Publicata in Monitorul Oficial

Ordin nr. 3430 din 20 martie 2013

Privind aprobarea programei pentru sustinerea examenului national de definitivare in invatamant la specializarea Navigatie si transport maritim

În baza prevederilor art. 241 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare,

tinând cont de prevederile art. 4 alin. (2) si art. 22 alin. (1) din Metodologia pentru organizarea si desfasurarea examenului national de definitivare în învatamânt, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 6.193/2012,

în baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor masuri de reorganizare în cadrul administratiei publice centrale si pentru modificarea unor acte normative, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2013,

în temeiul Hotarârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu modificarile si completarile ulterioare,

ministrul educatiei nationale emite prezentul ordin.

 

ART. 1

 

Se aproba programa pentru sustinerea examenului national de definitivare în învatamânt la specializarea Navigatie si transport maritim, prevazuta în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

 

ART. 2

 

Directia generala resurse umane si retea scolara nationala din cadrul Ministerului Educatiei Nationale si inspectoratele scolare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

ART. 3

 

Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei nationale,
Remus Pricopie

 

ANEXA 1

 

PROGRAMA

pentru sustinerea examenului national de definitivare în învatamânt la specializarea Navigatie si transport maritim

 

A. Nota de prezentare

 

Programa se adreseaza profesorilor ingineri, absolventi ai facultatilor de profil, care predau discipline din domeniul mentionat sau compatibile cu acesta si care se prezinta la examenul pentru acordarea definitivarii în învatamântul preuniversitar. Continutul si structura programei corespund schimbarilor impuse în activitatea didactica din perspectiva abordarii curriculare a disciplinelor tehnologice.

Programa este orientata pe evaluarea calitatii conceptiei didactice si a modalitatilor concrete prin care profesorul pune elevii în situatii de învatare eficienta, menite sa conduca la formarea capacitatilor si competentelor prevazute în standardele de pregatire profesionala. Aceasta orientare este necesara deoarece flexibilitatea programelor scolare solicita din partea profesorului efortul de a concepe procese si parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucreaza si finalitatii învatamântului tehnologic. Structura arborescenta si sistemul modular de organizare curriculara pentru învatamântul tehnologic solicita abordarea structurala a desfasurarii procesului de învatamânt. Astfel, plecând de la ideea definirii si evaluarii competentelor necesare cadrului didactic, se urmareste:

- cunoasterea de catre profesor a continuturilor stiintifice si a principalelor tendinte în evolutia disciplinelor de pregatire profesionala si a metodicii predarii acestora;

- utilizarea competenta a documentelor scolare reglatoare;

- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la continuturi;

- capacitatea de proiectare si realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter- si multidisciplinar, în concordanta cu standardele de pregatire profesionala;

- capacitatea de proiectare si realizare a evaluarii competentelor dobândite de elevi;

- demonstrarea abilitatilor de comunicare, empatice si de cooperare necesare realizarii actului educational.

Fiind date particularitatile disciplinelor tehnologice si rolul pe care acestea îl au în formarea si maturizarea profesionala a elevului, precum si asupra întregului climat educational al scolii, profesorul trebuie sa demonstreze ca:

- întelege conceptele centrale si metodele de investigatie specifice disciplinelor pe care le preda;

- are capacitatea de a crea experiente de învatare semnificative pentru elev;

- întelege cum învata si cum se dezvolta elevul si poate sa ofere oportunitati de învatare care sprijina dezvoltarea profesionala a acestuia;

- întelege ca elevii sunt diferiti din punctul de vedere al felului în care învata si poate sa ofere oportunitati instructiv-educative adaptate la diferentele individuale de învatare;

- întelege procesele de integrare curriculara si foloseste o varietate de strategii didactice care încurajeaza dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor si performantele lui în utilizarea noilor tehnologii;

- are capacitatea de a alege si utiliza cele mai bune metode ce vizeaza motivatia si comportamentul pentru a crea un mediu educational care încurajeaza interactiunea sociala pozitiva, motivatia intrinseca si angajarea elevului în actul învatarii, sprijinind astfel succesul scolar al acestuia;

- dezvolta cunoasterea si utilizarea unor variate strategii de comunicare eficienta pentru a sprijini colaborarea si interactionarea elevilor în activitatea de învatare;

- planifica activitatea de predare-învatare pe baza obiectivelor si competentelor curriculare, a cunoasterii proceselor predarii-învatarii, a continutului disciplinei, a abilitatilor elevilor si a diferentelor dintre elevi; modeleaza activitatea la clasa conform obiectivelor evaluarii;

- întelege si foloseste o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia si modifica activitatile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuala si sociala a elevului;

- întelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor catre cariera si de a integra educatia pentru cariera în activitatea didactica.

 

B. Competente specifice

 

- Cunoasterea continuturilor stiintifice ale disciplinei, cunostinte de metodica predarii acesteia

- Cunoasterea si utilizarea principalelor documente scolare reglatoare: standarde de pregatire profesionala, planuri-cadru, programe scolare, programe pentru examene nationale

- Capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la continuturi

- Capacitatea de proiectare si realizare a dezvoltarilor curriculare intra- si interdisciplinare

- Capacitatea de proiectare si realizare a evaluarii competentelor dobândite de elevi

- Capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitatile de vârsta ale colectivului de elevi

- Capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ si eficient

 

C. Continuturile programei

 

I. TEME DE DIDACTICA GENERALA SI METODICA PREDARII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE

 

a) Proiectarea, organizarea si desfasurarea activitatii didactice

1. Componentele curriculumului scolar: curriculum national, planuri-cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregatire profesionala, programe scolare, manuale scolare, auxiliare curriculare;

2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locala sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/extindere/optional ca disciplina noua

2.1. Repere/Conditionari în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor)

2.2. Modalitati de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri-tinta diferite

2.3. Obiectivele predarii - învatarii - evaluarii la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiintei informarii

2.4. Obiective-cadru, obiective de referinta, competente generale, competente specifice, unitati de competenta si competente

2.5. Elaborarea obiectivelor operationale

3. Proiectarea activitatii didactice: planificare calendaristica, proiectarea unitatii de învatare, proiecte de lectie (pentru diferite tipuri de lectii), proiectarea de activitati de învatare intra-, inter-, pluri- si transdisciplinare

 

b) Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii si modalitati de integrare în lectie a activitatilor cu caracter practic-aplicativ

1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare

2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnici lor de învatare prin cooperare

3. Forme de organizare a activitatii didactice: clasificare, caracterizare

4. Mijloacele de învatamânt si integrarea lor în procesul de predare - învatare - evaluare

4.1. Functiile didactice ale mijloacelor de învatamânt

4.2. Tipuri de mijloace de învatamânt si caracteristicile lor

5. Selectarea metodelor optime în vederea formarii gândirii critice si deprinderilor practice, formarii gândirii tehnice si a dezvoltarii simtului artistic/estetic

6. Mediul de instruire: mediul relational si mediul comunicational. Utilizarea Tehnologiei informatiei si comunicarii în construirea unor medii active de instruire

7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social

8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului si a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului

9. Adoptarea de strategii didactice care sa permita utilizarea eficienta a mijloacelor si a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ

 

c) Managementul clasei

1. Rolurile profesorului în facilitarea experientelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învatare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoana resursa, facilitator, intermediar, evaluator etc.)

2. Organizarea activitatilor: crearea unui climat favorabil învatarii, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului si elevilor (capacitati, cunostinte, experiente individuale sau colective); folosirea eficienta a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) si alternarea acestora în cadrul unei secvente didactice; antrenarea persoanelor resursa din interiorul si din afara unitatii de învatamânt în activitatile clasei; gestionarea situatiilor conflictuale

 

d) Evaluarea rezultatelor scolare

1. Evaluarea, componenta fundamentala a procesului de învatamânt: obiective, functii, tipuri de evaluari, caracterizare

2. Metode de evaluare; traditionale si complementare (tipuri si caracterizare)

3. Calitatile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate si aplicabilitate

4. Tipologia itemilor: definitie, clasificari, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalitati de corectare si notare

5. Construirea instrumentelor de evaluare

6. Erori de evaluare si modalitati de minimizare a lor

 

Bibliografie: Didactica generala si Metodica

1.Bontaş I.PedagogieEditura All Educational, 1994
2.Cerghez I.Metode de învăţământEditura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998
3.Cucoş C.Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didacticeEditura Polirom, Iaşi, 2009
4.Cristea SorinStudii de pedagogie generalăEditura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004
5.Cerghit I., Neacşu I., Negreţ I., Pănişoară I. O.Prelegeri pedagogiceEditura Polirom, Iaşi, 2001
6.Creţu C.Curriculum diferenţiat şi personalizatEditura Polirom, Iaşi, 1996
7.Ionescu M.Didactica modernăEditura Dacia, Cluj, 1995
8.Cucoş C.Pedagogie generalăEditura Polirom, Iaşi 2006
9.Iucu R.Managementul şi gestiunea clasei de eleviEditura Polirom, Iaşi, 2000
10.Iucu R.Instruirea şcolarăEditura Polirom, Iaşi, 2001
11.Neacşu I.Instruire şi învăţareEditura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999
12.Nicola I.Tratat de pedagogie şcolarăEditura Aramis, Bucureşti, 2000
13.Neacşu I.Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltăriiEditura Polirom, Iaşi, 2010
14.Radu I.T.Evaluarea procesului de învăţământEditura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001
15.Stoica A.Evaluarea curentă şi examenele: Ghid pentru profesoriEditura ProGnosis, Bucureşti, 2001
16.***Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice în vigoare 
17.***Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare "Tehnologii" 2002 
18.***Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programe şcolare în vigoare 

 

II. TEMATICA DE SPECIALITATE

 

A. Navigatie

1. Notiuni fundamentale:

1.1. Forma si dimensiunile Pamântului

1.2. Coordonate geografice

1.3. Diferenta de coordonate

1.4. Lungimea unui minut de meridian

1.5. Unitati de masura în navigatie

2. Orientarea pe mare

2.1. Plane si linii principale

2.2. Orizont vizibil

2.3. Sisteme de împartire a orizontului

2.4. Drum adevarat, relevment adevarat, relevment prova

3. Determinarea directiilor pe mare

3.1. Principiul determinarii directiilor pe mare

3.2. Magnetism, magnetism terestru, declinatia magnetica

3.3. Magnetismul navei, deviatia compasului magnetic

3.4. Convertirea drumurilor si a relevmentelor

4. Echipamente pentru determinarea directiilor

4.1. Compasul magnetic: clasificare, functionare, parti, componente, utilizare, întretinere

4.2. Compasul giroscopic: notiuni de teoria giroscopului, principiul girocompasului; compasul bigiroscopic: caracteristici principale, descriere, functionare; erorile girocompasului si corectarea acestora; aparate deservite de compasul giroscopic: sisteme de repetitoare, înregistratorul de drum, functionare, parti componente

5. Echipamente pentru determinarea distantei parcurse de nava - lochuri

5.1. Generalitati asupra distantei parcurse

5.2. Lochul simplu, principiu de functionare, parti componente

5.3. Lochul mecanic, principiu de functionare, parti componente

5.4. Lochul electromecanic, principiu de functionare, parti componente

5.5. Lochul hidraulic, principiu de functionare, parti componente

5.6. Determinarea distantei parcurse dupa loch, corectia lochului

5.7. Determinarea vitezei navei si a distantei parcurse în functie de viteza si timp

6. Echipamente pentru masurarea adâncimii apei - sonde

6.1. Principiul de masurare a adâncimii apei

6.2. Sonde simple, principii de functionare, parti componente, utilizare

6.3. Sonde mecanice, principii de functionare, parti componente, utilizare

6.4. Sonde ultrason, principiu de functionare, parti componente, utilizare

7. Harti marine

7.1. Proiectii cartografice, definitii, clasificare

7.2. Scara hartii, loxodroma si ortodroma

7.3. Conditiile cerute hartilor marine

7.4. Corectia hartilor, semne si simboluri folosite în navigatie

8. Navigatia estimata - estima grafica

8.1. Lucrul pe harta în estima grafica

8.2. Giratia navei, trasarea curbei de giratie

8.3. Deriva de vânt, estima grafica

8.4. Deriva de curent, estima grafica

8.5. Deriva totala

9. Navigatia costiera

9.1. Notiuni generale de navigatie costiera, determinarea punctului navei prin observatii costiere, linii de pozitie, erorile accidentale si sistematice în determinarea punctului navei

9.2. Determinarea punctului navei cu unghiuri orizontale, principiul teoretic al metodei, constructii grafice, precizia determinarii

9.3. Determinarea punctului navei cu relevmente simultane, principii teoretice, triunghiul erorilor, determinarea punctului navei cu doua relevmente simultane, determinarea punctului navei cu 3 relevmente simultane

9.4. Determinarea punctului navei cu relevmente succesive cazul general, cazuri particulare de determinare a punctului navei cu relevmente succesive: procedeul unghiului dublu, procedeul unghiului de 90 grade între relevmente, procedeul distantei la travers, procedeul relevmentelor succesive la doua obiecte

9.5. Determinarea punctului navei cu distante masurate la repere de la coasta: determinarea distantei cu sextantul, determinarea punctului navei cu doua si 3 distante simultane

9.6. Procedee combinate de determinare a punctului navei: determinarea punctului navei cu un relevment si unghi orizontal, determinarea punctului navei cu un relevment si distanta, determinarea punctului navei cu unghiuri orizontale succesive, determinarea punctului navei cu distante succesive, determinarea punctului navei cu un relevment la un far în momentul aparitiei luminii lui la orizont

10. Documente nautice folosite în navigatia estimata si costiera

10.1. Cartea-pilot

10.2. Cartea farurilor

10.3. Cartea radiofarurilor

10.4. Avizele pentru navigator

11. Studiul si trasarea preliminara a drumului navei

11.1 Navigatia oceanica

11.2. Navigatia costiera

11.3. Conducerea navei în zona coastei

11.4. Navigatia în rada, pe canale si în strâmtori

12. Regulamente de navigatie

12.1. Sistemul international de balizaj maritim

12.2. Regulamentul de prevenire a coliziunilor pe mare - COLREG, semnalizare si reguli de navigatie

12.3. Regulamentul de navigatie pe Dunare - RND, semnalizare si reguli de navigatie

 

B. Transport maritim

1. Caracteristicile si problemele transportului maritim

1.1. Caracteristicile transportului maritim

1.2. Avantajele transportului maritim

1.3. Problemele transportului maritim

2. Elementele de baza ale transportului maritim

2.1. Scopul si elementele transportului maritim

2.2. Navele, ca mijloc de transport al marfurilor

2.3. Marfurile, ca obiect al transportului maritim

2.4. Porturile, ca noduri de afluire, transbordare si depozitare a marfurilor

2.5. Sisteme, norme, reguli si uzante nationale si internationale care reglementeaza transportul maritim - categorii de referinta

3. Portul maritim

3.1. Generalitati, clasificare

3.2. Elementele constructive ale portului maritim: acvatoriul, rada, constructii de aparare

3.3. Infrastructura portului, frontul de acostare

3.4. Teritoriul portului

3.5. Suprastructuri portuare, dane, terminale

3.6. Functiile portului

3.7. Sisteme si subsisteme portuare

3.8. Autoritati portuare, capitania de port, politia de frontiera, autoritatea vamala, serviciul sanitar si fitosanitar

4. Nava maritima de transport

4.1. Notiuni preliminare, particularitati constructive si de exploatare

4.2. Buna stare de navigabilitate

4.3. Clasa navei, registre de clasificare

4.4. Marca de bord liber

4.5. Marca de tonaj

5. Categorii de marfuri în transportul maritim

5.1. Clasificarea marfurilor

5.2. Recomandari privind stivuirea marfurilor

6. Încarcarea si stivuirea marfurilor

6.1. Pregatirea navei pentru încarcare si transport, pregatirea magaziei de marfa, verificarea si pregatirea instalatiilor, instruirea echipajului navei

6.2. Evitarea avarierii marfurilor în timpul manipularii si transportului, avarii înainte de încarcare, avarii produse prin manipulare, ventilatia marfurilor

6.3. Indicele destivuire, generalitati, corelarea dintre volumul specific al navei si volumul specific al marfii, utilizarea optima a capacitatii si volumului de încarcare

6.4. Întocmirea planului de încarcare, generalitati, documente de baza

7. Transportul pe mare al pasagerilor

7.1. Nave maritime de pasageri

7.2. Particularitati constructive si de exploatare

8. Transportul marfurilor generale

8.1. Nave specializate, caracteristici

8.2. Transportul marfurilor în saci, tipuri de marfuri, pregatiri la bord, încarcare si stivuire

8.3. Transportul marfurilor în bale, tipuri de marfuri, pregatiri la bord, încarcare si stivuire

8.4. Transportul marfurilor în butoaie, tipuri, sisteme de stivuire

8.5. Transportul marfurilor pe punte, categorii de marfuri, încarcare si amarare

9. Transportul produselor metalurgice

9.1. Generalitati, tipuri de produse

9.2. Avarierea prin ruginire si prin deformare, clauzarea conosamentului

9.3. Încarcare si stivuire, masuri si recomandari

10. Transportul produselor lemnoase

10.1. Clasificarea materialului lemnos si unitati de masura specifice

10.2. Tipuri de nave pentru transportul lemnului

10.3. Reguli de încarcare si transport

10.4. Amararea produselor lemnoase

10.5. Marca de încarcare pentru cherestea conform Conventiei Internationale asupra liniei de încarcare

11. Transportul pe mare al animalelor

11.1. Generalitati, nave specializate

11.2. Reguli de dotare si amenajare

11.3. Exploatarea navei animaliere, întocmirea planului de încarcare, îmbarcarea animalelor, supravegherea animalelor pe timpul transportului, debarcarea animalelor

12. Transportul marfurilor perisabile

12.1. Generalitati, nave frigorifice

12.2. Instalatii frigorifice

12.3. Pregatirea navei pentru încarcarea marfurilor perisabile

12.4. Încarcarea si stivuirea marfurilor perisabile, marfuri congelate, marfuri refrigerate, marfuri cu regim special de temperatura

12.5. Transportul marfurilor perisabile în containere

13. Transportul marfurilor periculoase

13.1. Generalitati, clase si diviziuni

13.2. Ambalarea marfurilor periculoase, grupe

13.3. Stivuirea si separarea marfurilor periculoase, grupe

13.4. Transportul marfurilor periculoase în containere

13.5. Prevenirea si lupta împotriva incendiilor la bordul navelor care transporta marfuri periculoase

13.6. Securitatea echipajului si a navei în transportul de marfuri periculoase

14. Transportul marfurilor în containere

14.1. Descrierea si clasificarea containerelor

14.2. Tipuri de containere

14.3. Nave specializate în transportul containerelor, portcontainere, roll-on/roll-off, portbarje

14.4. Reguli de stivuire si amarare a marfurilor în containere, a containerelor la bordul navei

14.5. Terminale de containere, codificarea containerelor

14.6. Echipamente de manipulare a containerelor, termeni specifici

15. Transportul marfurilor solide în vrac

15.1. Nave specializate, caracteristici

15.2. Transportul minereurilor de fier, pregatirea navei pentru încarcare, încarcarea navei

15.3. Transportul carbunilor, conditii constructive impuse navelor, încarcarea carbunilor

15.4. Transportul cerealelor, generalitati, particularitatile cerealelor privind procesul de transport, amenajari specifice la nave, masuri de încarcare, încarcarea si rujarea cerealelor

16. Transportul petrolului si al produselor sale

16.1. Tipuri de nave, caracteristici

16.2. Petroliere, functii de baza, compartimentare, sisteme de tubulatura pentru marfa, pompe si valvule, instalatia de ventilatie a marfii, sisteme de încarcare

16.3. Balastarea si marsul în balast, instalatii de balastare, tancuri de balast, debalastarea înaintea încarcarii.

16.4. Pregatirea si încarcarea navei petroliere, calcule preliminare, distribuirea marfii pe tancuri, încarcarea petrolului

16.5. Calculul cantitatii de petrol încarcate/descarcate, generalitati, determinarea volumului si densitatii relative, întocmirea cargoplanului

16.6. Operatii de descarcare a petrolului, pregatirea descarcarii, etape, variante de descarcare

16.7. Curatarea si degazarea tancurilor de marfa, scopuri, spalarea si ventilarea tancurilor

16.8. Prevenirea incendiilor si exploziilor la petroliere, conditii, cauze ale incendiilor si exploziilor, acumulari de electricitate statica, prevenire, mijloace de stingere a incendiilor

16.9. Poluarea cu hidrocarburi a mediului marin, surse de poluare, masuri de prevenire a poluarii, Conventia MARPOL

16.10. Nave specializate pentru transportul gazelor lichefiate, generalitati, tipuri de nave, operarea navelor

 

Bibliografie:

1.Balaban Gh. I.Tratat de navigaţie maritimă, vol. I, IIEditura Tehnică, Bucureşti, 1981
2.Chitiţă M., Pavica V.NavigaţieEditura Militară, Bucureşti, 1959
3.Balaban Gh. I.Conducerea naveiEditura Tehnică, Bucureşti, 1963
4.Beziris A., Bamboi Gh.Transportul maritim, vol. I, IIEditura Tehnică, Bucureşti, 1988
5.Maier V.Mecanica şi construcţia navei, vol. I, II, IIIEditura Tehnică, Bucureşti, 1985/1987/1989
6.Sbora T., Tănase Gh., Şerban D.Economia, organizarea şi planificarea transporturilorEditura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1986
7.Popovici O., Ioan A., Domnişoru L.Construcţia, amenajarea şi exploatarea naveiNote de curs, Universitatea Galaţi, 1991
8.***Regulamentul de prevenire a coliziunilor pe mare - COLREG 
9.***Regulamentul de navigaţie pe Dunăre - RND 
10.***Convenţia internaţională asupra liniei de încărcare, Londra, 1966 
11.***Convenţia internaţională din 1973 privind poluarea marină cauzată de nave (MARPOL) şi amendamentele din 1978 
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf