Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 971 din 20 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Doina Bart în Dosarul nr. 6.876/83/2011 al Tribunalului Satu Mare - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.348D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza este în stare de judecata.

Presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, având în vedere jurisprudenta anterioara a Curtii.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 12 septembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 6.876/83/2011 Tribunalul Satu Mare - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor. Exceptia a fost ridicata de Doina Bart într-o cauza având ca obiect solutionarea unei contestatii împotriva unei decizii de pensionare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul formuleaza atât critici de neconstitutionalitate extrinseca, cât si critici de neconstitutionalitate intrinseca.

I. Cât priveste criticile de neconstitutionalitate extrinseca, potrivit carora actul normativ criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 115 alin. (4), (5) si (6), autorul arata, în esenta, urmatoarele:

Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 s-au anulat drepturi patrimoniale care beneficiaza de o protectie similara cu cea a dreptului de proprietate, o astfel de masura putând fi luata numai pe calea unei legi, nu si a unei ordonante de guvern, prevederile art. 115 alin. (6) fiind, astfel, încalcate. Totodata, apreciaza ca din expunerea de motive nu rezulta nicio situatie de urgenta care sa justifice delegarea legislativa, încalcându-se dispozitiile art. 115 alin. (4) din Constitutie. Considera ca au fost încalcate si dispozitiile art. 115 alin. (5) din Constitutie, întrucât procedura de aprobare a ordonantei criticate nu a fost respectata.

II. Cât priveste criticile de neconstitutionalitate intrinseca, arata, în esenta, ca actul normativ criticat a intervenit în contextul în care practica unanima a instantelor de judecata era cea de admitere a contestatiilor formulate împotriva deciziilor de pensionare emise în temeiul Legii nr. 119/2010 si al Hotarârii Guvernului nr. 737/2010, consecinta fiind aceea ca s-a refuzat de catre Guvern punerea în executare a unor hotarâri judecatoresti irevocabile. Considera ca actul normativ criticat este contrar ideii de stat de drept prevazute de art. 1 din Constitutie, în acelasi timp dreptul de acces la justitie fiind redus la un aspect iluzoriu. În acest sens, face referire la hotarârea pronuntata în cauza Stran si Stratis contra Greciei în care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a afirmat ca, atunci când statul urmareste ca, prin adoptarea unei noi legislatii, sa determine o anumita solutie pentru unele litigii în curs de judecata la care este parte, se încalca de o maniera grosolana prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Cu atât mai mult se impune o astfel de concluzie, atunci când statul refuza executarea unei hotarâri judecatoresti, în conditiile în care aceeasi jurisprudenta a instantei europene afirma ca statul nu poate invoca lipsa fondurilor financiare pentru a refuza executarea unei hotarâri judecatoresti. Sustine, de asemenea, ca actul normativ criticat contravine dispozitiilor art. 15 din Constitutie, de vreme ce reduce retroactiv cuantumul unor pensii de serviciu.

Tribunalul Satu Mare - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.

În opinia autorului exceptiei, prevederile criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 1 - "Statul român", art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justitie, art. 44 - "Dreptul de proprietate privata", art. 115 alin. (4) privind adoptarea ordonantelor de urgenta în situatii extraordinare, a caror reglementare nu poate fi amânata, alin. (5) referitoare la intrarea în vigoare a ordonantei de urgenta si alin. (6) privind interdictia afectarii, printr-o ordonanta de urgenta, a regimului institutiilor fundamentale ale statului, a drepturilor, libertatilor si îndatoririlor prevazute de Constitutie sau a drepturilor electorale. Sunt invocate si dispozitiile art. 6 privind dreptul oricarei persoane la un proces echitabil, din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

I. Cât priveste criticile de neconstitutionalitate extrinseca, potrivit carora actul normativ criticat contravine dispozitiilor art. 115 alin. (4), (5) si (6) din Legea fundamentala, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012, retinând urmatoarele:

Referitor la exigentele constitutionale cuprinse în art. 115 alin. (4), privind existenta unei situatii extraordinare, care sa justifice urgenta adoptarii unei ordonante de urgenta si a carei reglementare nu poate fi amânata, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, Curtea a statuat ca situatiile extraordinare exprima un grad mare de abatere de la obisnuit sau comun, aspect întarit si prin adaugarea, cu prilejul revizuirii Constitutiei, în anul 2003, a sintagmei "a caror reglementare nu poate fi amânata". De asemenea, prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, Curtea a mai statuat ca, pentru îndeplinirea cerintelor prevazute de art. 115 alin. (4) din Constitutie, este necesara existenta unei stari de fapt obiective, cuantificabile, independente de vointa Guvernului, care pune în pericol un interes public.

Curtea a constatat ca, în preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011, existenta unei situatii extraordinare este motivata de Guvern prin 3 elemente interdependente, consecinte ale intrarii în vigoare a dispozitiilor Legii nr. 119/2010, si anume: lipsa identificarii documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare, impactul negativ al acestei situatii asupra valorificarii dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, precum si necesitatea stabilirii unei etapizari a procesului de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivitatii si egalitatii, în scopul stabilirii în mod just si echitabil a drepturilor de pensie, astfel încât persoanele îndreptatite sa aiba posibilitatea sa identifice si sa depuna la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activitati profesionale.

Prin urmare, având în vedere împrejurarea ca, prin aplicarea metodologiei de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu, instituita prin Hotarârea Guvernului nr. 737/2010, emisa în aplicarea Legii nr. 119/2010, în practica, s-a ajuns la emiterea unor decizii de stabilire a cuantumului pensiilor neconforme cu situatia veniturilor realizate pe parcursul vietii profesionale a destinatarilor masurilor de recalculare, precum si faptul ca era necesara remedierea acestei situatii într-un termen cât mai scurt, pentru a se asigura valorificarea, în mod just si în conformitate cu principiul contributivitatii, a drepturilor de pensie ale unor largi categorii socio-profesionale, Curtea a constatat ca aceasta împrejurare avea natura unei situatii extraordinare.

Însa, pentru a fi pe deplin respectate exigentele art. 115 alin. (4) din Constitutie, Guvernul trebuia sa demonstreze si faptul ca masurile în cauza nu sufereau amânare, practic, ca nu exista vreun alt instrument legislativ ce ar fi putut fi folosit în vederea evitarii rapide a consecintelor negative aratate. În speta, având în vedere iminenta încalcarii dreptului la pensie în lipsa unor masuri adecvate, Curtea a constatat ca adoptarea masurilor în cauza printr-o ordonanta de urgenta a fost modalitatea cea mai rapida si eficienta pentru a pune la adapost drepturile constitutionale ocrotite prin art. 47 din Constitutie si pentru a evita încalcarea lor. (În acelasi sens este si Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, nr. 504 din 15 iulie 2011.)

O alta critica formulata de autorul exceptiei consta în faptul ca prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 s-au anulat drepturi patrimoniale care beneficiaza de o protectie similara cu cea a dreptului de proprietate, o astfel de masura putând fi luata numai pe calea unei legi, nu si a unei ordonante de guvern, prevederile art. 115 alin. (6) fiind, astfel, încalcate.

Articolul 115 alin. (6) din Constitutie prevede ca "Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate în domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si îndatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri în proprietate publica".

Potrivit Deciziei Curtii nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, din interpretarea textului constitutional se poate deduce ca interdictia adoptarii de ordonante de urgenta este totala si neconditionata atunci când mentioneaza ca "nu pot fi adoptate în domeniul legilor constitutionale" si ca "nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri în proprietate publica". În celelalte domenii prevazute de textul constitutional, ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate daca "afecteaza", daca au consecinte negative, dar, în schimb, pot fi adoptate daca, prin reglementarile pe care le contin, au consecinte pozitive în domeniile în care intervin.

Asa fiind, pentru a constata încalcarea dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Constitutie în cauza dedusa judecatii, instanta constitutionala este chemata sa aprecieze daca drepturile constitutionale invocate de catre autorul exceptiei de neconstitutionalitate au fost afectate prin adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011. Prin urmare, în continuare Curtea va analiza exceptia de neconstitutionalitate cât priveste criticile de neconstitutionalitate intrinseca invocate.

II. În privinta criticilor de neconstitutionalitate intrinseca, Curtea constata ca s-a pronuntat prin Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012, în care a retinut ca scopul ordonantei de urgenta criticate a fost, asa cum reiese din coroborarea motivelor expuse de Guvern în preambulul acestui act normativ, reglementarea unor proceduri tehnice de natura a realiza cu celeritate conversia tuturor pensiilor de serviciu în pensii bazate pe principiul contributivitatii, dând posibilitatea persoanelor care nu au identificat toate documentele necesare dovedirii veniturilor realizate pe parcursul întregii activitati profesionale, sub imperiul procedurii reglementate prin Legea nr. 119/2010, sa depuna aceste documente la casele teritoriale de pensii, în vederea revizuirii. Prin urmare, actul normativ criticat nu contine prevederi legale al caror continut normativ explicit sau implicit sa determine suspendarea cursului judecatii sau executarea hotarârilor judecatoresti definitive si irevocabile, în privinta anumitor cauze determinate, asa cum sustine autorul exceptiei.

De altfel, Curtea a retinut, în decizia mentionata, ca astfel de hotarâri judecatoresti se bucura de autoritate de lucru judecat si determina obligarea autoritatilor publice la plata drepturilor de pensie astfel cum au fost constatate de catre instantele de judecata, însa aceasta obligatie subzista atâta timp cât este în vigoare si temeiul legal în baza caruia au fost pronuntate hotarârile judecatoresti definitive si irevocabile. În acest sens Curtea s-a mai pronuntat, prin Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011, statuând ca autoritatea de lucru judecat de care se bucura o hotarâre judecatoreasca este una absoluta pe toata durata de aplicare a prevederii legale care a stat la baza pronuntarii hotarârii.

De asemenea, Curtea a constatat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 are în vedere o noua procedura de recalculare a pensiilor, distincta si ulterioara celei realizate prin Legea nr. 119/2010, act normativ care se circumscrie cadrului procesual aflat în dezbatere în litigii determinate, fara a afecta cuantumul pensiilor cuvenit în urma recalcularii în baza metodologiei reglementate prin Hotarârea Guvernului nr. 737/2010. În acest sens sunt dispozitiile art. 3 din ordonanta de urgenta criticata, potrivit carora: "Plata drepturilor restante, constând în diferenta dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat în urma recalcularii si cel obtinut în urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 si pâna la data revizuirii potrivit prezentei ordonante de urgenta, se va realiza în termenele prevazute la art. 1 alin. (1), (4) si (5), dupa caz."

Daca Legea nr. 119/2010 constituie reglementarea de drept substantial prin care pensiile de serviciu au fost transformate în pensii contributive, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 reprezinta prevederea legala de natura procedurala prin care statul reglementeaza procedura recalcularii pensiilor si modul de calcul al drepturilor de pensie, tinând cont de specificul situatiilor categoriilor socio-profesionale în cauza.

În ceea ce priveste sustinerile privind încalcarea dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44, Curtea constata ca s-a mai pronuntat asupra unor critici de neconstitutionalitate similare, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale si conventionale, cu prilejul controlului a priori asupra Legii privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor. Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, ale carei considerente de principiu sunt valabile si în prezenta cauza, Curtea a statuat, cu privire la regimul special al pensiilor de serviciu, ca acestea sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea speciala. Partea contributiva a pensiei de serviciu se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat, pe când partea care depaseste acest cuantum se suporta din bugetul de stat. S-a aratat, de asemenea, ca acordarea acestui supliment a urmarit instituirea unui regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Aceasta compensatie, neavând ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, tine de politica statului în domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.

Dobândirea dreptului la pensie speciala "nu poate fi considerata ca instituind o obligatie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câstigat reprezentând doar prestatiile deja realizate pâna la intrarea în vigoare a noii reglementari si asupra carora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încalcarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie. [...] Conformându-se dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, textele de lege criticate afecteaza pensiile speciale doar pe viitor si numai în ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie si vârsta eligibila nu sunt afectate de noile reglementari. De asemenea, Legea privind instituirea unor masuri în domeniul pensiilor nu se rasfrânge asupra prestatiilor deja obtinute anterior intrarii sale în vigoare, care constituie facta praeterita."

Prin urmare, partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi încadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, în notiunea de "bun", ea reprezinta, totusi, din aceasta perspectiva, un drept câstigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pâna la data intrarii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii. Dreptul la pensie este reglementat în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constitutional la pensie speciala, deci la suplimentul financiar acordat de stat. De asemenea, Curtea a constatat ca este neîntemeiata si sustinerea autorului exceptiei referitoare la faptul ca dreptul la pensie are natura unei creante asupra statului, garantata de dispozitiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentala. Dimpotriva, contrar acestor sustineri, asa cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, ale carei considerente de principiu sunt valabile si în prezenta cauza, sumele platite cu titlu de contributie la asigurarile sociale nu reprezinta un depozit la termen si, prin urmare, nu pot da nastere vreunui drept de creanta asupra statului sau a fondurilor de asigurari sociale.

Întrucât criticile de neconstitutionalitate din prezenta cauza privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenta Curtii si având în vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei acesteia, considerentele si solutiile deciziilor mentionate îsi pastreaza valabilitatea.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Doina Bart în Dosarul nr. 6.876/83/2011 al Tribunalului Satu Mare - Sectia I civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 20 noiembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf