Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 963 din 20 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, precum si a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, precum si a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie invocata de Ana Huluta în Dosarul nr. 7.187/83/2011 al Tribunalului Satu Mare - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 985D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibila, si, în subsidiar, ca neîntemeiata, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în aceasta materie.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 9 mai 2012, pronuntata în Dosarul nr. 7.187/83/2011, Tribunalul Satu Mare - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, precum si a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie invocata de Ana Huluta într-o cauza având ca obiect solutionarea contestatiei formulate împotriva unei decizii de pensionare emise în baza Legii nr. 119/2010.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata, în esenta, ca actele normative criticate încalca principiul constitutional al separatiei puterilor în stat si principiul autoritatii de lucru judecat, deoarece, reglementând o noua modalitate de stabilire a pensiilor personalului auxiliar din cadrul instantelor de judecata, au avut drept consecinta stabilirea unor cuantumuri ale pensiilor diferite de cele din momentul pensionarii, ce au fost confirmate prin hotarâri judecatoresti irevocabile, anterior adoptarii actelor normative criticate.

De asemenea, se sustine ca dispozitiile Legii nr. 119/2010 si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 contravin prevederilor art. 6 alin. (1) si (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, potrivit carora actele normative trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile, sa fie temeinic fundamentate si sa ia în considerare interesul social, politica legislativa a statului român si cerinta armonizarii legislatiei nationale cu tratatele internationale la care România este parte. Or, în opinia autoarei exceptiei, prin adoptarea actelor normative criticate nu s-a realizat scopul propus, si anume obtinerea unor economii semnificative la bugetul de stat, dat fiind, ca, în fapt, s-a produs o crestere a deficitului bugetar din cauza cresterii a 95% dintre pensiile din sistemul de aparare si ordine publica, în urma recalcularii acestora. În acest mod, s-a creat o adânca instabilitate sociala si un dezechilibru între interesul general al societatii si imperativul apararii drepturilor fundamentale ale omului.

Actele normative criticate contravin si dispozitiilor constitutionale privind obligatia statului de a asigura un nivel de trai decent, dat fiind faptul ca "au accentuat într-un mod nerezonabil dezechilibrul preexistent în sistemul de pensii publice între venituri si cheltuieli (...)". Mai mult, se arata ca aceste masuri legislative afecteaza stabilitatea economica a tarii si implicit securitatea nationala, privita din punctul de vedere al valorilor economice, financiare sau sociale pe care le prejudiciaza.

Se mai sustine ca scopul legitim al acestor acte normative, respectiv diminuarea semnificativa a deficitului bugetului asigurarilor sociale de stat, nu a fost realizat, în conditiile în care, în mod inechitabil, doar 10% din numarul pensionarilor, respectiv aceia care beneficiau de pensii de serviciu, au suportat aceasta povara a masurilor restrictive. Mai mult, ponderea totala a cuantumului pensiilor de serviciu în cadrul bugetului asigurarilor sociale era cu mult mai mica, în raport cu numarul pensiilor contributive, acestea din urma reprezentând, în opinia autoarei exceptiei, aproximativ 90% din totalul sumelor alocate pentru plata pensiilor, astfel încât nu era justificata recalcularea pensiilor de serviciu, cu scopul reechilibrarii bugetului.

Tribunalul Satu Mare - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. În acest sens, arata ca actele normative criticate, reglementând masuri legislative pe baza carora institutiile implicate sa poata realiza toate procedurile administrative necesare stabilirii drepturilor de pensie într-un mod obiectiv si justificat, a realizat în fapt o aplicare a principiului constitutional al separatiei puterilor în stat. Invoca cele statuate de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 sau Decizia nr. 215 din 13 martie 2012. Se mai arata ca sustinerile privind încalcarea normelor de tehnica legislativa nu pot fi retinute în scopul analizarii constitutionalitatii actelor normative criticate.

Avocatul Poporului apreciaza ca actele normative criticate sunt constitutionale, invocând punctele de vedere exprimate în jurisprudenta Curtii Constitutionale în aceasta materie.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din încheierea de sesizare, îl reprezinta prevederile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, precum si dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.

În realitate, având în vedere fondul cauzei deduse judecatii instantei judecatoresti, care vizeaza solutionarea unei contestatii împotriva unei decizii de recalculare a pensiei de serviciu a unei persoane care a detinut calitatea de personal auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti, rezulta ca sunt criticate prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, precum si dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, prevederi asupra carora Curtea urmeaza a se pronunta.

Prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 au urmatorul cuprins: "Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii în întelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare:

[...]

c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea;".

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, actele normative criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 1 alin. (4) si (5) referitor la principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat si la respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, si art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai decent.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

I. Prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 au mai constituit obiect al controlului de constitutionalitate în raport cu dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai decent si în raport cu o motivare similara celei invocate în prezenta cauza. Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Decizia nr. 1.590 din 13 decembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 6 februarie 2012, si Decizia nr. 1.269 din 27 septembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 25 noiembrie 2011, Curtea a retinut ca aceste dispozitii constitutionale sunt lipsite de relevanta, întrucât dreptul la pensie vizeaza pensia obtinuta în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constitutional la pensie speciala, deci la suplimentul financiar acordat de stat.

Cele statuate prin deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauza, neintervenind elemente noi, de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii Constitutionale.

II. În ceea ce priveste Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011, si acest act normativ a mai fost supus controlului de constitutionalitate, în raport cu principiul constitutional al separatiei puterilor în stat si principiul autoritatii de lucru judecat, invocate si în prezenta cauza, si cu o motivare identica.

Astfel, prin Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012, Curtea, respingând exceptia, a statuat ca scopul ordonantei de urgenta criticate a fost, asa cum reiese din coroborarea motivelor expuse de Guvern în preambulul acestui act normativ, reglementarea unor proceduri tehnice de natura a realiza cu celeritate conversia tuturor pensiilor de serviciu în pensii bazate pe principiul contributivitatii, dând posibilitatea persoanelor care nu au identificat toate documentele necesare dovedirii veniturilor realizate pe parcursul întregii activitati profesionale, sub imperiul procedurii reglementate prin Legea nr. 119/2010, sa depuna aceste documente la casele teritoriale de pensii, în vederea revizuirii. Prin urmare, actul normativ criticat nu contine prevederi legale al caror continut normativ explicit sau implicit sa determine suspendarea cursului judecatii sau executarea hotarârilor judecatoresti definitive si irevocabile, în privinta anumitor cauze determinate, asa cum sustin autorii exceptiei.

De altfel, astfel de hotarâri judecatoresti se bucura de autoritate de lucru judecat si determina obligarea autoritatilor publice la plata drepturilor de pensie astfel cum au fost constatate de catre instantele de judecata, însa aceasta obligatie subzista atâta timp cât este în vigoare si temeiul legal în baza caruia au fost pronuntate hotarârile judecatoresti definitive si irevocabile. În acest sens Curtea s-a mai pronuntat, prin Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011, statuând ca autoritatea de lucru judecat de care se bucura o hotarâre judecatoreasca este una absoluta pe toata durata de aplicare a prevederii legale care a stat la baza pronuntarii hotarârii.

Mai mult, s-a aratat în decizia mentionata, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 are în vedere o noua procedura de revizuire a pensiilor, distincta si ulterioara celei realizate prin Legea nr. 119/2010, act normativ care se circumscrie cadrului procesual aflat în dezbatere în litigii determinate, fara a afecta cuantumul pensiilor cuvenit în urma recalcularii în baza metodologiei reglementate prin Hotarârea de Guvern nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor. În acest sens sunt dispozitiile art. 3 din ordonanta de urgenta criticata, potrivit carora: "Plata drepturilor restante, constând în diferenta dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat în urma recalcularii si cel obtinut în urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 si pâna la data revizuirii potrivit prezentei ordonante de urgenta, se va realiza în termenele prevazute la art. 1 alin. (1), (4) si (5), dupa caz."

Cele statuate prin decizia mentionata îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauza, în privinta ambelor acte normative criticate, dat fiind faptul ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine o reconsiderare a jurisprudentei Curtii Constitutionale.

În prezenta cauza, în ceea ce priveste sustinerile referitoare la faptul ca prin adoptarea actelor normative criticate nu s-a realizat scopul propus, si anume obtinerea unor economii semnificative la bugetul de stat, ci, în fapt, s-a produs o crestere a deficitului bugetar, contravenind, în acest mod, normelor de tehnica legislativa potrivit carora actele normative trebuie, între altele, sa fie temeinic fundamentate si sa ia în considerare interesul social, Curtea constata ca aceste sustineri privesc aspecte ce vizeaza analizarea eficientei economice a Legii nr. 119/2010, subsumându-se astfel conceptului de politica legislativa, care nu intra în sfera controlului de constitutionalitate.

De asemenea, se mai sustine ca, date fiind efectele generate de actele normative criticate, acestea contravin si dispozitiilor constitutionale privind obligatia statului de a asigura un nivel de trai decent, deoarece, în esenta, a fost accentuat dezechilibrul preexistent în cadrul bugetului asigurarilor sociale de stat între venituri si cheltuieli.

Si aceste sustineri urmeaza a fi respinse pentru considerentele statuate în Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, când Curtea, pronuntându-se în raport cu sustineri identice referitoare la încalcarea dispozitiilor art. 47 alin. (1) din Constitutie, a retinut ca problema cresterii deficitului sistemului de pensii publice, ulterior si în pofida adoptarii Legii nr. 119/2010, poate avea cauze complexe, cum ar fi criza economica generalizata, cresterea numarului de asigurati si diminuarea numarului de contribuabili, astfel încât consecintele negative asupra nivelului de trai al populatiei nu pot fi corelate în exclusivitate cu efectele produse de actele normative criticate.

De altfel, un argument suplimentar în sensul conventionalitatii masurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie si decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronuntata în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 si nr. 45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar si Lucia Ghetu împotriva României, prin care s-a constatat ca masura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conforma prevederilor art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeasi Conventie, chiar daca acest lucru a însemnat o scadere cu 70% a cuantumului pensiilor. Prin decizia mentionata, Curtea de la Strasbourg a preluat astfel rationamentul Curtii Constitutionale, statuând ca masura de reducere a pensiilor de serviciu este prevazuta de lege (paragrafele 18 si 42) si constituie o modalitate de a echilibra bugetul si de a corecta diferentele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproportionate (paragraful 44).

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, precum si a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie invocata de Ana Huluta în Dosarul nr. 7.187/83/2011 al Tribunalului Satu Mare - Sectia I civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 20 noiembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf