Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 964 din 20 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie invocata de Felician Laurentiu Veber în Dosarul nr. 4.188/91/2010 al Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 986D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, invocând Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.579 din 13 decembrie 2011. De asemenea, în ceea ce priveste pretinsa discriminare între parlamentarii României, pe de o parte, si europarlamentarii din cadrul Parlamentului Uniunii Europene, pe de alta parte, în ceea ce priveste drepturile la pensia de serviciu, arata ca aceasta institutie europeana are competenta exclusiva sa stabileasca statutul si conditiile exercitarii functiilor membrilor sai.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 19 aprilie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 4.188/91/2010, Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie invocata de Felician Laurentiu Veber, într-o cauza având ca obiect solutionarea contestatiei formulate împotriva unei decizii de pensionare emise în baza Legii nr. 119/2010.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata, în esenta, ca dreptul la pensie pentru activitatea desfasurata în calitate de parlamentar este un drept de proprietate câstigat.

Pe de alta parte, se arata ca actul normativ criticat instituie o discriminare între mai multe categorii socio-profesionale, si anume între parlamentari, pe de o parte, si magistrati, pe de alta parte, respectiv între parlamentarii României, pe de o parte, si europarlamentarii din cadrul Parlamentului Uniunii Europene, pe de alta parte, în ceea ce priveste drepturile la pensia de serviciu. Se sustine ca, asemenea magistratilor, statutul parlamentarilor impune acestora anumite "constrângeri", fara a arata în ce constau acestea, iar în ceea ce priveste europarlamentarii, se arata ca acestia au dreptul la o "pensie speciala viagera", a carei sursa de finantare o reprezinta, în ultima instanta, bugetele statelor membre ale Uniunii Europene, între care si România, astfel încât, din aceasta perspectiva, apare ca nejustificat tratamentul discriminatoriu aplicat parlamentarilor români, care nu mai beneficiaza de pensie de serviciu, în temeiul actului normativ criticat.

Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca actul normativ criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate, aratând ca, în realitate, se invoca chestiuni ce tin de interpretarea si aplicarea legii, aspecte ce nu intra în competenta Curtii Constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din încheierea de sesizare, îl reprezinta prevederile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

În realitate, potrivit motivarii exceptiei, rezulta ca sunt criticate prevederile art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, prevedere legala asupra careia Curtea urmeaza a se pronunta.

Textul de lege criticat are urmatorul cuprins: "Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii în întelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare: (...)

f) pensiile de serviciu ale deputatilor si senatorilor;".

În opinia autorului exceptiei, actele normative criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 15 - Universalitatea, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi si alin. (2) referitor la preeminenta legii, art. 44 - Dreptul de proprietate privata si art. 47 alin. (2) teza întâi privind dreptul la pensie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

În ceea ce priveste sustinerea potrivit careia actul normativ criticat contravine dispozitiilor constitutionale referitoare la dreptul de proprietate privata, cu motivarea ca dreptul la pensie este un drept de proprietate câstigat, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiata.

Curtea Constitutionala a mai analizat constitutionalitatea Legii nr. 119/2010, atât în cadrul controlului exercitat înainte de promulgarea legii, cât si în cadrul controlului a posteriori, asupra legii în vigoare.

Astfel, în ceea ce priveste criticile invocate si în prezenta cauza, Curtea a statuat cu privire la natura speciala a pensiilor de serviciu, aratând ca acestea sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care este asigurat de la bugetul de stat, si a carui acordare, neavând ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, tine de politica statului în domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi încadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, în notiunea de "bun", ea reprezinta, totusi, din aceasta perspectiva, un drept câstigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pâna la data intrarii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii.

De asemenea, în legatura cu masura legislativa de transformare a pensiilor de serviciu, între care se numarau si pensiile deputatilor si senatorilor, în pensii contributive, s-a statuat ca posibilitatea statului de a acorda pensiile speciale este conditionata de elemente variabile, asa cum sunt resursele financiare de care acesta dispune. Astfel, aceste elemente, precum si faptul ca acestor prestatii sociale ale statului sub forma pensiilor de serviciu nu li se opunea contributia asiguratului la fondul din care se acordau aceste drepturi, au determinat, în contextul crizei economice si financiare generalizate, masuri ce au vizat reechilibrarea sistemului public de pensii, între care s-a numarat si masura integrarii într-un sistem unic de pensii publice a mai multor sisteme distincte existente anterior intrarii în vigoare a Legii nr. 263/2010 (în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, nr. 1.481 din 8 noiembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 17 ianuarie 2012, sau nr. 154 din 23 februarie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 13 aprilie 2012).

Cele statuate în deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauza, fata de sustinerile identice privind motivele de neconstitutionalitate a actului normativ criticat, relevate în prezenta cauza.

Autorul exceptiei mai sustine neconstitutionalitatea prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010, aratând ca acestea creeaza o discriminare între parlamentari, pe de o parte, si magistrati, pe de alta parte, în ceea ce priveste drepturile la pensia de serviciu, dat fiind faptul ca, desi statutul parlamentarilor impune acestora anumite "constrângeri", asemenea magistratilor, doar acestia din urma beneficiaza de pensie de serviciu.

Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra unor critici de neconstitutionalitate identice, prin raportare la dispozitiile art. 16 din Constitutie.

Astfel, prin Decizia nr. 1.579 din 13 decembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 17 ianuarie 2011, ale carei considerente sunt valabile si în prezenta cauza, Curtea a statuat ca cele doua categorii comparate de beneficiari ai dreptului la pensie, respectiv parlamentarii, pe de o parte, si magistratii, de cealalta parte, se afla în situatii obiectiv diferite. Astfel, existenta unor interdictii sau incompatibilitati asemanatoare nu este de natura sa puna un semn de egalitate între activitatea si statutul magistratilor în raport cu cele ale parlamentarilor. În timp ce magistratul, aflat în exercitiul profesiei sale, dedicata înfaptuirii justitiei, este tinut de o serie de obligatii care asigura impartialitatea actului de justitie, ca o trasatura definitorie a acestuia, interdictii care se întind pe întreaga cariera în justitie, parlamentarul, chemat sa reprezinte poporul în cadrul autoritatii legiuitoare, este tinut numai pe perioada exercitarii mandatului de anumite interdictii care urmaresc asigurarea unui vot cât mai ferit de influenta unor interese personale. În acest din urma caz însa nu se poate vorbi de o impartialitate absoluta, asa cum se cere în justitie, amprenta politica fiind de esenta optiunii votului parlamentar.

De asemenea, invocând încalcarea dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi si alin. (2) referitor la preeminenta legii, autorul exceptiei realizeaza o comparatie între parlamentarii forului legislativ national, pe de o parte, si deputatii din Parlamentul European, pe de alta parte, în ceea ce priveste drepturile la pensia de serviciu, concluzionând ca exista o discriminare evidenta între acestia, dat fiind faptul ca europarlamentarii au dreptul la o pensie de serviciu, a carei sursa de finantare o reprezinta, în ultima instanta, bugetele statelor membre ale Uniunii Europene, între care si România.

Si aceasta sustinere urmeaza a fi respinsa ca neîntemeiata, pentru urmatoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 14 cuprins în Statutul deputatilor în Parlamentul European, adoptat prin Decizia Parlamentului European nr. 684 din 28 septembrie 2005, publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 262 din 7 octombrie 2005, fostii deputati au dreptul la pensie pentru limita de vârsta, începând cu vârsta de 63 de ani, drept care exista independent de orice alta pensie, si care este platit din bugetul Parlamentului European.

Pe de alta parte, regimul juridic al indemnizatiilor si pensiilor senatorilor si deputatilor din Parlamentul României este reglementat prin Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si senatorilor, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008, Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, precum si Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În ceea ce priveste sustinerile autorului exceptiei referitoare la regimul juridic discriminatoriu aplicat parlamentarilor români, în privinta indemnizatiilor si a pensiilor, subsecvent intrarii în vigoare a acestor acte normative reglementând domeniul pensiilor, în raport cu deputatii din cadrul Parlamentului European, Curtea constata ca aceste doua categorii profesionale, desi sunt comparabile, sub aspectul naturii activitatii desfasurate si a statutului, si anume functii de demnitate publica alese, totusi nu se poate pune un semn de egalitate între acestia, având în vedere natura juridica a celor doua institutii, precum si cadrul statal sau interstatal din care fac parte acestea.

Astfel, în privinta deputatilor din Parlamentul European, Curtea observa ca, potrivit prevederilor art. 223 alin. (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 83 din 30 martie 2010, Parlamentul European este cel care hotaraste, prin regulamente, din proprie initiativa si în conformitate cu o procedura legislativa speciala, asupra statutului si conditiilor generale privind exercitarea functiilor membrilor sai, fara a-i fi opozabile normele similare corespunzatoare legislatiei fiecarui stat membru.

În egala masura, fiecare stat membru, în virtutea principiului identitatii constitutionale nationale, dispune de deplina libertate în ceea ce priveste stabilirea cadrului normativ relativ la statutul parlamentarilor care activeaza în forul legislativ national, inclusiv la regimul juridic al drepturilor patrimoniale aferente exercitarii acestor functii de demnitate publica.

Ca atare, Curtea constata ca, în conformitate cu jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale, care a dezvoltat acceptiunea principiului constitutional al egalitatii în drepturi, în prezenta cauza nu se poate constata o violare a dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, dat fiind faptul ca cele doua categorii comparate de parlamentari se afla în situatii obiectiv diferite.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie invocata de Felician Laurentiu Veber în Dosarul nr. 4.188/91/2010 al Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 20 noiembrie 2012.

 
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf