Documentar privind regimul stainilor in Romania

25 Martie 2013, Informatii Juridice

Intrarea, şederea şi ieşirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile şi obligaţiile acestora sunt reglementate prin O.U.G. Nr. 194 din 12 decembrie 2002 republicată, privind regimul străinilor în România, în conformitate cu obligaţiile asumate de România prin documentele internaţionale la care este parte.

Important: In sensul ordonantei de urgenta, prin STRĂIN se intelege persoana care nu are cetăţenia română, cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori cetăţenia Confederaţiei Elveţiene.

Drepturile străinilor în România

(1) Străinii care locuiesc legal în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de alte legi, precum şi de drepturile prevăzute în tratatele internaţionale la care România este parte.

(2) Străinii aflaţi legal în România se pot deplasa liber şi îşi pot stabili reşedinţa sau, după caz, domiciliul oriunde pe teritoriul României.

(3) Străinii care locuiesc legal în România şi părăsesc temporar teritoriul statului român au dreptul de a reintra pe toată durata valabilităţii permisului de şedere.

(4) Străinii cu reşedinţa sau domiciliul în România pot beneficia de măsuri de protecţie socială din partea statului, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.

(5) Străinii cărora li s-a eliberat un document de către Oficiul Român pentru Imigrări au dreptul de a verifica datele personale înscrise în acesta şi, când este cazul, să solicite corectarea sau eliminarea unor date care nu corespund realităţii.

(6) Străinii cuprinşi în învăţământul de toate gradele au acces, fără restricţii, la activităţile şcolare şi de instruire în societate.

Obligaţiile străinilor în România

(1) Pe timpul şederii în România străinii sunt obligaţi să respecte legislaţia română.

(2) Străinii nu pot organiza pe teritoriul României partide politice ori alte organizaţii sau grupări similare acestora şi nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcţii şi demnităţi publice şi nu pot iniţia, organiza sau participa la manifestaţii ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguranţei naţionale.

(3) Străinii nu pot finanţa partide, organizaţii, grupări sau manifestaţii ori întruniri dintre cele prevăzute la alin. (2).

(4) Străinii aflaţi pe teritoriul României sunt obligaţi să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra şi, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat şederea, precum şi să depună toate diligenţele necesare pentru a ieşi din România până la expirarea acestei perioade.

(5) Străinii care intră pe teritoriul statului român sau care ies de pe acesta au obligaţia de a se supune controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii.

(6) Străinii aflaţi pe teritoriul României au obligaţia de a se supune, în condiţiile legii, controlului organelor de poliţie şi al celorlalte autorităţi publice competente în acest sens.

Intrarea străinilor pe teritoriul României

A. Condiţii cu privire la intrarea străinilor

Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;

b) posedă viză sau permis de şedere acordate în condiţiile OUG 194/2002  sau, după caz, posedă orice autorizaţie care conferă titularului drept de tranzit ori de şedere pe teritoriul României în baza actelor normative ale Uniunii Europene, obligatorii şi aplicabile pentru România, dacă prin înţelegeri internaţionale nu s-a stabilit altfel;

c) prezintă documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lor şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;

d) prezintă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflaţi în tranzit;

e) nu sunt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declaraţi indezirabili;

f) pe numele lor nu au fost introduse semnalări în Sistemul de Informaţii Schengen în scopul nepermiterii intrării;

g) nu prezintă un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională, ordinea, sănătatea ori morala publică.

B. Documentele în baza cărora se poate trece frontiera de stat

(1) Trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei sau alte locuri stabilite pentru trecerea frontierei se face numai pe baza documentelor acceptate de statul român, potrivit acordurilor internaţionale la care România este parte sau normelor europene în materie, pentru trecerea frontierei.

(2) Străinii incluşi ca însoţitori într-un document de trecere a frontierei de stat aparţinând altei persoane pot intra sau ieşi în/din România numai împreună cu titularul acestuia.

Şederea străinilor în România

A. Dispoziţii generale privind şederea străinilor

(1) Străinii aflaţi temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere.

(2) În cazul în care prin convenţiile internaţionale sau actele normative prin care se desfiinţează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada de şedere, străinilor care nu au obligaţia obţinerii vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe teritoriul statului român şi pot să rămână maximum 3 luni în decurs de 6 luni, începând cu data primei intrări în ţară.

B. Condiţii cu privire la găzduirea străinilor

(1) Străinul intrat legal pe teritoriul României, precum şi persoana care îl găzduieşte au obligaţia să anunţe despre aceasta organul de poliţie competent teritorial, în termen de 3 zile de la data intrării şi, respectiv, a găzduirii.

(2) În situaţia cazării în hoteluri sau în alte amenajări turistice, străinul va îndeplini formalităţile de luare în evidenţă la administraţia locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunica datele necesare organului de poliţie competent teritorial.

C. Schimbările intervenite în situaţia străinului

(1) Pe durata şederii în România străinii sunt obligaţi să declare la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări, care le-a acordat dreptul de şedere, următoarele:

  • a) orice modificare intervenită în situaţia personală, în special schimbarea cetăţeniei, încheierea, desfacerea sau anularea căsătoriei, naşterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;
  • b) orice modificare intervenită în legătură cu angajarea sa în muncă;
  • c) prelungirea valabilităţii sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat.

(2) Străinul care îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa este obligat ca, în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă, să se prezinte la formaţiunea Oficiului Român pentru Imigrări competentă teritorial, pentru luarea în evidenţă şi efectuarea menţiunilor corespunzătoare în documentul de identitate.

(3) Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarată organului de poliţie competent teritorial.

(4) Declaraţiile prevăzute la alin. (1) se fac în termen de 30 de zile, iar cele prevăzute la alin. (3), în termen de 48 de ore.

Ieşirea străinilor de pe teritoriul României

(1) În cazul în care străinul nu mai este în posesia documentului de trecere a frontierei de stat în baza căruia a intrat în ţară, acesta trebuie să prezinte la ieşirea din România un nou document valabil de trecere a frontierei de stat.

(2) Ieşirea din ţară a străinilor care au cetăţenia mai multor state se face pe baza documentului de trecere a frontierei de stat cu care au intrat. În cazuri deosebite, organele poliţiei de frontieră pot permite ieşirea din ţară şi în baza documentului care atestă o altă cetăţenie.

(3) Străinului nu i se permite ieşirea din ţară în următoarele situaţii:

  • a) este învinuit sau inculpat într-o cauză penală şi magistratul dispune instituirea măsurii interdicţiei de părăsire a localităţii sau a ţării;
  • b) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi are de executat o pedeapsă privativă de libertate.

Regimul acordării vizelor

A. Limitele drepturilor conferite de viză

(1) Viza dă dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situaţia în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constată de către organele Poliţiei de Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România.

(2) Dreptul de şedere acordat prin viză se poate exercita numai în perioada de valabilitate a vizei.

(3) Sunt exceptaţi de la obligativitatea vizelor cetăţenii statelor cu care România a încheiat acorduri în acest sens, în condiţiile şi pentru perioadele de şedere stabilite prin aceste acorduri.

B. Tipuri de vize

  • În funcţie de scopurile pentru care se acordă, vizele pot fi:
  • a) viza de tranzit aeroportuar;
  • b) viza de tranzit;
  • c) viza de scurtă şedere;
  • d) viza de lungă şedere, în funcţie de activitatea pe care urmează să o desfăşoare în România străinul căruia i-a fost acordată:
    • (i) desfăşurarea de activităţi economice;
    • (ii) desfăşurarea de activităţi profesionale;
    • (iii) desfăşurarea de activităţi comerciale;
    • (iv) angajare în muncă;
    • (iv^1) detaşare;
    • (v) studii;
    • (vi) reîntregirea familiei;
    • (vii) activităţi religioase;
    • (viii) activităţi de cercetare ştiinţifică;
    • (ix) viza diplomatică şi viza de serviciu;
    • (x) alte scopuri.

1. Viza de scurtă şedere permite străinilor să solicite intrarea pe teritoriul României, pentru alte motive decât imigrarea, în vederea unei şederi neîntrerupte sau a mai multor şederi a căror durată să nu depăşească 90 de zile, în decurs de 6 luni de la data primei intrări. Acest tip de viză poate fi eliberat cu una sau mai multe intrări.

Viza de scurtă şedere se acordă si in scopuri de  afaceri - pentru străinul care intenţionează să călătorească în România;

  • în scopuri economice sau comerciale,
  • pentru contracte ori tratative,
  • pentru amplasarea, punerea în funcţiune sau verificarea folosirii şi funcţionării bunurilor achiziţionate ori vândute în cadrul contractelor comerciale şi de cooperare industrială,
  • pentru instruirea personalului în acest sens,

precum şi pentru străinul care este sau urmează să devină asociat ori acţionar al unei societăţi comerciale din România;

Dreptul de şedere pe teritoriul României, conferit străinului prin viza de scurtă şedere, nu poate fi prelungit.

2. Viza de lungă şedere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri:

a) desfăşurarea de activităţi economice

- străinilor care urmează să desfăşoare activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale, în condiţiile legii privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice;

b) desfăşurarea de activităţi profesionale

- străinilor care au dreptul de a exercita în mod individual profesii pe teritoriul României în baza unor legi speciale;

c) desfăşurarea de activităţi comerciale

- străinilor care sunt sau urmează să devină acţionari sau asociaţi cu atribuţii de conducere şi administrare a unor societăţi comerciale din România;

d) angajare în muncă

- străinilor care urmează să intre în România în vederea încadrării în muncă. Viza acordată în acest scop se va elibera şi sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenţii civile în condiţiile legii;

d^1) detaşare

- străinilor calificaţi, angajaţi ai unei persoane juridice străine, care pot să desfăşoare activităţi pe teritoriul României, în următoarele situaţii: sunt detaşaţi pe teritoriul României în numele întreprinderii şi sub coordonarea acesteia, în cadrul unui contract încheiat între întreprinderea care face detaşarea şi beneficiarul prestării de servicii care îşi desfăşoară activitatea în România, sunt detaşaţi la o unitate situată pe teritoriul României sau la o întreprindere care aparţine unui grup de întreprinderi situate pe teritoriul României;

e) studii

- străinilor care urmează să intre în România pentru a urma cursuri în învăţământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obţinerea unor titluri ştiinţifice în cadrul instituţiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii;

f) reîntregirea familiei

- străinilor care urmează să intre în România în scopul redobândirii unităţii familiale;

g) activităţi religioase

- străinilor care urmează să intre în România pentru a desfăşura activităţi în domeniul cultelor recunoscute, la cererea acestora;

h) activităţi de cercetare ştiinţifică

- străinilor care urmează să intre în România pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică.

i) alte scopuri.

Viza de lungă şedere permite străinilor intraţi pe teritoriul României să solicite prelungirea dreptului de şedere temporară şi să obţină un permis de şedere.

C. Condiţii cu privire la solicitarea vizei

(1) Cererea de acordare a vizei trebuie să fie însoţită de:

  • documentul de trecere a frontierei de stat, în care să poată fi aplicată viza,
  • documente care să justifice scopul şi condiţiile călătoriei,
  • dovada că posedă mijloace de întreţinere pe timpul şederii în România şi pentru a părăsi teritoriul României.

Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întreţinere:

  • sumele de bani în valută convertibilă,
  • cecuri de călătorie,
  • carnete de cec asupra unui cont în devize,
  • cărţi de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei,
  • orice alte mijloace care dovedesc existenţa resurselor financiare corespunzătoare.

La solicitarea vizei de intrare în România străinii trebuie să se prezinte personal la autorităţile competente să acorde viza.

(2) Organele competente să acorde viza română

Viza română se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

Lista statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României este cea prevăzută în anexa nr. I la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L nr. 81 din 21 martie 2001.

Viza de scurtă şedere se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

Viza de lungă şedere pentru străinii care sunt membri de familie ai cetăţenilor români se acordă de misiunile diplomatice şi de oficiile consulare ale României, fără plata taxelor consulare.

D. Anularea şi revocarea vizei

Viza poate fi anulată sau revocată:

  • în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României,
  • în ţară de către organele poliţiei de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat sau cu ocazia depistării persoanelor care au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat, ori de către Oficiul Român pentru Imigrări, atunci când străinii se află pe teritoriul statului român.

Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în ţară se face de către organele poliţiei de frontieră ori, după caz, ale Oficiului Român pentru Imigrări.

E. Condiţii de acordare a vizelor de scurtă şedere

În funcţie de scopul pentru care a fost solicitată viza de scurtă şedere, este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) afaceri - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:

(i) bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;

(ii) asigurare medicală;

(iii) invitaţie din partea unei societăţi comerciale sau autorităţi publice de a participa la întâlniri, conferinţe, târguri ori congrese având legătură cu comerţul sau cu industria, din care să rezulte faptul că societatea comercială ori autoritatea publică respectivă va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau prin alte documente care dovedesc scopul călătoriei;

(iv) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;

(v) dovada asigurării condiţiilor de cazare;

b) transport - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

(i) documente care să ateste profesia solicitantului, precum şi activitatea ce urmează a fi desfăşurată pe durata şederii;

(ii) asigurare medicală;

(iii) permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport;

(iv) licenţă de transport şi licenţă de execuţie;

c) activităţi sportive - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

(i) invitaţia organizatorilor, care să ateste asigurarea medicală şi a cazării;

(ii) lista oficială a delegaţiei sportive străine, cu specificarea calităţii fiecărui membru;

d) activităţi culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităţi care nu contravin legilor române - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

(i) documente emise de instituţiile la care urmează să se deplaseze pentru a justifica prezenţa în România;

(ii) bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;

(iii) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;

(iv) asigurare medicală;

(v) dovada asigurării condiţiilor de cazare.

F. Condiţii speciale de acordare a vizei de lungă şedere

1. Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi economice

- se acordă străinilor care urmează să desfăşoare activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale, în conformitate cu legea privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice şi care prezintă următoarele documente:

a) dovada îndeplinirii condiţiilor referitoare la atestarea pregătirii profesionale, prevăzute de legea privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice;

b) asigurare medicală pe perioada valabilităţii vizei;

c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.

2. Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi profesionale

- se acordă străinilor care urmează să desfăşoare aceste activităţi în conformitate cu legile speciale care reglementează condiţiile de exercitare a profesiilor respective, daca:

a) fac dovada îndeplinirii condiţiilor legale de exercitare a profesiilor respective;

b) fac dovada faptului că în ţara de origine practică o profesie similară cu cea pe care intenţionează să o desfăşoare în România;

c) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada valabilităţii vizei;

d) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.

3. Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale

- se acordă străinilor care sunt acţionari ori asociaţi, cu atribuţii de conducere sau de administrare, ai unor societăţi comerciale, persoane juridice române, care urmează să realizeze o investiţie si îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

a) prezintă un plan de afaceri care va cuprinde date referitoare la: identificarea firmei, obiectul de activitate al acesteia, obiectul şi valoarea investiţiei, numărul estimat de locuri noi de muncă şi etapele de creare a acestora, etapele derulării procesului de investiţie şi sumele aferente acestora, locaţia investiţiei, durata investiţiei şi amortizării acesteia, proiecţia activităţii financiare pe o perioadă de minimum 3 ani;

b) fac dovada, printr-un singur extras de cont eliberat de o bancă din România pe numele persoanei fizice cetăţean străin, solicitant al avizului, că dispun de fondurile necesare desfăşurării activităţii, în valoare de cel puţin 100.000 euro, pentru străinii asociaţi într-o societate cu răspundere limitată şi cel puţin 150.000 euro, pentru străinii acţionari într-o societate pe acţiuni;

c) vor realiza, în maximum 12 luni de la data obţinerii permisului de şedere, o investiţie potrivit planului de afaceri prevăzut la lit. a), aducând un aport de capital sau tehnologie în valoare de minimum 100.000 euro pentru o societate cu răspundere limitată şi de cel puţin 150.000 euro pentru o societate pe acţiuni;

d) prin activitatea pe care o presupune investiţia propusă, aceasta va crea, în maximum 12 luni de la data obţinerii permisului de şedere, cel puţin 10 noi locuri de muncă pentru o societate cu răspundere limitată şi cel puţin 15 noi locuri de muncă pentru o societate pe acţiuni.

În cazul societăţilor cu 2 sau mai mulţi asociaţi ori acţionari, care solicită acordarea avizului, condiţiile prevăzute vor trebui analizate pentru fiecare solicitant în mod separat, valoarea investiţiei ce urmează a fi realizată şi numărul locurilor de muncă ce urmează a fi create majorându-se în mod corespunzător, în funcţie de numărul solicitanţilor de aviz.

4. Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă

- se acordă străinilor pe baza autorizaţiei de muncă eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări în condiţiile legii, cu excepţia autorizaţiei de muncă pentru lucrători detaşaţi.

Solicitarea de viză trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

a) copia autorizaţiei de muncă eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări sau, după caz, documente prin care să se facă dovada că solicitantul se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (3);

b) dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim brut garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;

c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din statul de domiciliu sau de reşedinţă;

d) asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei.

Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă se acordă şi următoarelor categorii de străini care pot fi încadraţi în muncă sau pot presta muncă la persoane fizice sau juridice din România fără autorizaţie de muncă:

a) străinilor al căror acces fără autorizaţie de muncă pe piaţa muncii din România este stabilit în textul acordurilor, convenţiilor sau înţelegerilor la care România este parte;

b) străinilor care desfăşoară activităţi didactice, ştiinţifice sau alte categorii de activităţi specifice cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate din România, în baza unor acorduri bilaterale sau în baza ordinului ministrului de resort;

c) străinilor care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi temporare solicitate de ministere ori de alte organe ale administraţiei publice centrale sau locale ori de autorităţi administrative autonome;

d) străinilor care sunt numiţi şefi de filială, reprezentanţă sau de sucursală ai unei companii de pe teritoriul României care are sediul în străinătate, iar la data solicitării nu sunt asociaţi, acţionari sau administratori la o persoană juridică română.

Străinul poate solicita viza de lungă şedere pentru angajare în muncă în termen de 60 de zile de la data eliberării autorizaţiei de muncă. Viza se aprobă de Centrul Naţional de Vize, în termen de 10 zile de la data depunerii cererii de eliberare a vizei.

5. Viza de lungă şedere pentru detaşare

- se acordă străinilor pe baza autorizaţiei de muncă pentru lucrători detaşaţi, eliberată de Oficiul Român pentru Imigrări, în condiţiile legii şi străinilor angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană, detaşaţi în România, posesori ai unui permis de şedere din acel stat, care pot fi încadraţi în muncă sau pot presta muncă la persoane fizice sau juridice din România fără autorizaţie de muncă.

6. Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică

- se acordă străinilor în baza avizului Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi al Oficiului Român pentru Imigrări.

Solicitarea de viză trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

a) acordul de primire avizat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică;

b) certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu sau de reşedinţă;

c) asigurarea medicală valabilă pe perioada valabilităţii vizei.

7. Viza de lungă şedere pentru alte scopuri

- se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul,  străinilor desemnaţi ca administratori ai unei societăţi comerciale, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:

(i) au calitatea de administrator;

(ii) la data solicitării nu sunt asociaţi sau acţionari la societatea comercială în cauză sau la altă persoană juridică română şi nu au avut aceste calităţi în ultimii 2 ani;

(iii) la societatea comercială în cauză nu mai există un alt străin care a obţinut un drept de şedere în acest scop;

(iv) societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel puţin 50.000 euro;

Prelungirea dreptului de şedere temporară în România

A. Condiţii de prelungire a dreptului de şedere temporară

1. Străinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungă şedere, precum şi celor care sunt exceptaţi de la obligativitatea obţinerii vizei de lungă şedere li se poate prelungi dreptul de şedere temporară de către Oficiul Român pentru Imigrări sau de formaţiunile sale teritoriale, succesiv pentru perioade de până la un an, numai dacă:

a) sunt îndeplinite în continuare condiţiile cu privire la intrarea în România;

b) nu a intervenit, pe perioada şederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării;

c) posedă document de călătorie valabil, cu excepţia cazurilor în care documentul de călătorie a expirat după intrarea în România şi, din motive independente de voinţa străinului, acesta nu a putut fi prelungit;

d) solicită acordarea sau prelungirea dreptului de şedere pentru acelaşi scop pentru care i s-a acordat viza sau i s-a prelungit dreptul de şedere în baza căruia se află pe teritoriul României, cu excepţia membrilor de familie ai cetăţeanului român sau ai cetăţeanului străin beneficiar al unui drept de şedere pe termen lung, dacă solicită prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei, precum şi a solicitanţilor unei Cărţi albastre a UE;

e) a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat şederea în România;

f) face dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit şi locuieşte efectiv la adresa la care declară că are reşedinţa pe teritoriul României. În cazul străinilor care beneficiază de un drept de şedere pentru reîntregirea familiei, dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit se poate face de către sponsorul sau cetăţeanul român ai cărui membri de familie sunt şi cu care aceştia locuiesc efectiv;

g) prezintă dovada asigurării sociale de sănătate;

h) prezintă dovada achitării taxelor aferente prelungirii dreptului de şedere şi a costului documentului ce se emite în acest scop;

i) sunt îndeplinite condiţiile generale prevăzute în prezenta secţiune, precum şi condiţiile speciale de prelungire a dreptului de şedere în funcţie de scopul pentru care este solicitată aceasta.

Străinii sunt obligaţi ca, la expirarea valabilităţii documentelor, să întreprindă demersurile necesare prelungirii valabilităţii sau reînnoirii acestora.

Prelungirea dreptului de şedere temporară se poate acorda şi pentru perioade mai mari de un an.

2. Solicitarea prelungirii dreptului de şedere temporară

(1) Cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară se depun personal de către solicitanţi, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat şederea, la formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări de la locul de reşedinţă.

(2) Cererea va fi însoţită de:

  • documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie,
  • un certificat medical eliberat de o instituţie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică,
  • dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit la adresa la care declară că are reşedinţa pe teritoriul României,
  • dovada asigurării sociale de sănătate, a mijloacelor de întreţinere şi a taxelor aferente prelungirii dreptului de şedere şi costului documentului ce se emite în acest scop,
  • celelalte acte prevăzute în funcţie de scopul pentru care solicită aprobarea şederii în România.

(3) Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi făcută cu:

  • adeverinţă de salariu,
  • talon de pensie,
  • declaraţie privind impozitul pe venitul global,
  • extras de cont bancar
  • alte documente echivalente.

Cererea va fi soluţionată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia,  termen CE poate fi prelungit cu cel mult 15 zile, In cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor de prelungire a dreptului de şedere, sunt necesare verificări suplimentare.

3. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii care desfăşoară activităţi economice

Străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale i se prelungeşte dreptul de şedere temporară în acest scop, dacă:

a) prezintă autorizaţia de desfăşurare a activităţii, în original şi în copie, eliberată potrivit legii;

b) prezintă dovada deţinerii legale a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea;

c) face dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de cel puţin 250 euro lunar;

d) activitatea desfăşurată corespunde condiţiilor pentru care a fost acordat dreptul de şedere iniţial;

e) obiectul activităţii desfăşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acesteia.

Cererea de prelungire a dreptului de şedere temporară trebuie însoţită de următoarele documente:

a) autorizaţia de desfăşurare a activităţii, în original şi în copie, eliberată potrivit legii;

b) dovada deţinerii legale a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea;

c) documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 250 euro lunar, obţinute din activitatea desfăşurată.

4. Prelungirea dreptului de şedere pentru activităţi profesionale

Străinului intrat în România în scopul exercitării în mod individual a unei activităţi profesionale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

a) face dovada faptului că exercită în mod efectiv activitatea profesională în condiţiile prevăzute de legea specială;

b) prezintă documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 250 euro lunar.

5. Prelungirea dreptului de şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale

Străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi comerciale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară, în următoarele condiţii:

a) are avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine;

b) deţine legal spaţiul pentru sediul social;

c) este acţionar sau asociat al societăţii comerciale, cu atribuţii de conducere sau de administrare;

d) deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 euro lunar, dacă este asociat.

Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte următoarele condiţii:

a) activitatea societăţii comerciale se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri;

b) obiectul activităţii desfăşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;

c) deţine legal spaţiul pentru sediul social;

d) este acţionar sau asociat al societăţii comerciale, cu atribuţii de conducere sau de administrare;

e) investiţia este concretizată în aport de capital sau tehnologie în valoare de 70.000 euro, în cazul acţionarului, sau 50.000 euro, în cazul asociatului, şi în crearea a cel puţin 15 locuri de muncă, în cazul acţionarului, respectiv 10 locuri de muncă, în cazul asociatului. În cazul creării de locuri de muncă, acestea trebuie să fie încadrate cu persoane angajate cu normă întreagă de muncă, în condiţiile legii;

f) deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 euro lunar, dacă este asociat, obţinute din activitatea desfăşurată pe teritoriul României.

Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele documente:

a) planul de afaceri avizat de Agenţia Română pentru Investiţii Străine;

b) document eliberat de Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, care să ateste că activitatea se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri;

c) certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea, sediul social şi obiectul principal de activitate al societăţii comerciale, menţiunile efectuate la comunicarea instanţelor de judecată, durata de funcţionare a societăţii comerciale, principalii indicatori economico-financiari, respectiv total active imobilizate, cifra de afaceri, profit net sau pierderi, număr mediu de salariaţi;

d) înscrierile de menţiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societăţii comerciale;

e) adeverinţă eliberată de inspectoratul teritorial de muncă, din care să rezulte numărul persoanelor angajate.

În cazul investiţiilor de cel puţin 150.000 euro sau dacă au fost create cel puţin 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întreţinere se poate face şi cu alte documente legale.

Pentru investiţiile de cel puţin 200.000 euro sau dacă au fost create cel puţin 50 de locuri de muncă, nu este necesară dovada mijloacelor de întreţinere. Dreptul de şedere temporară în acest scop se prelungeşte succesiv pentru perioade de până la un an, iar în cazul străinilor care fac dovada că au efectuat investiţii de minimum 500.000 euro sau că au creat peste 50 de locuri de muncă cu normă întreagă dreptul de şedere se prelungeşte pe perioade de 3 ani.

Cuantumul investiţiei şi numărul locurilor de muncă se calculează în funcţie de cota de participare a asociatului sau acţionarului la societatea comercială.

6. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii angajaţi în muncă

Străinilor intraţi în România în scopul angajării în muncă, posesori ai unei autorizaţii valabile de muncă pentru lucrători permanenţi, lucrători sezonieri, lucrători stagiari, sportivi, nominale, pentru lucrători transfrontalieri sau pentru lucrători înalt calificaţi li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă următoarele documente:

a) contractul individual de muncă cu normă întreagă, vizat de inspectoratul teritorial de muncă, din care să rezulte faptul că salariul înscris este cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, acesta va fi la nivelul de cel puţin 4 ori salariul mediu brut pe economie;

b) actul medical de atestare a stării de sănătate, din care să rezulte că străinul este apt pentru a fi încadrat în muncă.

7. Prelungirea dreptului de şedere temporară străinilor intraţi în România în scopul detaşării

Străinilor intraţi în România în scopul detaşării, posesori ai unei autorizaţii valabile de muncă pentru lucrători detaşaţi, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă următoarele documente:

a) decizia de detaşare, tradusă şi legalizată;

b) dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie.

Străinilor angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul pe teritoriul unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, detaşaţi în România, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă următoarele documente:

a) decizia de detaşare, tradusă şi legalizată;

b) permisul de şedere eliberat de statul în care îşi are sediul angajatorul, în original şi în copie;

c) dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie.

Dreptul de şedere al străinilor detaşaţi poate fi prelungit pentru perioada prevăzută în decizia de detaşare, dar nu mai mult de un an într-un interval de 5 ani.

Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară în scop de muncă se acordă dacă străinul prezintă:

  • documentele prevăzute mai sus
  • certificatul de atestare fiscală emis de administraţia finanţelor publice în a cărei rază teritorială îşi are sediul angajatorul din care să rezulte că nu are datorii la bugetul de stat la sfârşitul trimestrului încheiat anterior depunerii cererii.

Dreptul de şedere temporară se prelungeşte pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă, dar nu mai mult de un an.

Străinilor posesori ai unei autorizaţii valabile de muncă pentru lucrători înalt calificaţi li se prelungeşte dreptul de şedere temporară pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă plus 3 luni, dar nu mai mult de 2 ani.

8. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică

Străinilor intraţi în România în scopul desfăşurării de activităţi de cercetare ştiinţifică li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă acordul de primire avizat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.

Dreptul de şedere în acest scop se prelungeşte pentru o perioadă egală cu durata prevăzută în acordul de primire, dar nu mai mult de 5 ani consecutiv.

Cercetătorul, posesor al unui permis de şedere în acest scop eliberat de un alt stat membru, aflat pe teritoriul României, poate depune cerere pentru prelungirea dreptului de şedere temporară în scopul desfăşurării de activităţi de cercetare ştiinţifică fără a mai fi necesară obţinerea în prealabil a unei vize de lungă şedere în acest scop. Permisul de şedere se acordă în baza avizului Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică

9. Alte situaţii de prelungire a dreptului de şedere temporară

Străinii intraţi în România în baza unei vize de lungă şedere, pentru alte scopuri, pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară, după cum urmează:

Străinii desemnaţi ca administratori ai unei societăţi comerciale, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

  • (i) fac dovada calităţii de administrator;
  • (ii) fac dovada că, la data solicitării, nu sunt asociaţi sau acţionari la societatea comercială în cauză ori la altă persoană juridică română şi că nu au avut aceste calităţi în ultimii 2 ani;
  • (iii) la societatea comercială în cauză să nu mai existe un alt străin care a obţinut un drept de şedere în acest scop;
  • (iv) societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel puţin 50.000 euro. La prelungirile ulterioare trebuie să facă dovada că aportul de capital s-a concretizat în realizarea sau achiziţionarea de construcţii destinate desfăşurării activităţilor prevăzute de Nomenclatorul Clasificării Activităţilor din Economia Naţională sau în transfer de tehnologie;

La acordarea sau prelungirea dreptului de şedere temporară, străinii desemnaţi ca administratori ai unei societăţi comerciale trebuie să facă dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţin 500 euro lunar proveniţi din activitatea desfăşurată în calitate de administrator.

B. Acordarea dreptului de şedere pe termen lung

Dreptul de şedere pe termen lung se acordă, la cerere, pe perioadă nedeterminată, străinilor care sunt titulari ai unui drept de şedere, de la data solicitării inclusiv până la soluţionarea acesteia.

1. Condiţii de acordare a dreptului de şedere pe termen lung

Dreptul de şedere pe termen lung se acordă străinilor, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au avut un drept de şedere continuă pe teritoriul României în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:

  • (i) în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul României mai mult de 6 luni consecutive şi nu depăşesc 10 luni de absenţă în total;
  • (ii) în această perioadă împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul naţional;
  • (iii) la stabilirea acestei perioade se iau în calcul jumătate din perioada de şedere în scop de studii;
  • (iv) la stabilirea acestei perioade nu se iau în calcul dreptul de şedere conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu şi nici dreptul de şedere obţinut pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier;
  • (v) această perioadă se poate reduce la 4 ani, în cazul persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat sau li s-a acordat protecţie subsidiară în România, în funcţie de gradul de integrare în societate, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
  • (vi) această perioadă se reduce la jumătate, în cazul persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat sau li s-a acordat protecţie subsidiară în România, căsătorite de cel puţin 5 ani cu un cetăţean român;

b) fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim net pe economie, cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţenilor români;

c) fac dovada asigurării sociale de sănătate;

d) fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit, în condiţiile legii;

e) cunosc limba română cel puţin la un nivel satisfăcător;

f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică şi siguranţa naţională.

Străinilor care fac dovada că au efectuat investiţii de minimum 1.000.000 de euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de şedere pe termen lung fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute mai sus.

2. Solicitarea dreptului de şedere pe termen lung

Străinii trebuie să depună personal la formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări o cerere-tip însoţită de următoarele documente:

a) documentul de trecere a frontierei de stat;

b) acte doveditoare privind deţinerea legală a spaţiului de locuit;

c) acte doveditoare privind mijloacele de întreţinere;

d) dovada asigurării sociale de sănătate;

e) certificat de cazier judiciar, eliberat de autorităţile române.

C. Anularea şi revocarea dreptului de şedere în România

Oficiul Român pentru Imigrări anulează, prin decizie motivată, dreptul de şedere pe termen lung sau temporară în România, dacă se constată ulterior că:

a) la data acordării dreptului de şedere pe termen lung sau a prelungirii dreptului de şedere temporară străinul nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege în acest sens;

b) dreptul de şedere pe termen lung sau prelungirea dreptului de şedere temporară a fost obţinut/obţinută prin folosirea de informaţii false, documente false sau falsificate ori de alte mijloace ilegale;

c) dreptul de şedere a fost obţinut în baza unei căsătorii de convenienţă, constatată în condiţiile art. 63;

d) străinul a fost îndepărtat anterior de pe teritoriul României şi a reintrat, sub o altă identitate, în perioada de interdicţie.

Oficiul Român pentru Imigrări revocă, prin decizie motivată, dreptul de şedere pe termen lung atunci când se constată că rezidentul pe termen lung constituie o ameninţare la adresa ordinii publice, ca urmare a infracţiunilor săvârşite pe teritoriul României.

Oficiul Român pentru Imigrări revocă, prin decizie motivată, dreptul de şedere temporară atunci când:

a) se constată că străinul nu mai îndeplineşte condiţiile pe baza cărora i-a fost prelungit dreptul de şedere ori nu mai respectă scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;

b) se constată că, după acordarea dreptului de şedere temporară, străinul căsătorit cu un cetăţean român a avut o absenţă de pe teritoriul României pentru mai mult de 6 luni în decurs de un an, cu următoarele excepţii:

  • (i) absenţa de pe teritoriul României pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu, indiferent de perioadă;
  • (ii) absenţa de pe teritoriul României motivată de starea de graviditate şi de naştere;
  • (iii) absenţa de pe teritoriul României din cauza unei boli grave;
  • (iv) absenţa de pe teritoriul României ca o consecinţă a unei împrejurări excepţionale care a făcut imposibilă întoarcerea voluntară;
  • b) se constată că străinul a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat ori a încălcat reglementările referitoare la angajarea în muncă a străinilor;

c) se constată că străinul suferă de o boală ce pune în pericol sănătatea publică şi nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autorităţile competente. În situaţia în care boala a survenit ulterior obţinerii permisului de şedere temporară, revocarea va fi dispusă dacă străinul nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autorităţile competente, iar boala este de natură a împiedica străinul să îşi îndeplinească obligaţiile instituite în sarcina sa prin dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;

d) se constată că posesorul unei Cărţii albastre a UE nu are resurse suficiente pentru întreţinerea sa şi a familiei sale la nivelul salariului minim brut garantat în plată.

D. Documente care se eliberează străinilor

1. Permisele de şedere

Străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere în România i se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări, prin formaţiunile sale teritoriale, un permis de şedere.

Permisul de şedere eliberat străinului face dovada identităţii, a adresei de reşedinţă sau de domiciliu pe teritoriul României şi atestă existenţa dreptului de şedere în România, precum şi durata şi scopul pentru care i-a fost acordat acest drept.

Titularul permisului de şedere are obligaţia de a avea în permanenţă asupra sa documentul, de a nu-l înstrăina şi de a-l prezenta organelor autorităţilor competente ori de câte ori i se solicită aceasta.

Permisul de şedere temporară

  • se eliberează străinilor la acordarea sau prelungirea dreptului de şedere temporară.
  • in permisul de şedere temporară se înscrie adresa la care străinul declară că are reşedinţa pe teritoriul României.
  • permisul de şedere temporară are o valabilitate limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de şedere temporară.
  • permisul de şedere temporară se reînnoieşte de fiecare dată cu ocazia prelungirii dreptului de şedere temporară.

Permisul de şedere pe termen lung

Se eliberează în baza obţinerii dreptului de şedere pe termen lung:

  • a) străinilor membri de familie ai cetăţenilor români, pentru o perioadă de 10 ani, şi se reînnoieşte succesiv pentru aceeaşi perioadă;
  • b) celorlalte categorii de străini, pentru o perioadă de 5 ani, şi se reînnoieşte succesiv pentru aceeaşi perioadă.

În permisul de şedere pe termen lung se înscrie adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României.

Cererea pentru acordarea permisului de şedere pe termen lung se depune de către titularul dreptului de şedere pe termen lung la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări în a cărei rază de competenţă locuieşte în mod legal solicitantul şi trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

  • a) documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie;
  • b) documentele care dovedesc deţinerea în mod legal a spaţiului de locuit la adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României, în original şi în copie.

Pentru reînnoirea permisului de şedere pe termen lung, solicitantul trebuie să depună, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea valabilităţii documentului, o cerere însoţită de documentele care dovedesc deţinerea în mod legal a spaţiului de locuit la adresa la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României.

Anularea permisului de şedere

În cazul în care titularului permisului de şedere i se revocă sau i se anulează dreptul de şedere, documentul se anulează la data luării deciziei şi se retrage cel mai târziu la data la care această decizie este adusă la cunoştinţă străinului.

Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de şedere

Titularul permisului de şedere este obligat să anunţe formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situaţii.

Străinului i se eliberează de către formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări competentă un nou permis de şedere în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus.

2. Acordarea codului numeric personal

Fiecărui străin căruia i s-a prelungit dreptul de şedere temporară sau i s-a acordat dreptul de şedere pe termen lung i se atribuie de către Oficiul Român pentru Imigrări un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de şedere.

La solicitarea justificată a instituţiilor publice interesate, Oficiul Român pentru Imigrări poate atribui un cod numeric personal şi străinilor care nu beneficiază de un drept de şedere pe teritoriul României, pentru exercitarea anumitor drepturi şi obligaţii legale şi numai cu acordul expres al acestora.

În cazuri justificate, Oficiul Român pentru Imigrări poate atribui un cod numeric personal şi străinilor cărora li s-a acordat tolerarea, la solicitarea acestora, care se înscrie pe documentul de tolerat.

Autor: Ionel Moca | Sursa: Fincont.NET

comments powered by Disqus
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf