Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 962 din 20 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, precum si ale art. 1, 7, 8 si 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Simina Gagu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor articolului unic din Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, precum si ale art. 1, 7, 8 si 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, exceptie ridicata de Gheorghe Iliescu în Dosarul nr. 3.728/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 980D/2012.

La apelul nominal raspunde, pentru partea Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, consilierul juridic Mihai Ionescu, cu delegatie depusa la dosar. Lipseste autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra cauzei si arata ca autorul exceptiei a transmis note scrise prin care sustine admiterea criticii de neconstitutionalitate, reiterând argumentele invocate în fata instantei de judecata, si mentioneaza ca, în absenta punctelor de vedere ale autoritatilor publice, cauza nu trebuia pusa pe rol.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.085D/2012, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicata de Octavian Balan în Dosarul nr. 10.396/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal raspunde, pentru partea Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, consilierul juridic Mihai Ionescu, cu delegatie depusa la dosar. Lipseste autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra cauzei si arata ca autorul exceptiei a transmis note scrise prin care sustine admiterea criticii de neconstitutionalitate, reiterând argumentele invocate în fata instantei de judecata, si mentioneaza ca, în absenta punctelor de vedere ale autoritatilor publice, cauza nu trebuia pusa pe rol.

Având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Reprezentantul partii prezente este de acord cu masura conexarii cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.085D/2012 la Dosarul nr. 980D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, deoarece prevederile de lege criticate nu urmaresc angajarea vreunei raspunderi juridice, ci deconspirarea Securitatii.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, sens în care invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 159 din 23 februarie 2012.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 7 martie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 3.728/2/2011, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor articolului unic din Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii si ale art. 1, 7, 8 si 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.

Exceptia a fost ridicata de Gheorghe Iliescu într-o cauza având ca obiect o actiune în constatarea calitatii de lucrator/colaborator al Securitatii.

Prin Sentinta civila nr. 2.328 din 2 aprilie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 10.396/2/2011, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor articolului unic din Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii si ale art. 1, 7, 8 si 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.

Exceptia a fost ridicata de Octavian Balan într-o cauza având ca obiect o actiune în constatarea calitatii de lucrator/colaborator al Securitatii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esenta, ca prevederile legale criticate au menirea de a crea un "venin neconstitutional", care genereaza dispute si tensiuni generatoare de conflicte.

Astfel, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii pastreaza atât caracterul de organ de specialitate, autoritate administrativa autonoma, cât si cel de organ cvasi-judecatoresc, având o natura juridica incerta care îl plaseaza în afara Constitutiei. Mentinerea atributiilor Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii în ceea ce priveste functia de ancheta si de apreciere juridica, cu aplicarea de masuri colective si necenzurate de instanta judecatoreasca, încalca principiul prezumtiei de nevinovatie, instituindu-se raspunderea morala si juridica colectiva.

Autorii exceptiei arata ca activitatile din trecut au fost desfasurate conform sistemului constitutional de la acea data, atributiile de serviciu au rezultat din lege, iar ordinele militare primite conform regulamentelor în vigoare au fost îndeplinite pentru aplicarea legii, si nu în nume personal. De aceea, încadrarea situatiilor juridice conform reglementarii contestate înseamna încalcarea principiului neretroactivitatii legii, iar faptul ca o parte din cetatenii României si, mai ales, militarii din fostele sau actualele servicii de informatii sunt condamnati prin apelativul de "terorist împotriva cetatenilor tarii" contravine dispozitiilor constitutionale si internationale privind egalitatea în drepturi.

De asemenea, utilizarea unor termeni precum "politie politica", ca de altfel întregul continut al definitiilor si textelor din aceste reglementari, incita la sanctiuni colective si, prin urmare, este neconstitutionala.

Etichetarea unei persoane cu apelativul "terorist împotriva cetatenilor tarii" si afisarea pe internet a unor înscrisuri unilaterale afecteaza grav valorile fundamentale, iar faptul de a publica numele unor militari confirma ca masura are caracter represiv, afecteaza viata de familie si demnitatea umana, fara ca persoana vizata sa se poata apara în vreun fel.

Totodata, cuprinderea în sfera persoanelor vizate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a tuturor categoriilor profesionale sau a persoanelor ce ocupa anumite functii determina izolarea acestora, îndepartarea din profesii si functii.

Pe de alta parte, textele de lege criticate reprezinta o tortura psihica la adresa oricarui militar, echivalenta cu un tratament inuman si degradant, contrar art. 22 din Constitutie.

În acelasi timp, sunt încalcate dispozitiile art. 26 alin. (2) din Constitutie, deoarece apararea ordinii publice sau a bunelor moravuri reprezinta functii ale statului, care se exercita prin organe, structuri, institutii si persoane, prin intermediul unor mijloace si metode specifice, ce nu pot fi considerate acte de terorism împotriva cetatenilor tarii.

Reglementarile invocate încalca si libertatea opiniilor, spiritul de toleranta si de respect reciproc si, în acelasi timp, incita la defaimarea tarii, la ura nationala, discriminare si violenta publica, contrare bunelor moravuri, care lezeaza demnitatea, onoarea, viata particulara si propria imagine.

Autorii arata totodata ca activitatile militare de aparare si cele privind asigurarea sigurantei nationale conduc la anumite restrângeri ale unor drepturi sau libertati, fara a putea fi considerate însa contrare art. 53 din Constitutie.

Mai mult, potrivit sustinerilor autorilor exceptiei, domeniul de reglementare contestat ca fiind neconstitutional nu este prevazut de art. 73 din Constitutie.

Autorii mai sustin ca prevederile de lege criticate cuprind reglementari încarcate de subiectivism, generice, prin care este exclusa prezumtia de nevinovatie a militarilor, se creeaza discriminari cu privire la dreptul la munca si se încalca dreptul la aparare. Se instituie o adevarata sanctiune colectiva de calomniere si stigmatizare. Simpla apartenenta la o structura militara a unei persoane constituie, în conceptia legislativa criticata, o prezumtie absoluta de vinovatie colectiva, indiferent de modul cum s-a actionat în serviciul ori functia detinuta.

În fine, autorii sustin ca, în raport cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, nici contextul istoric si nici experienta României nu justifica necesitatea unei ingerinte de genul celor promovate prin reglementarile criticate.

În sustinerea neconstitutionalitatii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 sunt invocate Decizia Curtii Constitutionale nr. 820 din 7 iunie 2010 si Hotarârea Curtii Europene a Drepturilor Omului, pronuntata în Cauza Partidul Comunistilor (Nepeceristi) si Ungureanu împotriva României, 2005.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, deoarece prevederile legale a caror constitutionalitate este criticata nu aduc atingere în substanta acestora dispozitiilor art. 1 alin. (3), art. 15, 16, 21, 22, 23, 30, 53, 54, 55, 57 si 126 din Constitutie. Invoca în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale (spre exemplu, Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009 si Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009).

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 1.085D/2012, arata ca îsi mentine punctul de vedere retinut în jurisprudenta Curtii Constitutionale (spre exemplu, deciziile nr. 530 din 9 aprilie 2009, nr. 815 din 19 mai 2009, nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, nr. 436 din 15 aprilie 2010, nr. 209 din 15 februarie 2011 si nr. 159 din 23 februarie 2012), exprimat în sensul constitutionalitatii prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 si Legii nr. 293/2008. În Dosarul nr. 980D/2012, Avocatul Poporului nu a comunicat punctul sau de vedere.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, lege publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008, precum si ale art. 1, 7, 8 si 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293/2008.

Prevederile art. 1 din ordonanta de urgenta criticata reglementeaza dreptul de acces la propriul dosar întocmit de Securitate, precum si la alte documente si informatii care privesc propria persoana, art. 7 se refera la nota de constatare întocmita cu privire la existenta sau inexistenta calitatii de lucrator al Securitatii ori de colaborator al acesteia pentru persoana care a facut obiectul verificarii, art. 8 cuprinde posibilitatea Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de a aproba sau infirma nota de constatare, ulterior luarii în discutie a acesteia, iar art. 11 stabileste reguli procedurale referitoare la actiunea în constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia introdusa la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti.

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse în art. 1 alin. (3) si (5) privind statul de drept, democratic si social si obligativitatea respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, art. 4 privind unitatea poporului si egalitatea între cetateni, art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (1) - (3) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1), (3) si (4) privind accesul liber la justitie si jurisdictiile speciale administrative, art. 22 alin. (2) privind interzicerea torturii si a oricarei pedepse sau tratament inuman ori degradant, art. 23 privind libertatea individuala, art. 24 privind dreptul la aparare, art. 26 alin. (2) privind dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însasi, art. 29 alin. (1) si (2) privind libertatea gândirii si a opiniilor, libertatea credintelor religioase, precum si a constiintei, art. 30 alin. (6) si (7) privind limitele libertatii de exprimare, art. 31 alin. (3) privind limitele dreptului la informatie, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 54 privind fidelitatea fata de tara, art. 55 privind apararea tarii, art. 73 alin. (3) privind domeniile de reglementare prin lege organica, art. 116 privind organizarea ministerelor si a altor organe de specialitate, art. 124 alin. (2) privind unicitatea, impartialitatea si egalitatea justitiei si art. 126 alin. (6) privind controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ.

De asemenea, sunt invocate dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. c) privind lipsirea de libertate, art. 7 alin. (2) - Nicio pedeapsa fara lege, art. 8 alin. (2) privind limitele dreptului la respectarea vietii private si de familie, art. 9 alin. (2) privind restrângerea libertatii de gândire, de constiinta si de religie, art. 10 alin. (2) privind limitele libertatii de exprimare, art. 14 - Interzicerea discriminarii si art. 15 - Derogarea în caz de stare de urgenta, cuprinse în Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, dispozitiile art. 2 alin. (1) privind interzicerea discriminarii, art. 3 privind dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei, art. 5 privind interzicerea torturii, pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante, art. 7 privind egalitatea în fata legii, art. 19 - 21 privind dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii, libertatea de întrunire si de asociere pasnica si dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale si dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa, dispozitii cuprinse în Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 19 si 25 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, art. 2 si 4 din Conventia nr. 111/1958 a Organizatiei Internationale a Muncii privind discriminarea în domeniul fortei de munca si exercitarii profesiei, art. 1 si 2 din Conventia nr. 122/1964 a Organizatiei Internationale a Muncii privind politica de ocupare a fortei de munca, precum si art. E din partea a IV-a a Cartei sociale europene, revizuita.

Referitor la sustinerea autorilor în sensul ca solutionarea exceptiei nu poate avea loc în absenta punctelor de vedere ale autoritatilor publice, Curtea precizeaza, mai întâi, ca art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile ulterioare, instituie doar o posibilitate, o vocatie a autoritatilor publice de a formula un punct de vedere referitor la exceptia de neconstitutionalitate, fara a stabili o obligatie în acest sens. În plus, potrivit dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constitutionala este independenta fata de orice alta autoritate publica [...]", astfel încât Curtea nu este tinuta, în solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate, de punctele de vedere exprimate de autoritatile publice. Cu atât mai mult, lipsa acestor puncte de vedere nu împiedica exercitarea controlului de constitutionalitate (a se vedea în acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.600 din 15 decembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 14 februarie 2012).

Examinând critica de neconstitutionalitate a Legii nr. 293/2008, formulata în raport cu art. 73 alin. (3) din Constitutie, Curtea retine ca exigenta reglementarii prin lege organica exista atât în cazul domeniilor prevazute expres de art. 73 alin. (3) lit. a) - s) din Constitutie, precum si în cazul celorlalte domenii pentru care în Constitutie se prevede adoptarea de legi organice, potrivit dispozitiilor constitutionale ale art. 73 alin. (3) lit. t). Unul dintre aceste domenii îl constituie înfiintarea autoritatilor administrative autonome, astfel cum prevede art. 117 alin. (3) din Constitutie.

Asa fiind, Curtea constata ca prin Legea nr. 293/2008 a fost aprobata cu modificari si completari Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, act normativ al carui obiect de reglementare îl constituie instituirea regulilor privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, precum si functionarea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ca autoritate administrativa autonoma, aflata sub controlul Parlamentului.

În aceste conditii, Curtea constata ca, în raport cu obiectul si continutul sau, legea supusa controlului de constitutionalitate face parte din categoria legilor organice, fiind în concordanta cu dispozitiile art. 73 alin. (3) lit. t) din Legea fundamentala.

În continuare, examinând celelalte critici de neconstitutionalitate, Curtea constata ca s-a mai pronuntat în numeroase cazuri asupra prevederilor de lege criticate, constatând ca acestea nu contravin dispozitiilor constitutionale si conventionale invocate.

Astfel, Curtea a retinut, ca apreciere generala, ca, fata de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste, declarata neconstitutionala prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substantiala a regimului juridic aplicabil persoanelor în legatura cu care s-a constatat ca sunt colaboratori sau lucratori ai Securitatii. Curtea a statuat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 urmareste deconspirarea prin consemnarea publica a persoanelor care au participat la activitatea de politie politica comunista, fara sa promoveze raspunderea juridica si politica a acestora si fara sa creeze premisele unei forme de raspundere morala si juridica colectiva, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informatii, în conditiile lipsei de vinovatie si a vreunei încalcari a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, si Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).

