Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 973 din 22 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (4) - (7) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Tisza Game" - S.R.L. din Târgu Mures în Dosarul nr. 4.255/289/2011 (format vechi nr. 4.362/2011) al Judecatoriei Reghin. Exceptia formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 377D/2012.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 31 ianuarie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 4.255/289/2011 (format vechi nr. 4.362/2011), Judecatoria Reghin a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Tisza Game" - S.R.L. din Târgu Mures într-o cauza ce are ca obiect solutionarea unei plângeri contraventionale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 42, 44, 45 si art. 56 alin. (2). Dispozitiile criticate impun organizatorilor de jocuri de noroc caracteristice activitatii cazinourilor obligatia de a permite accesul în locatiile autorizate numai pe baza unui bilet de intrare. Acest lucru este echivalent cu introducerea unei taxe de acces, realizându-se o dubla impozitare a aceleiasi activitati. Astfel, dreptul de proprietate privata este afectat prin limitarea drepturilor de dispozitie si de folosinta aferente, precum si prin sarcinile fiscale care greveaza indirect asupra bunurilor.

Referitor la prevederile art. 45 din Constitutie, arata ca, prin introducerea acestei taxe, accesul liber al întreprinzatorilor la activitatea de jocuri este restrâns dincolo de limitele principiilor generale ale dreptului. Totodata, sunt încalcate si prevederile constitutionale ale art. 56 alin. (2), deoarece taxarea accesului prin intermediul biletului de intrare se face numai la un anumit tip de jocuri de noroc, în vreme ce altele, precum pariurile sportive sau jocurile de tip bingo, nu sunt grevate de aceasta taxa.

Judecatoria Reghin apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul arata ca instituirea prin lege în sarcina operatorilor economici a obligatiei de a încasa contravaloarea biletelor de intrare în incinta locatiilor unde sunt desfasurate activitatile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2009 nu reprezinta munca fortata, fiind în concordanta cu prevederile constitutionale ale art. 42. Referitor la sustinerea potrivit careia art. 13 din ordonanta de urgenta criticata contravine dispozitiilor art. 44 din Constitutie, apreciaza ca aceasta nu poate fi primita, deoarece, pe de-o parte, potrivit art. 56 alin. (1) din Constitutie, "cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice", iar, pe de alta parte, legiuitorul, potrivit art. 139 din Constitutie, este singurul în masura sa stabileasca nivelul taxelor.

Avocatul Poporului arata ca, potrivit art. 45 din Constitutie, este garantata exercitarea "în conditiile legii" a accesului liber al persoanelor la o activitate economica, iar textele de lege criticate impun asemenea cerinte legale. Accesul liber la o activitate economica nu exclude, ci, dimpotriva, implica stabilirea unor limite de exercitare a libertatii economice. Mai mult, exploatarea jocurilor de noroc nu beneficiaza de principiul libertatii comertului. Interdictia determina reglementarea stricta a derogarilor de la acest principiu, prin criterii, conditii si restrictii expres stabilite de lege. Referitor la critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 44 din Constitutie, constatam ca aceasta nu poate fi retinuta, întrucât taxa de acces se încaseaza de la jucatori, nefiind atins dreptul de proprietate al proprietarului imobilului si nicidecum dreptul de dispozitie sau de folosinta al acestuia. De asemenea, arata ca nu poate fi retinuta nici critica potrivit careia dispozitiile art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2009 contravin prevederilor art. 56 alin. (2) din Constitutie. În continuare, apreciaza ca prevederile constitutionale ale art. 42 nu au incidenta în cauza.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Desi sesizarea Curtii Constitutionale se refera la întreg art. 13, din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate reiese ca autorul acesteia este nemultumit de dispozitiile referitoare la plata biletului de intrare în cazinouri. Astfel, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 13 alin. (4) - (7) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009. Acestea au fost introduse prin art. III pct. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 30 decembrie 2010.

Textul de lege criticat are urmatorul cuprins: "(4) Organizatorii de jocuri de noroc caracteristice activitatii cazinourilor, permit accesul în locatiile autorizate numai pe baza unui bilet de intrare, valabil pentru 24 de ore în intervalul 8,00 - 8,00, pentru fiecare persoana, iar organizatorii de jocuri de noroc tip slot-machine încaseaza biletul de intrare numai de la jucatori.

(5) Pentru cazinouri, biletul de intrare se emite si se încaseaza la receptie pentru fiecare persoana care intra în cazinou, indiferent daca aceasta participa sau nu la jocurile de noroc.

(6) Persoanele carora li s-a eliberat bilet de intrare au obligatia sa-l pastreze, pe toata perioada cât se afla în incinta locatiei în care se elibereaza astfel de bilete.

(7) Biletele de intrare se vor emite în conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice."

În sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii, autorii exceptiei invoca prevederile constitutionale ale art. 42 referitor la interzicerea muncii fortate, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privata, art. 45 referitor la libertatea economica si art. 56 alin. (2) referitor la contributiile financiare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca, prin Decizia nr. 205 din 15 mai 2003, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 6 iunie 2003, a retinut ca domeniul jocurilor de noroc ridica serioase probleme pe planul ordinii si al moralei publice, ceea ce justifica adoptarea unor masuri restrictive.

În continuare, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicata Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, a luat în considerare si jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene în domeniul libertatii de a presta servicii. Cu acel prilej, Curtea a retinut ca jurisprudenta europeana statueaza, în esenta, urmatoarele:

- în domeniul reglementarii jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marja foarte larga de actiune;

- obiectivul principal urmarit de reglementarea nationala trebuie sa fie lupta împotriva criminalitatii, mai precis protectia consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor savârsite de operatori;

- o legislatie nationala destinata sa limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitarii dependentei de jocurile de noroc si pentru a preveni frauda, este în principiu compatibila cu dreptul comunitar;

- art. 46 alin. (1) din Tratatul CE permite restrictii ale libertatii de a presta servicii, justificate de motive de ordine publica, de siguranta publica sau de sanatate publica, cum ar fi obiectivele de protectie a consumatorilor, de prevenire a fraudei si a incitarii cetatenilor la o cheltuiala excesiva legata de joc, precum si de prevenire a tulburarilor ordinii sociale în general;

- statele membre sunt libere sa stabileasca, potrivit propriei scari de valori, obiectivele politicii lor în materie de jocuri de noroc si, eventual, sa defineasca cu precizie nivelul de protectie urmarit. De asemenea, trebuie ca restrictiile pe care le impun sa îndeplineasca cerintele care reies din jurisprudenta Curtii, în special în ceea ce priveste proportionalitatea lor.

Prin urmare, Curtea retine ca piata jocurilor de noroc este o piata restrictiva, dreptul de a organiza jocuri de noroc, precum si conditiile de exploatare si practicare a acestora constituind monopol de stat, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2009.

Plecând de la aceste premise, Curtea constata ca în domeniul exploatarii jocurilor de noroc - monopol de stat - statul poate adopta conditiile pe care le considera necesare tocmai pentru a salvgarda imperativul interesului public, precum si pentru a asigura un control eficient al acestei activitati în scopul evitarii comportamentelor care intra în sfera penalului. Astfel, impunerea în sarcina organizatorilor de jocuri de noroc caracteristice activitatii cazinourilor sau de tipul slot-machine a obligatiei de a permite accesul în aceste locatii numai pe baza unui bilet de intrare se circumscrie tocmai dreptului statului de a impune reguli de disciplina economica, fara a aduce atingere prevederilor constitutionale ale art. 45 referitor la libertatea economica.

Referitor la critica potrivit careia dispozitiile art. 13 alin. (4) - (7) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2009 contravin prevederilor constitutionale ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privata, Curtea constata ca nici aceasta nu poate fi primita. Astfel, desi contravaloarea biletelor de intrare va fi achitata de organizatorii de jocuri de noroc în avans (potrivit Ordinului ministrului finantelor publice nr. 52/2011 pentru aprobarea conditiilor de emitere a biletelor de intrare la jocurile de noroc caracteristice activitatii cazinourilor si la jocurile de noroc tip slot-machine), aceasta va fi recuperata de la fiecare persoana care intra în cazinou, indiferent daca aceasta participa ori nu la jocurile de noroc, sau de la jucatori în cazul jocurilor de noroc de tipul slot-machine.

În ceea ce priveste raportarea la prevederile constitutionale ale art. 56, Curtea retine, astfel cum a statuat în jurisprudenta sa constanta, ca regula generala în materia impozitelor si taxelor este cuprinsa în art. 139 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia "Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege", iar potrivit art. 56 din Constitutie, contributia cetatenilor la cheltuielile publice constituie o îndatorire fundamentala a acestora, neputându-se retine, de principiu, ca prin stabilirea pe cale legala a unui impozit sau majorarea acestuia s-ar leza dreptul de proprietate al unei persoane. Din aceste reglementari constitutionale rezulta ca stabilirea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat intra în competenta exclusiva a legiuitorului, acesta având dreptul de a stabili cuantumul acestora.

În ceea ce priveste invocarea prevederilor art. 42 din Constitutie, Curtea constata ca acestea se refera la interzicerea muncii fortate, neavând incidenta în solutionarea prezentei cauze.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (4) - (7) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Tisza Game" - S.R.L. din Târgu Mures în Dosarul nr. 4.255/289/2011 (format vechi nr. 4.362/2011) al Judecatoriei Reghin.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 22 noiembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Maritiu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf