Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 965 din 20 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii si, in special, ale art. 8 lit. a) teza a doua din acest act normativ

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Simina Gagu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, exceptie ridicata de Vasile Mitrica în Dosarul nr. 2.885/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 992D/2012.

La apelul nominal raspunde, pentru partea Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, consilierul juridic Mihai Ionescu, cu delegatie depusa la dosar. Lipseste autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Presedintele dispune a se face apelul si în dosarele nr. 1.013D/2012 si nr. 1.029D/2012, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, ridicata de Martin Godri (Boloni) în Dosarul nr. 3.511/2/2011 si Gheorghe Ciuta în Dosarul nr. 9.048/2/2011, precum si în Dosarul nr. 1.014D/2012, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 si, în special, ale art. 8 lit. a) teza a doua din acest act normativ, ridicata de Marian Maciuceanu-Zarnescu în Dosarul nr. 4.301/2/2011, toate ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se prezinta personal Gheorghe Ciuta, autor al exceptiei în Dosarul nr. 1.029D/2012, si partea Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, prin consilierul juridic Mihai Ionescu, cu delegatii depuse la dosare. Lipsesc ceilalti autori ai exceptiilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Autorul exceptiei Gheorghe Ciuta, aratând ca situatia din Dosarul nr. 1.029D/2012 este diferita de cea din celelalte dosare, lasa la aprecierea Curtii dispunerea masurii de conexare a cauzelor.

Reprezentantul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii este de acord cu masura conexarii cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.013D/2012, nr. 1.014D/2012 si nr. 1.029D/2012 la Dosarul nr. 992D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul autorului exceptiei Gheorghe Ciuta, care sustine admiterea criticii de neconstitutionalitate pentru motivele invocate în fata instantei de fond. Astfel, arata ca ordonanta de urgenta criticata are caracter lustratoriu si încalca principiul neretroactivitatii legii, reglementarea în cauza fiind excesiva si tardiva în ceea ce priveste masurile adoptate. De asemenea, actul normativ mentionat are consecinte juridice, deoarece, pentru ocuparea unei functii publice, persoana în cauza trebuie sa îndeplineasca o serie de conditii, printre care si aceea de a nu fi desfasurat activitati de colaborare cu organele fostei Securitati. Totodata, în cazul persoanelor care detin titlul de luptator pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 si cu privire la care s-a constatat implicarea în activitatile fostei Securitati, ca politie politica, înceteaza acordarea indemnizatiei prevazute de Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.

Reprezentantul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, deoarece argumentele de neconstitutionalitate formulate în prezentele cauze au fost avute în vedere de Curtea Constitutionala cu prilejul solutionarii exceptiilor de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008. De asemenea, arata ca actul normativ criticat nu contine prevederi prin care sa se interzica ocuparea unor functii publice si nici alte norme sanctionatoare, urmarind doar scopul de deconspirare a Securitatii.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, sens în care invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale. Precizeaza ca ordonanta de urgenta criticata a fost adoptata cu respectarea art. 115 alin. (4) din Constitutie si nu instituie restrictii privind ocuparea unei functii publice.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

 

Prin sentintele civile nr. 1.005 din 14 februarie 2012 si nr. 1.433 din 29 februarie 2012, pronuntate în dosarele nr. 2.885/2/2011 si nr. 3.511/2/2011, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.

Exceptia a fost ridicata de Vasile Mitrica si Martin Godri (Boloni) în cauze având ca obiect actiuni în constatarea calitatii de lucrator al Securitatii.

Prin Sentinta civila nr. 1.434 din 29 februarie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 4.301/2/2011, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii si, în special, ale art. 8 lit. a) teza a doua din acest act normativ.

Exceptia a fost ridicata de Marian Maciuceanu-Zarnescu într-o cauza având ca obiect actiunea în constatarea calitatii de lucrator al Securitatii.

Prin Încheierea din 25 aprilie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 9.048/2/2011, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.

Exceptia a fost ridicata de Gheorghe Ciuta într-o cauza având ca obiect o actiune în constatare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esenta, ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a fost emisa într-un moment în care statul democratic si sistemul judiciar nu se aflau într-o "situatie extraordinara". De asemenea, în privinta actului normativ criticat, Guvernul nu motiveaza urgenta decât printr-o exprimare lipsita de coerenta cu valoare juridica. De altfel, din examinarea preambulului Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 nu rezulta nicidecum "situatia extraordinara", ci, mai degraba, necesitatea reglementarii Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii în sistemul altor institutii publice.

Totodata, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a fost emisa cu încalcarea art. 108 alin. (3) din Constitutie, deoarece temeiul acestui act normativ nu este o lege speciala de abilitare, ci art. 115 alin. (4) din Legea fundamentala. Or, Legea fundamentala nu este o "lege speciala de abilitare".

În acelasi timp, prevederile art. 11 alin. (1) din ordonanta de urgenta încalca dispozitiile constitutionale potrivit carora justitia se înfaptuieste "în numele legii" si judecatorii "se supun numai legii". Ca atare, solutionând actiunea în constatare, instanta judecatoreasca trebuie sa pronunte o hotarâre "în numele legii" si nicidecum "în numele ordonantei", legea si ordonanta fiind "institutii juridice cu continut, determinare si finalitate proprii".

Totodata, contrar art. 126 din Constitutie, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii exercita, în realitate, o jurisdictie specifica prin introducerea actiunilor în justitie pentru constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia. Asadar, prin art. 8 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 se realizeaza o extindere nepermisa a sferei titularilor dreptului de acces liber la justitie, dincolo de limitele sale constitutionale. Cu alte cuvinte, prevederile legale criticate convertesc dreptul de acces liber la justitie într-o obligatie.

De asemenea, activitatea desfasurata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si de Colegiul Consiliului este în continuare o activitate colegiala, în cadrul careia se administreaza si se evalueaza probe, iar verdictul se da prin votul membrilor Colegiului, în urma dezbaterii cazului cercetat, fara participarea persoanei verificate, ceea ce este specific procedurilor jurisdictionale. Aceasta activitate are caracter jurisdictional si nu administrativ, fiind obligatorie si nu facultativa, asa cum se prevede în art. 21 alin. (4) din Constitutie. Organele care o exercita nu sunt instante judecatoresti si nu se supun normelor de organizare si functionare prevazute în cap. VI privind Autoritatea judecatoreasca al titlului III din Constitutie.

În cursul procedurii, persoanele verificate nu sunt citate, nu sunt audiate si nu pot fi asistate de un avocat, ceea ce conduce la încalcarea dreptului la un proces echitabil, inclusiv a dreptului la aparare. Probele pe care se întemeiaza deciziile Colegiului Consiliului provin din arhivele Securitatii si organelor de informatii, al caror depozitar unic este Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, care le selecteaza si le interpreteaza subiectiv, fapt ce pune la îndoiala impartialitatea organului de decizie, cu atât mai mult cu cât dezbaterile în Consiliu nu sunt nici publice si nici contradictorii.

Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii trebuie sa fie o autoritate administrativa autonoma, fara atributii jurisdictionale, al carei unic scop sa fie acela de a permite cetateanului accesul la propriul dosar, în calitatea sa de "depozitar si administrator" al documentelor întocmite de fosta Securitate.

Prin introducerea unei actiuni în constatare, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii se subroga în dreptul altor persoane care se considera vatamate, de a avea acces liber la justitie pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor legitime, si se substituie institutiei Avocatul Poporului.

De asemenea, desemnarea Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ, ca unica instanta judecatoreasca competenta în ceea ce priveste actiunile în constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii, este neconstitutionala, de vreme ce adeverintele prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9 din ordonanta de urgenta pot fi contestate, de orice persoana interesata, în fata instantei de contencios administrativ competente teritorial. Pe de alta parte, persoanei verificate i se îngradeste posibilitatea exercitarii dreptului la aparare în fata unei instante de judecata apropiate de domiciliul sau.

Autorii precizeaza ca, prin reglementarea voit contradictorie, cuprinsa în art. 10 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, referitor la instanta competenta în solutionarea contestatiilor formulate împotriva adeverintelor prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9 din ordonanta de urgenta, comparativ cu cea din art. 11 alin. (1) din acelasi act normativ, privind instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze actiunea în constatare introdusa de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, se creeaza o inegalitate de tratament juridic, contrara dispozitiilor art. 16 din Constitutie.

Arata, de asemenea, ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 nu respecta Decizia Curtii Constitutionale nr. 51 din 31 ianuarie 2008 si mentine caracterul represiv-abuziv al acestei proceduri neconstitutionale care încalca drepturile fundamentale si este de natura sa aduca prejudicii demnitatii si integritatii persoanelor nevinovate, supuse verificarii pentru simpla împrejurare ca se încadreaza în categoriile enumerate în art. 2 al ordonantei de urgenta.

Împrejurarea ca prin art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 se urmareste obtinerea unei "certificari judecatoresti", prin introducerea unei actiuni în constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii la Sectia de contencios administrativ a Curtii de Apel Bucuresti, nu elimina caracterul neconstitutional al acestei proceduri si se constituie într-o manopera de implicare a justitiei în actiuni de razbunare politica.

În plus, contrar principiului egalitatii în drepturi, actul normativ criticat prevede posibilitatea oricarei persoane, cu exceptia fostilor angajati ai Securitatii, de a avea acces la dosarele Securitatii.

Totodata, solicitarea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de constatare a calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii creeaza discriminari pe criterii profesionale între cetateni, afectând drepturile si demnitatea celor care într-o perioada istorica nefasta nu au avut posibilitatea de a-si alege o alta profesie. Astfel, se induce ideea ca fostii lucratori ai Securitatii, indiferent de domeniul în care au activat, trebuie sa fie "paria societatii, proscrisi, desconsiderati".

De asemenea, prevederile art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 se afla în vadita contradictie cu normele constitutionale instituite de art. 126 alin. (6), deoarece instantele de contencios administrativ nu pot avea competenta de a se pronunta asupra unor aspecte sau fapte ce tin de regulamentele sau comandamentele militare specifice. Calitatea de lucrator al Securitatii trebuie identificata, analizata si stabilita din punctul de vedere al actelor materiale si al activitatii de tip militar supuse regimului ordinelor si regulamentelor militare, depunerii unui juramânt militar si structurate pe o ierarhie si acte de comanda, nesupuse jurisdictiei de contencios administrativ. În acelasi timp, exceptia de necompetenta materiala a instantei de contencios administrativ rezulta si din faptul ca este chemata sa se pronunte asupra unor fapte de natura penala, infractiuni. Calitatea de "lucrator al Securitatii" trebuie raportata la acte si fapte concrete, actiuni sau activitati ce au suprimat sau îngradit drepturi si libertati fundamentale, acte ce trebuie sa fie executate de persoana verificata, în timpul serviciului, fara drept, prin abuz sau nelegal.

Totodata, prevederile art. 2 din actul normativ criticat încalca principiul neretroactivitatii legii, deoarece activitatea efectuata în trecut a fost desfasurata în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare la acel moment si, de aceea, analizarea acestor împrejurari prin prisma unei dispozitii legale inexistente la acel moment este contrara art. 15 din Constitutie.

Pe de alta parte, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 este neconstitutionala, deoarece reprezinta temeiul unor prevederi din sfera lustratiei, cuprinse în multe acte normative; spre exemplu, Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, care interzice participarea la concurs si obtinerea de posturi de functionar public în cazul celor care au fost lucratori sau colaboratori ai Securitatii, si Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987, nr. 341/2004, care, prin art. 8, stabileste ca persoanele, civili sau militari, care sunt dovedite a fi fost implicate în activitatile fostei Securitati ca politie politica nu beneficiaza de prevederile legii.

În sustinerea argumentelor de neconstitutionalitate, sunt invocate Decizia Curtii Constitutionale nr. 820 din 7 iunie 2010, prin care instanta de contencios constitutional a constatat ca Legea lustratiei este neconstitutionala, precum si "Proiectul de lege privind pensiile unor responsabili ai regimului comunist implicati în acte de represiune pe motive politice", unul dintre obiectivele sale principale fiind "stabilirea cuantumului pensiei la nivelul salariului de baza minim brut pe tara pentru responsabilii regimului comunist care au fost declarati lucratori sau colaboratori ai Securitatii".

În fine, autorii arata ca stabilirea în justitie, printr-o procedura speciala, a calitatii de lucrator al Securitatii, în sensul dat sintagmei prin actul normativ criticat, reprezinta, deopotriva, un abuz de drept si o discriminare ce rezulta din faptul ca aceasta categorie profesionala este singura trasa la raspundere pentru activitatile specifice desfasurate în contextul legal comunist.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. În acest sens, arata ca cererea de constatare a calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii, formulata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, este adresata unei instante judecatoresti, iar persoana verificata, care are calitatea procesuala de pârât, are posibilitatea de a formula toate apararile. Totodata, instanta judecatoreasca retine ca dispozitiile art. 21 alin. (1) din Constitutie nu interzic ca, prin anumite acte normative, sa se instituie calitate procesuala activa pentru diferite institutii, autoritati publice sau asociatii. Este si cazul de fata, în care Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii are calitate procesuala activa, în cadrul actiunii în constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia, potrivit art. 8 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008. De asemenea, precizeaza ca ordonanta de urgenta are în vedere interesul public de a se cunoaste persoanele care au avut calitatea de lucrator al Securitatii, iar instanta de contencios administrativ nu se pronunta asupra regulamentelor militare sau asupra comandamentelor specifice militare, relevante fiind limitele în care persoanele si-au desfasurat activitatea. Actiunea în constatare introdusa de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii nu are efect retroactiv, stabilirea competentei materiale si teritoriale exclusive este în acord cu art. 126 alin. (2) din Constitutie, iar reglementarile cuprinse în actul normativ criticat nu sunt nici abuzive, nici discriminatorii.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului, în dosarele nr. 1.013D/2012, nr. 1.014D/2012 si nr. 1.029D/2012, arata ca îsi mentine punctul de vedere retinut în deciziile Curtii Constitutionale nr. 64 din 31 ianuarie 2012 si nr. 27 din 19 ianuarie 2012, exprimat în sensul constitutionalitatii prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008. În Dosarul nr. 992D/2012, Avocatul Poporului nu a comunicat punctul sau de vedere.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008 si, în special, art. 8 lit. a) teza a doua din ordonanta de urgenta, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293/2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, democratic si social, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 23 privind libertatea individuala, art. 24 privind dreptul la aparare, art. 30 privind libertatea de exprimare, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 54 privind fidelitatea fata de tara, art. 55 privind apararea tarii, art. 57 privind exercitarea drepturilor si a libertatilor, art. 58 alin. (1) privind numirea si rolul Avocatului Poporului, art. 59 privind exercitarea atributiilor Avocatului Poporului, art. 108 alin. (3) privind emiterea ordonantelor, art. 115 alin. (4) privind conditiile adoptarii ordonantelor de urgenta, art. 124 alin. (1) si (3) potrivit carora "Justitia se înfaptuieste în numele legii" si "Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii" si art. 126 privind instantele judecatoresti.

De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 7 - Nicio pedeapsa fara lege, art. 8 - Dreptul la respectarea vietii private si de familie, art. 9 - Libertatea de gândire, de constiinta si de religie, art. 10 - Libertatea de exprimare, art. 14 - Interzicerea discriminarii si art. 17 - Interzicerea abuzului de drept din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

1. Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine, pe de o parte, ca, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a constatat ca sintagmele "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii" cuprinse în art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstitutionale. În aceste conditii, Curtea constata ca, în cauza de fata, sunt incidente dispozitiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit carora "Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale". Retinând ca acest caz de inadmisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate a intervenit dupa sesizarea Curtii, exceptia cu acest obiect urmeaza sa fie respinsa ca devenita inadmisibila.

2. Pe de alta parte, Curtea retine ca celelalte prevederi criticate ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate exercitat din perspectiva unor critici de neconstitutionalitate asemanatoare.

Astfel, referitor la critica de neconstitutionalitate extrinseca, Curtea a constatat ca nu poate retine încalcarea dispozitiilor art. 115 alin. (4) din Constitutie, întrucât la momentul emiterii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 au fost îndeplinite conditiile impuse de textul constitutional invocat: existenta unei situatii extraordinare a carei reglementare sa nu poata fi amânata si motivarea urgentei în cuprinsul ordonantei. Aceasta este concluzia care se desprinde din preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, astfel cum acesta a fost redactat la data adoptarii sale.

În ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 108 alin. (3) din Legea fundamentala, Curtea a observat ca este lipsita de incidenta în cauza, în formularea acestei critici existând o confuzie între regimul ordonantelor simple, care se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, si regimul ordonantelor de urgenta, care pot fi adoptate de Guvern în virtutea dispozitiilor art. 115 alin. (4) din Constitutie, cu respectarea conditiilor amintite mai sus. Totodata, Curtea a constatat ca nu este întemeiata sustinerea potrivit careia Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 ar fi contrara dispozitiilor art. 124 alin. (1) din Constitutie, care prevad ca "justitia se înfaptuieste în numele legii", "nicidecum în numele ordonantei". Aceasta, deoarece notiunea de lege este utilizata de textul constitutional în sens larg, legislatorul constituant neavând în vedere exclusiv semnificatia restrânsa, de act adoptat de Parlament, ca unica autoritate legiuitoare a tarii, ci referindu-se la ansamblul actelor normative ce formeaza dreptul intern (a se vedea, în sensul celor de mai sus, Decizia nr. 220 din 9 martie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 8 aprilie 2010, si Decizia nr. 1.377 din 26 octombrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 27 ianuarie 2011).

De asemenea, Curtea a retinut, ca apreciere generala, ca, fata de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste, declarata neconstitutionala prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substantiala a regimului juridic aplicabil persoanelor în legatura cu care s-a constatat ca sunt colaboratori sau lucratori ai Securitatii. Curtea a statuat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 urmareste deconspirarea prin consemnarea publica a persoanelor care au participat la activitatea de politie politica comunista, fara sa promoveze raspunderea juridica si politica a acestora si fara sa creeze premisele unei forme de raspundere morala si juridica colectiva, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informatii, în conditiile lipsei de vinovatie si a vreunei încalcari a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, si Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).

Totodata, Curtea a observat ca, urmarind sa înlature orice echivoc de natura sa genereze interpretari speculative, susceptibile de a aduce atingere onoarei si demnitatii persoanei, legiuitorul a înteles sa dedice întregul articol 2 din ordonanta de urgenta definirii termenilor cu care aceasta opereaza (a se vedea Decizia nr. 1.074 din 8 septembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009). Curtea a mai retinut ca prevederile art. 2 din aceeasi ordonanta de urgenta, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoana sa fie calificata de instanta judecatoreasca drept lucrator sau colaborator al Securitatii, nu încalca principiul constitutional al neretroactivitatii legii, de vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calitati se produc numai pentru viitor, din momentul intrarii în vigoare a reglementarii legale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010).

Totodata, Curtea a constatat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a realizat o reconfigurare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ca autoritate administrativa autonoma, lipsita de atributii jurisdictionale, ale carei acte privind accesul la dosar si deconspirarea Securitatii sunt supuse controlului instantelor de judecata. Asadar, în conditiile în care actiunea în constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau colaborator al acesteia este introdusa la o instanta de judecata a carei hotarâre poate fi atacata cu recurs, prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natura sa confere Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii rolul de instanta extraordinara (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009).

De asemenea, în cadrul actiunii în constatare promovate de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, pârâtul nu trebuie sa îsi demonstreze propria nevinovatie, revenind instantei de judecata obligatia de a administra tot probatoriul pe baza caruia sa pronunte solutia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.415 din 20 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 28 noiembrie 2011).

Cu privire la critica referitoare la competenta exclusiva a Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti de solutionare a cauzelor având ca obiect constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia, Curtea Constitutionala a retinut ca, potrivit art. 126 alin. (1) si (2) din Constitutie, justitia se realizeaza prin instantele judecatoresti, a caror competenta este stabilita numai prin lege. Or, prevederile legale criticate corespund pe deplin exigentelor constitutionale invocate, inclusiv celor prevazute de art. 126 alin. (5) referitor la interdictia înfiintarii de instante extraordinare (a se vedea Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009).

De asemenea, Curtea a constatat netemeinicia criticilor referitoare la nesocotirea dispozitiilor constitutionale care statueaza cu privire la rolul Avocatului Poporului de aparator al drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de a promova actiuni în constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia nu reprezinta o substituire în atributiile institutiei Avocatului Poporului. Aceasta institutie dispune de mecanisme specifice, determinate în mod cuprinzator si detaliat în legea sa de organizare si functionare, de natura sa asigure în mod eficient realizarea rolului sau constitutional (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.377 din 26 octombrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 27 ianuarie 2011).

În acelasi timp, Curtea nu a retinut nici critica referitoare la pretinsa încalcare a principiului liberului acces la justitie ca urmare a subrogarii Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii în dreptul cetateanului care se considera vatamat prin actiunile abuzive ale unor lucratori din fosta Securitate de a avea acces liber la justitie pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

Astfel cum a statuat Curtea în jurisprudenta sa, prevederile art. 1 alin. (7) si (8) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 sunt edificatoare în acest sens, conferind persoanei, subiect al unui dosar din care rezulta ca a fost urmarita de Securitate, precum si, dupa caz, sotului supravietuitor si rudelor pâna la gradul al patrulea, inclusiv ale persoanei decedate ori mostenitorilor sai testamentari, dreptul de a afla identitatea lucratorilor Securitatii si a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informatii la completarea dosarului si, de asemenea, de a solicita verificarea calitatii de lucrator al Securitatii pentru ofiterii sau subofiterii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Din cuprinsul acestor dispozitii legale, se desprinde concluzia potrivit careia Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii actioneaza inclusiv la cererea persoanelor îndreptatite, astfel ca nu se pune problema nesocotirii dreptului acestora de liber acces la justitie (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 608 din 12 mai 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 21 iulie 2011).

De asemenea, legitimarea procesuala a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de a introduce cererea în constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii izvoraste din însesi prevederile legale care reglementeaza activitatea de deconspirare a Securitatii si se justifica prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea româneasca îl manifesta fata de consemnarea publica a celor care au fost lucratori sau colaboratori ai Securitatii. De altfel, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca actiunile promovate de Consiliu nu tind la obtinerea unei condamnari judiciare, consecinta acestora rezumându-se la simpla aducere la cunostinta publica a solutiilor pronuntate de instantele judecatoresti în actiunile în constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011).

Totodata, Curtea a constatat ca este lipsita de orice fundament critica privind nerespectarea principiului egalitatii în drepturi, sustinuta din perspectiva stabilirii instantelor de contencios administrativ competente teritorial sa judece contestatiile formulate împotriva adeverintelor prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9 din ordonanta de urgenta, de vreme ce art. 10 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 16 din Legea nr. 293/2008, stabileste, fara echivoc, ca "Adeverintele prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9 [...] pot fi contestate la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti de catre orice persoana interesata, în termen de 30 de zile de la publicarea lor" (a se vedea Decizia nr. 1.560 din 6 decembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 1 februarie 2012).

De altfel, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabila tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei (a se vedea Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).

În legatura cu critica de neconstitutionalitate sustinuta din perspectiva stabilirii competentei instantelor de contencios administrativ de a se pronunta asupra unor acte de comandament cu caracter militar, Curtea a constatat ca si aceasta este neîntemeiata. Astfel, prevederile legale criticate privind promovarea unei actiuni în constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia, pe calea contenciosului administrativ, nu reglementeaza controlul judecatoresc al unor acte de comandament cu caracter militar. Controlul legalitatii sau temeiniciei unor astfel de acte excedeaza cadrului normativ al ordonantei de urgenta criticate, obiectul de reglementare al acesteia fiind în mod univoc mentionat, si anume "accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii" (a se vedea Decizia nr. 219 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 24 aprilie 2012).

În final, Curtea a constatat ca invocarea unui proiect de act normativ cu eventuale implicatii asupra drepturilor persoanelor cu privire la care s-a constatat calitatea de lucrator sau colaborator al Securitatii, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, precum si a celorlalte dispozitii constitutionale si conventionale, nu are relevanta pentru solutionarea exceptiei (a se vedea Decizia nr. 216 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 29 mai 2012).

Având în vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin deciziile mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

În plus, Curtea constata ca invocarea Legii lustratiei privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, act cu continut normativ distinct, care a facut obiectul controlului de constitutionalitate a priori, fiind declarata neconstitutionala (a se vedea Decizia nr. 820 din 7 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 23 iunie 2010, si Decizia nr. 308 din 28 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012), precum si a altor prevederi de lege, nu are nicio semnificatie pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

1. Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, în privinta sintagmelor "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii", exceptie ridicata de Vasile Mitrica în Dosarul nr. 2.885/2/2011, Martin Godri (Boloni) în Dosarul nr. 3.511/2/2011, Marian Maciuceanu-Zarnescu în Dosarul nr. 4.301/2/2011 si Gheorghe Ciuta în Dosarul nr. 9.048/2/2011, dosare ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a celorlalte prevederi ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, exceptie ridicata de aceiasi autori în aceleasi dosare ale aceleiasi instante judecatoresti.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 20 noiembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf