Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 995 din 22 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 272^1 din Codul penal

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 272^1 din Codul penal, exceptie ridicata de Filimon Vulpe în Dosarul nr. 9.074/318/2012 al Judecatoriei Târgu Jiu - Sectia penala si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.330D/2012.

La apelul nominal se prezinta personal autorul exceptiei si se constata lipsa celeilalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra cauzei si arata ca, la dosar, autorul exceptiei a depus anterior dezbaterilor o completare la exceptia de neconstitutionalitate invocata în fata instantei de judecata prin care întelege sa extinda temeiurile exceptiei de neconstitutionalitate si la dispozitiile art. 2 alin. (2) si art. 11 alin. (1), art. 30, art. 53 alin. (2) si art. 148 alin. (2) din Constitutie, texte care nu au fost incluse de catre instanta de judecata în încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de extindere a temeiurilor exceptiei de neconstitutionalitate.

Deliberând, Curtea respinge solicitarea autorului si constata ca extinderea temeiurilor exceptiei de neconstitutionalitate si la alte texte din Legea fundamentala, fata de cele cuprinse în încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale, nu poate fi retinuta. Astfel, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecatoresti (...)", iar alin. (4) al aceluiasi articol prevede ca "Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta în fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale partilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi însotita de dovezile depuse de parti (...)". Temeiurile exceptiei de neconstitutionalitate sunt, asadar, cele precizate prin încheierea de sesizare a instantei de judecata în fata careia a fost invocata exceptia, astfel ca în fata Curtii Constitutionale nu pot fi invocate alte temeiuri ale exceptiei decât cele stabilite prin încheierea de sesizare. O extindere a acestora de catre instanta de contencios constitutional ar echivala cu sesizarea din oficiu a Curtii Constitutionale, ceea ce depaseste cadrul legal stabilit de Legea nr. 47/1992. De altfel, jurisprudenta Curtii Constitutionale a stabilit ca invocarea în fata Curtii, în cadrul unei exceptii de neconstitutionalitate, a unui alt temei, care nu are nicio legatura cu cel invocat în sesizare si nici nu este o dezvoltare a acestuia, are semnificatia ridicarii unei exceptii direct în fata Curtii, eludându-se astfel prevederile art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 11 alin. (1) lit. A.d) si art. 29 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea Decizia Curtii Constitutionale nr. 658 din 19 iunie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 26 iulie 2012).

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul autorului exceptiei, care arata ca este inadmisibil sa fie judecat de acelasi judecator de mai multe ori, deoarece, de fiecare data, acel magistrat a fost partial, generându-i prin solutiile pronuntate pierderi financiare. Prin urmare, considera ca era îndreptatit sa acuze de coruptie magistratul respectiv.

În final solicita admiterea exceptiei asa cum a fost formulata.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata. Totodata, mai arata ca autorul exceptiei critica modul în care s-a realizat justitia în judetul Gorj. Or, astfel de aspecte excedeaza controlului Curtii Constitutionale, putând face obiectul unor verificari de catre alte autoritati.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 5 septembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 9.074/318/2012, Judecatoria Târgu Jiu - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 272^1 din Codul penal, exceptie ridicata de Filimon Vulpe în dosarul de mai sus în care se fac cercetari cu privire la savârsirea infractiunii criticate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile legale mentionate sunt neconstitutionale, deoarece creeaza o discriminare sociala.

Judecatoria Târgu Jiu - Sectia penala opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 272^1 - Sfidarea organelor judiciare din Codul penal, care au urmatorul continut:

"Întrebuintarea de cuvinte insultatoare ori gesturi obscene sau amenintatoare la adresa integritatii fizice a unui judecator, a unui procuror sau a unui organ de cercetare penala, de catre o persoana care participa sau asista la o procedura care se desfasoara în fata instantei sau a organului de urmarire penala, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza întrebuintarea de cuvinte insultatoare ori gesturi obscene sau amenintatoare în mod nemijlocit la adresa integritatii fizice a unui judecator, a unui procuror sau a unui organ de cercetare penala, politist sau jandarm, pentru fapte îndeplinite în exercitiul functiei."

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile legale mentionate încalca dispozitiile constitutionale ale art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prin Decizia nr. 1.330 din 11 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 12 decembrie 2011, a respins ca neîntemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 272^1 din Codul penal, statuând ca prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/2008 privind modificarea si completarea Codului penal, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 8 decembrie 2008, s-a introdus art. 272^1 din acelasi cod prin care s-a incriminat o noua fapta penala de sfidare a organelor judiciare, pentru care elementul material consta într-o actiune de amenintare la adresa unui magistrat cu scopul evident de a proteja relatiile sociale care guverneaza actul de înfaptuire a justitiei. De aceea, noua fapta face parte din titlul VI - Infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege cap. II - Infractiuni care împiedica înfaptuirea justitiei.

Asadar, legiuitorul, în acord cu exigentele constitutionale referitoare la edictarea normelor penale, a urmarit, asa cum rezulta si din preambulul ordonantei de urgenta care a introdus textul contestat, sa ia masurile necesare ce se impuneau pentru a preveni faptele prin care se aducea atingere înfaptuirii justitiei, fapte de natura sa afecteze încrederea cetatenilor în actul de justitie, prin actiuni de natura a sfida organele judiciare sau reprezentantii unor autoritati publice. Asa fiind, în cazul infractiunii de sfidare a organelor judiciare, subiect pasiv poate fi numai judecatorul, procurorul, organul de cercetare penala, politistul sau jandarmul si fapta consta în sanctionarea manifestarilor jignitoare, dispretuitoare la adresa acestora atunci când sunt savârsite numai în timpul unor proceduri judiciare. Prin urmare, ceea ce se protejeaza prin art. 272^1 din Codul penal nu este reputatia unui cetatean, ci respectul si solemnitatea procedurilor judiciare.

Neexistând elemente noi de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele deciziei mai sus mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

Prin urmare, nu poate fi retinuta critica referitoare la încalcarea prevederilor art. 16 din Constitutie atât timp cât norma nu protejeaza în mod diferit o categorie socioprofesionala de alta, ci protejeaza procedurile judiciare ca parte a autoritatii de stat. Faptul ca în mod indirect aceasta protectie speciala se rasfrânge asupra unei categorii de cetateni învestiti cu exercitiul autoritatii de stat în cursul procedurilor judiciare nu are semnificatia unei încalcari a egalitatii în drepturi fata de celelalte categorii de cetateni. În consecinta, Curtea retine ca prin Decizia nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997, Curtea Constitutionala a statuat ca "principiul egalitatii în drepturi nu înseamna eo ipso aplicarea aceluiasi regim juridic unor situatii care, prin specificul lor, sunt diferite".

De asemenea, Curtea de la Strasbourg a retinut ca deosebirea de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificata în mod obiectiv si rezonabil, adica atunci când nu se urmareste un scop legitim sau nu se pastreaza un raport rezonabil de proportionalitate între mijloacele folosite si obiectivul avut în vedere. Astfel, statele beneficiaza de o anumita marja de apreciere în a decide daca si în ce masura diferentele între diversele situatii similare justifica un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variaza în functie de anumite circumstante, de domeniu si de context (Hotarârea din 16 septembrie 1996 pronuntata în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei si Hotarârea din 6 iulie 2004 pronuntata în Cauza Bocancea si altii împotriva Moldovei).

Având în vedere toate aceste aspecte, Curtea constata ca prin textul legal criticat legiuitorul a urmarit, asa cum s-a aratat mai sus, sa dea consistenta respectului si solemnitatii procedurilor judiciare, reglementarea fiind justificata obiectiv si rezonabil în raport cu scopul legitim urmarit.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 272^1 din Codul penal, exceptie ridicata de Filimon Vulpe în Dosarul nr. 9.074/318/2012 al Judecatoriei Târgu Jiu - Sectia penala.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 22 noiembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf