Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Maria Cristea în Dosarul nr. 3.472/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.317D/2012.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra cauzei si arata ca Maria Cristea, autorul exceptiei, a depus în data de 7 decembrie 2012, o cerere prin care solicita Curtii Constitutionale sa ia act de renuntarea sa la exceptia de neconstitutionalitate invocata.

Presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arata ca nu este posibila renuntarea la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate odata ce aceasta a fost invocata si, în consecinta, solicita continuarea judecarii cauzei.

Curtea, deliberând, constata ca nu poate fi primita cererea de renuntare formulata, având în vedere prevederile art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile ulterioare, potrivit carora "Curtea Constitutionala, legal sesizata, procedeaza la examinarea constitutionalitatii, nefiind aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului [...]". Exceptia de neconstitutionalitate este o exceptie de ordine publica, iar solutionarea acesteia este de interes general. Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate nu ramâne la dispozitia partii care a invocat-o si nu este susceptibila de acoperire nici pe calea renuntarii exprese la solutionarea acesteia de catre partea care a ridicat-o.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul, pe fond, reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata. În acest sens, invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, concretizata prin Decizia nr. 704/2012, precum si decizia de inadmisibilitate a Curtii Europene a Drepturilor Omului, pronuntata în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar si Lucia Ghetu împotriva României (2012).

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Încheierea din 11 iunie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 3.472/2/2012, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor.

Exceptia a fost ridicata de Maria Cristea cu prilejul solutionarii unei actiuni în contencios administrativ, în contradictoriu cu Guvernul României, având ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 contravin dispozitiilor art. 1 alin. (3) si (4) din Constitutie, deoarece, prin adoptarea de catre Guvern a acestei reglementari, s-a atentat la principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat, dat fiind ca actul normativ criticat conduce inevitabil la imposibilitatea continuarii executarii unor hotarâri judecatoresti irevocabile. În plus, apreciaza ca actiunea legislativa a Guvernului aduce atingere si principiului egalitatii de arme, ca garantie fundamentala a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

De asemenea, arata ca prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011, Guvernul a abrogat Hotarârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, masura ce a limitat posibilitatea justitiabililor de a se adresa direct instantelor de contencios administrativ pentru solutionarea unor litigii care aveau ca obiect un drept legitim, ceea ce contravine art. 21 din Constitutie si art. 6 paragraful 1 din conventia invocata.

Totodata, sustine ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 sunt contrare si dispozitiilor constitutionale si celor internationale privind protectia dreptului de proprietate. În acest sens, arata ca dreptul la pensie constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, iar diminuarea drepturilor la pensie stabilite initial în baza legislatiei nationale aduce atingere dreptului de proprietate privata, impunând o sarcina excesiva si disproportionata, fara a mentine un just echilibru între interesul general si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale omului.

În acest sens, invoca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, si anume Cauza Beian c. României (2008) si Cauza Akdeejeva c. Letoniei (2007).

Autorul exceptiei considera ca restrângerea drepturilor fundamentale ce se realizeaza prin actul normativ criticat este contrara art. 53 din Constitutie, întrucât nu are un caracter temporar, nu este justificata de niciuna dintre situatiile mentionate de textul constitutional si aduce atingere însesi substantei dreptului la pensie, prin diminuarea semnificativa a cuantumului acesteia.

În fine, sustine ca textul ordonantei de urgenta criticate contravine Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, fiind încalcate astfel si dispozitiile art. 11 si 20 din Constitutie.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, întrucât masurile dispuse prin reglementarea legala criticata nu aduc atingere dreptului în substanta sa.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca actul normativ criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (4) referitor la statul de drept si principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat, art. 21 referitor la accesul liber la justitie, art. 44 privind dreptul de proprietate privata si art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.

De asemenea, invoca si încalcarea art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la procesul echitabil, si cele ale art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, privind proprietatea, prin raportare la art. 11 si 20 din Constitutie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca reglementarea legala criticata a mai facut obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale si internationale invocate si în prezenta cauza.

În acest sens, sunt, de exemplu, Decizia nr. 704 din 5 iulie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, si Decizia nr. 533 din 22 mai 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 iulie 2012, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011.

Referitor la critica de neconstitutionalitate vizând încalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (3) si (4), precum si a art. 21 din Constitutie, autorul exceptiei sustine ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 lipsesc de efect juridic hotarârile judecatoresti pronuntate cu prilejul recalcularii pensiilor în temeiul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor.

Sunt avute în vedere hotarârile judecatoresti pronuntate în legatura cu aplicarea Hotarârii Guvernului nr. 737/2010, în special acelea care au avut ca efect blocarea aplicarii acestui act normativ, prin anularea sa.

Or, Curtea a retinut ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 nu fac trimitere si nici nu urmaresc anularea ori lipsirea de efect a hotarârilor judecatoresti amintite. Acestea îsi pastreaza valabilitatea cât priveste aplicarea Legii nr. 119/2010, asa cum a fost reglementata de Hotarârea Guvernului nr. 737/2010. Actul normativ criticat instituie însa o noua procedura administrativa de calcul al pensiei, ce trebuie vazuta ca o etapa distincta, ulterioara recalcularii. Desi au vizat, în esenta, acelasi obiectiv, respectiv recalcularea pensiilor de serviciu conform principiului contributivitatii, Hotarârea Guvernului nr. 737/2010 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 sunt acte normative distincte, procedurile instituite fiind, de asemenea, separate si succesive.

Prin urmare, Curtea a constatat ca Guvernul nu a intervenit pe cale legislativa pentru lipsirea de efect a unor hotarâri judecatoresti, ci a instituit o noua procedura ce a urmarit stabilirea cât mai echitabila si justa a pensiilor persoanelor mentionate în dispozitiile art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010.

De asemenea, Curtea a constatat ca nu pot fi retinute nici sustinerile privind încalcarea dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (1), precum si a prevederilor art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin raportare la art. 11 din Constitutie. Relevanta, în acest sens, este si Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, ale carei considerente de principiu sunt valabile si în prezenta cauza.

În ceea ce priveste invocarea încalcarii art. 53 din Legea fundamentala, Curtea a statuat ca invocarea acestor dispozitii constitutionale este lipsita de relevanta, întrucât dreptul la pensie este reglementat în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constitutional la pensie speciala, deci la suplimentul financiar acordat de stat.

De altfel, un argument suplimentar în sensul conventionalitatii masurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie si decizia de inadmisibilitate a Curtii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronuntata în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar si Lucia Ghetu împotriva României, prin care s-a constatat ca masura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conforma prevederilor art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeasi Conventie, chiar daca acest lucru a însemnat o scadere cu 70% a cuantumului pensiilor.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, considerentele si solutiile deciziilor amintite îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta cauza.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Maria Cristea în Dosarul nr. 3.472/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 18 decembrie 2012.