Totodata, Curtea a observat ca, urmarind sa înlature orice echivoc de natura sa genereze interpretari speculative, susceptibile de a aduce atingere onoarei si demnitatii persoanei, legiuitorul a înteles sa dedice întregul articol 2 din ordonanta de urgenta definirii termenilor cu care aceasta opereaza (a se vedea Decizia nr. 1.074 din 8 septembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009).

Curtea a mai retinut ca stabilirea elementelor care trebuie întrunite pentru ca o persoana sa fie calificata de instanta judecatoreasca drept lucrator sau colaborator al Securitatii nu încalca principiul constitutional al neretroactivitatii legii, de vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calitati se produc numai pentru viitor, din momentul intrarii în vigoare a reglementarii legale, fara a angaja raspunderea juridica (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010, si Decizia nr. 127 din 25 februarie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 9 martie 2010).

Totodata, Curtea a constatat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a realizat o reconfigurare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ca autoritate administrativa autonoma, a carei existenta se întemeiaza pe dispozitiile art. 116 alin. (2) si art. 117 alin. (3) din Legea fundamentala. Aceasta autoritate este lipsita de atributii jurisdictionale, iar actele sale privind accesul la dosar si deconspirarea Securitatii sunt supuse controlului instantelor de judecata.

Asadar, în conditiile în care actiunea în constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia este introdusa la o instanta de judecata a carei hotarâre poate fi atacata cu recurs, prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natura sa plaseze Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii în afara cadrului constitutional si sa confere acestuia rolul de instanta extraordinara (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, si Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009).

În cadrul actiunii în constatare promovate de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, pârâtul nu trebuie sa îsi demonstreze propria nevinovatie, revenind instantei de judecata obligatia de a administra tot probatoriul pe baza caruia sa pronunte solutia (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.415 din 20 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 28 noiembrie 2011).

De asemenea, legitimarea procesuala a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de a introduce cererea în constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii izvoraste din însesi prevederile legale care reglementeaza activitatea de deconspirare a Securitatii si se justifica prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea româneasca îl manifesta fata de consemnarea publica a celor care au fost lucratori sau colaboratori ai Securitatii. De altfel, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca actiunile promovate de Consiliu nu tind la obtinerea unei condamnari judiciare, consecinta acestora rezumându-se la simpla aducere la cunostinta publica a solutiilor pronuntate de instantele judecatoresti (a se vedea Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011).

În ceea ce priveste sustinerea privind încalcarea principiului egalitatii în drepturi, Curtea a constatat ca prevederile de lege criticate nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabile tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei (a se vedea Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).

Referitor la pretinsa încalcare a dispozitiilor art. 26 alin. (2) din Constitutie, Curtea a retinut ca normele supuse controlului de constitutionalitate asigura un raport rezonabil de proportionalitate între interesele concurente implicate, precum si un just echilibru între respectarea dreptului la viata intima, familiala si privata, pe de o parte, si a dreptului la informatie, pe de alta parte, fiind create premisele valorificarii acestor drepturi în concordanta cu exigentele proprii unui stat de drept, garant al valorilor supreme în spiritul idealurilor Revolutiei din Decembrie 1989, potrivit art. 1 alin. (3) din Constitutie (a se vedea în acest sens Decizia nr. 211 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 29 mai 2012).

În fine, Curtea a constatat ca prevederile legale criticate privind promovarea unei actiuni în constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia, pe calea contenciosului administrativ, nu reglementeaza controlul judecatoresc al unor acte de comandament cu caracter militar. Controlul legalitatii sau temeiniciei unor astfel de acte excedeaza cadrului normativ al ordonantei de urgenta criticate, obiectul de reglementare al acesteia fiind în mod univoc mentionat, si anume "accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii" (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 219 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 24 aprilie 2012).

Având în vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin deciziile mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

Distinct de acestea, Curtea constata ca raportarea criticilor de neconstitutionalitate la Legea lustratiei privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, act cu continut normativ distinct, care a facut obiectul controlului de constitutionalitate a priori, fiind declarata neconstitutionala (a se vedea Decizia nr. 820 din 7 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 23 iunie 2010, si Decizia nr. 308 din 28 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012), precum si la celelalte dispozitii constitutionale si din actele juridice internationale invocate nu are relevanta pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, precum si ale art. 1, 7, 8 si 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, exceptie ridicata de Gheorghe Iliescu în Dosarul nr. 3.728/2/2011 si de Octavian Balan în Dosarul nr. 10.396/2/2011, dosare ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 20 noiembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf