Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, exceptie ridicata de Gabriela Rotariu în Dosarul nr. 1.028/39/2011 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 71D/2013.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 22/2013.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Încheierea din 20 decembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 1.028/39/2011, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de reclamanta intimata Gabriela Rotariu într-o cauza având ca obiect solutionarea contestatiei împotriva deciziei de pensionare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile si art. 16 privind egalitatea în drepturi, precum si prevederilor art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind interzicerea discriminarii si ale art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, privind protectia proprietatii private, jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative si dreptului comunitar.

În acest sens, arata, în esenta, ca prevederile legale criticate sunt neconstitutionale, întrucât creeaza o discriminare între personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor si alte categorii profesionale, cum ar fi militarii, politistii si functionarii publici cu statut special, având aceleasi interdictii si incompatibilitati ca magistratii si consilierii Curtii de Conturi.

Mai arata ca, întrucât la data adoptarii Legii nr. 119/2010 nu au fost abrogate prevederile corespunzatoare ale Legii nr. 567/2004 si ale Hotarârii Guvernului nr. 290/2005, acest fapt contravine dispozitiilor Legii nr. 24/2000.

Astfel, considera ca Guvernul a acordat retroactiv grupe speciale de munca militarilor si politistilor pentru a atenua scaderea cuantumului pensiilor pentru aceste categorii de persoane, în timp ce pentru alte categorii pensiile au fost diminuate în mod substantial, fiind reduse în cuantum de 60 - 70%, afectând însasi substanta dreptului la pensie.

Sustine ca, prin prisma Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297 din 27 martie 2012, discriminarea este extinsa, întrucât consilierii Curtii de Conturi, fiind asimilati magistratilor, urmeaza sa revina la pensiile speciale. Prin similitudine cu considerentele acestei decizii, personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor se afla în aceeasi situatie, având aceleasi interdictii si incompatibilitati ca magistratii si consilierii Curtii de Conturi.

Totodata, sustine ca pensia de serviciu a personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea a fost stabilita în considerarea atributiilor de serviciu, a incompatibilitatilor si interdictiilor aferente acestei categorii de personal din domeniul justitiei. Aceasta constituie un bun actual, un drept de proprietate în sensul art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, astfel încât "reducerea substantiala a pensiei aflata în plata echivaleaza cu o expropriere, fiind încalcat dreptul la coerenta legislativa, statutul legal si predictibilitatea legii, dar si speranta legitima".

Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale opineaza în sensul ca prevederile de lege criticate nu încalca dispozitiile constitutionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile si art. 16 privind egalitatea în drepturi. În privinta Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/2012, apreciaza ca argumentarea acesteia nu se aplica la situatia autorului exceptiei în calitate de personal auxiliar de specialitate al carui statut nu poate fi similar cu cel al magistratilor, chiar daca si aceasta categorie profesionala este supusa anumitor interdictii si incompatibilitati.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza, în esenta, ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, sens în care invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au urmatorul cuprins: "La data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga: [...] f) art. 68, art. 68^1 alin. (2) si art. 68^2 - 68^4 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare;".

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitatii legii civile si art. 16 privind egalitatea în drepturi, precum si prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminarii din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ale art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, referitor la protectia proprietatii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 100 din 28 februarie 2013, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 29 martie 2013, si prin Decizia nr. 22 din 24 ianuarie 2013, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 6 martie 2013, s-a mai pronuntat asupra dispozitiilor de lege criticate din perspectiva acelorasi critici, retinând urmatoarele:

Unele dintre criticile invocate se refera la dispozitiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, iar nu la dispozitiile art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010. Astfel, asa cum arata însisi autorii exceptiei, recalcularea pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate din justitie s-a dispus prin art. 1 lit. c), art. 3 si art. 4 din Legea nr. 119/2010, fiind reglementata în detaliu prin Hotarârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 29 iulie 2010. Ulterior, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011, s-a dispus revizuirea pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010, care facusera obiectul recalcularii. Asupra constitutionalitatii acestor prevederi de lege Curtea s-a pronuntat prin mai multe decizii, asa cum sunt Decizia nr. 1.269 din 27 septembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 25 noiembrie 2011, ori Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012.

Prin urmare, nu prevederile art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 sunt cele care au dispus recalcularea pensiilor de serviciu potrivit principiului contributivitatii, astfel ca nu poate fi retinuta critica privind încalcarea dispozitiilor constitutionale referitoare la neretroactivitatea legii civile si la dreptul de proprietate raportata la aceste prevederi de lege. În plus, întrucât Curtea Constitutionala nu se poate pronunta decât in limine litis, nu-si poate extinde, în prezenta cauza, analiza si asupra dispozitiilor Legii nr. 119/2010 ori ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011.

Totodata, criticile referitoare la existenta unui tratament juridic mai favorabil aplicabil anumitor categorii de persoane sub aspectul recalcularii pensiilor de serviciu, asa cum sunt cadrele militare si politistii, au în vedere continutul dispozitiilor Legii nr. 119/2010, ale Hotarârii Guvernului nr. 737/2010, ale Hotarârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, hotarâre publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 28 iulie 2010, respectiv ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011. Prin urmare, pentru aceleasi ratiuni aratate mai sus, si aceste critici de neconstitutionalitate au fost respinse.

În ceea ce priveste critica referitoare la conformitatea prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 cu dispozitiile art. 16 alin. (1) si (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010 - dispozitii potrivit carora este interzisa instituirea acelorasi reglementari în mai multe articole sau alineate din acelasi act normativ ori în doua sau mai multe acte normative, iar, în cazul existentei unor paralelisme, acestea vor fi înlaturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementari unice -, Curtea a apreciat ca aceasta nu poate fi retinuta. Astfel, eficacitatea normelor secundare emise în aplicarea legilor se afla într-o strânsa legatura cu perioada de activitate a legii, neputându-se concepe supravietuirea normei subordonate dupa abrogarea ori încetarea aplicabilitatii celei superioare. Pentru a evita însa orice confuzie cu privire la legislatia în vigoare aplicabila unei anumite materii, legiuitorul a prevazut în art. 64 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 ca, "Daca o norma de nivel inferior, cu acelasi obiect, nu a fost abrogata expres de actul normativ de nivel superior, aceasta obligatie îi revine autoritatii care a emis prima actul". Chiar daca abrogarea actelor normative secundare nu are loc în acelasi timp cu abrogarea celor superioare, în aplicarea carora au fost emise, nu se poate considera ca ele continua sa îsi produca efectele, mentinând o reglementare paralela, diferita de cea instituita prin noile prevederi în vigoare, superioare în ierarhia actelor normative.

Referitor la critica de neconstitutionalitate privind încalcarea principiului egalitatii în drepturi a cetatenilor, critica în contextul careia s-a invocat Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, Curtea retine ca, în considerentele acestei decizii, a avut în vedere urmatoarele aspecte:

a) dupa adoptarea Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, din punct de vedere constitutional s-a deschis posibilitatea de a aprecia daca exista o similitudine între statutul constitutional si legal al magistratilor si cel al altor categorii socioprofesionale, fapt ce le-ar îndritui pe acestea din urma sau pe unele dintre acestea la încasarea unei pensii de serviciu similar magistratilor;

b) autorul exceptiei a fost o persoana care a exercitat functia de consilier de conturi în cadrul Curtii de Conturi si, în consecinta, Curtea a analizat daca exista o similitudine între statutul constitutional si legal al consilierilor de conturi si cel al magistratilor; în cazul constatarii existentei unei asemenea similitudini, consilierii de conturi urmeaza a beneficia de un tratament juridic similar cu magistratii în privinta acordarii beneficiului pensiei de serviciu;

c) Curtea, observând ca atât consilierii de conturi, cât si judecatorii sunt independenti în exercitarea functiei, respectiv a mandatului lor, si inamovibili pe durata exercitarii acestora, a concluzionat ca statutul consilierilor de conturi este similar cu cel al judecatorilor, fapt care justifica acordarea unei pensii de serviciu consilierilor de conturi similar judecatorilor.

Or, situatia din prezenta cauza nu este similara, si cu atât mai putin identica, cu cea din decizia invocata de autorul prezentei exceptii de neconstitutionalitate în sustinerea acesteia, Curtea neputând retine considerentele respective în cauza de fata. Astfel, statutul consilierilor de conturi este diferit de cel al personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor, aspect ce decurge în mod expres din prevederile constitutionale ale art. 140 alin. (1).

Chiar daca personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor este supus anumitor interdictii si incompatibilitati, acestia nu beneficiaza de statutul magistratilor în calitate de categorie generica, fapt ce rezulta din dispozitiile Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea si al personalului care functioneaza în cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice.

Totodata, Curtea - prin Decizia nr. 920 din 1 noiembrie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie 2013, a retinut ca, prin Decizia din 7 februarie 2012, pronuntata cu privire la Cererea nr. 45.312/11 introdusa de Ana Maria Frimu împotriva României si alte patru cereri, paragraful 44, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat ca masurile adoptate de statul român prin prevederile Legii nr. 119/2010, cu toate ca au presupus diminuari substantiale ale cuantumurilor pensiilor de serviciu, corespund nevoii de a încadra aceste pensii într-un sistem general, care sa atenueze discrepantele existente între diferitele regimuri de pensionare si sa asigure un echilibru bugetar adecvat, nefiind nerezonabile sau disproportionate, ca atare nu s-a retinut încalcarea normelor conventionale ca urmare a transformarii pensiilor speciale în pensii contributive în sistemul public, ca urmare a adoptarii Legii nr. 119/2010.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât considerentele, cât si solutiile deciziilor mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Gabriela Rotariu în Dosarul nr. 1.028/39/2011 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale si constata ca dispozitiile art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 21 mai 2013.