Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 953 din 13 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, precum si a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor*)

*) A se vedea opinia separata de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, precum si a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Maria Lutas în Dosarul nr. 6.877/83/2011 al Tribunalului Satu Mare - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.349D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.350D/2012, având ca obiect aceeasi exceptie, ridicata de Maria Anitas în Dosarul nr. 6.882/83/2011 al Tribunalului Satu Mare - Sectia I civila.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Curtea, având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 1.349 si nr. 1.350D/2012, pune în discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciaza ca fiind întrunite conditiile pentru conexarea cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, raportate la art. 164 din Codul de procedura civila, dispune conexarea Dosarului nr. 1.350D/2012 la Dosarul nr. 1.349D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecata.

Presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:

 

Prin încheierile din 12 septembrie 2012, pronuntate în dosarele nr. 6.877/83/2011 si nr. 6.882/83/2011, Tribunalul Satu Mare - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, precum si a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor. Exceptia a fost invocata de Maria Lutas si Maria Anitas în cauze având ca obiect solutionarea unor contestatii împotriva unor decizii de pensionare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii arata, în esenta, ca actele normative criticate încalca principiul constitutional al separatiei puterilor în stat si principiul autoritatii de lucru judecat, deoarece, reglementând o noua modalitate de stabilire a pensiilor personalului auxiliar din cadrul instantelor de judecata, au avut drept consecinta stabilirea unor cuantumuri ale pensiilor diferite de cele din momentul pensionarii, ce au fost confirmate prin hotarâri judecatoresti irevocabile, anterior adoptarii actelor normative criticate. În opinia autorilor, diminuarea pensiilor personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti impune o sarcina excesiva si disproportionata, fara a mentine un raport de proportionalitate între mijloacele utilizate si scopul urmarit. Sustin, de asemenea, ca diminuarea cuantumurilor pensiilor personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti, astfel cum au fost stabilite initial în baza legislatiei speciale, afecteaza un drept de proprietate, notiunea generica de "bun" acoperind si dreptul unei persoane asupra unei creante, inclusiv a uneia de natura salariala. În acest sens, fac referire la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, hotarârile pronuntate în cauzele Rafinariile Stran si Stratis Andreatis împotriva Greciei, Gaygusuz împotriva Austriei, Buchen împotriva Cehiei si, respectiv, Willis împotriva Angliei. Revizuirea pensiilor speciale este o masura cu caracter definitiv, si nu temporar, iar de esenta constitutionalitatii masurii de restrângere a exercitiului unui drept sau al unei libertati este caracterul exceptional si temporar al acesteia.

Totodata, sustin ca, dat fiind faptul ca nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit magistratilor fata de cadrele militare permanente, atunci si regimul juridic al pensiilor de serviciu ar trebui sa fie acelasi, în caz contrar fiind creata o situatie discriminatorie, fara o justificare obiectiva si rationala. Se invoca, în acest sens, jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la principiul constitutional al egalitatii în drepturi, precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la aplicarea art. 14 - Interzicerea discriminarii, cuprins în Conventie (spre exemplu, Hotarârea din 1979 pronuntata în Cauza Marcks împotriva Belgiei).

În fine, fac referire la Hotarârea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului în Cauza Stefanica si altii împotriva României, prin care statul român a fost condamnat pentru încalcarea dispozitiilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Tribunalul Satu Mare - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, precum si dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.

În opinia autorilor exceptiei, actele normative criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat, art. 11 - Dreptul international si dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) referitoare la garantarea creantelor asupra statului si art. 53 - Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. Sunt invocate si dispozitiile art. 14 referitoare la interzicerea discriminarii, din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, cât si prevederile referitoare la nediscriminare cuprinse în art. E, partea a V-a din Carta sociala europeana revizuita.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiata pentru urmatoarele considerente:

1. În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, Curtea constata ca acest act normativ a fost supus în mod constant controlului de constitutionalitate, de asemenea, prin raportare la aceleasi texte din Legea fundamentala, si cu o motivare similara.

Astfel, prin deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, si nr. 1.269 din 27 septembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 25 noiembrie 2011, Curtea a statuat ca "pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea speciala." Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, "tine de politica statului în domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia." Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie speciala "nu poate fi considerata ca instituind o obligatie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câstigat reprezentând doar prestatiile deja realizate pâna la intrarea în vigoare a noii reglementari si asupra carora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încalcarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie. [...] Conformându-se dispozitiilor constitutionale ale art. 15 alin. (2), textele de lege criticate afecteaza pensiile speciale doar pe viitor si numai în ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie si vârsta eligibila nu sunt afectate de noile reglementari. De asemenea, Legea privind instituirea unor masuri în domeniul pensiilor nu se rasfrânge asupra prestatiilor deja obtinute anterior intrarii sale în vigoare, care constituie facta praeterita."

Prin aceleasi decizii, Curtea a statuat ca "partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi încadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, în notiunea de <>, ea reprezinta, totusi, din aceasta perspectiva, un drept câstigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pâna la data intrarii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii."

Curtea constata ca este neîntemeiata si sustinerea autorilor exceptiei referitoare la faptul ca dreptul la pensie are natura unei creante asupra statului, garantata de dispozitiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentala.

Dimpotriva, contrar acestor sustineri, asa cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, ale carei considerente de principiu sunt valabile si în prezenta cauza, sumele platite cu titlu de contributie la asigurarile sociale nu reprezinta un depozit la termen si, prin urmare, nu pot da nastere vreunui drept de creanta asupra statului sau a fondurilor de asigurari sociale.

De altfel, un argument suplimentar în sensul conventionalitatii masurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie si decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronuntata în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, 45.587/11 si nr. 45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar si Lucia Ghetu împotriva României, prin care s-a constatat ca masura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conforma prevederilor art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeasi Conventie, chiar daca acest lucru a însemnat o scadere cu 70% a cuantumului pensiilor. Prin decizia mentionata, Curtea de la Strasbourg a preluat, astfel, rationamentul Curtii Constitutionale, statuând ca masura de reducere a pensiilor de serviciu este prevazuta de lege (paragrafele 18 si 42) si constituie o modalitate de a echilibra bugetul si de a corecta diferentele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproportionate (paragraful 44).

2. În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011, Curtea s-a mai pronuntat asupra neconstitutionalitatii acestui act normativ.

Prin Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012, Curtea a statuat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 are în vedere o noua procedura de recalculare a pensiilor, distincta si ulterioara celei realizate prin Legea nr. 119/2010, act normativ care se circumscrie cadrului procesual aflat în dezbatere în litigii determinate, fara a afecta cuantumul pensiilor cuvenit în urma recalcularii în baza metodologiei reglementate prin Hotarârea de Guvern nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor. În acest sens sunt dispozitiile art. 3 din ordonanta de urgenta criticata, potrivit carora: "Plata drepturilor restante, constând în diferenta dintre cuantumul cuvenit al pensiei rezultat în urma recalcularii si cel obtinut în urma revizuirii, pentru perioada de la data de 1 septembrie 2010 si pâna la data revizuirii potrivit prezentei ordonante de urgenta, se va realiza în termenele prevazute la art. 1 alin. (1), (4) si (5), dupa caz."

Daca Legea nr. 119/2010 constituie reglementarea de drept substantial prin care pensiile de serviciu au fost transformate în pensii contributive, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 reprezinta prevederea legala de natura procedurala prin care statul reglementeaza procedura recalcularii pensiilor si modul de calcul al drepturilor de pensie, tinând cont de specificul situatiilor categoriilor socio-profesionale în cauza.

În consecinta, având în vedere cele de mai sus, precum si faptul ca reglementarea criticata constituie o aplicare particulara a prevederilor legale ce vizeaza pensia de drept, precum Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, sau Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, Curtea nu poate retine sustinerea conform careia materia reflectata în actul normativ criticat ar tine de domeniul legislatiei secundare. De altfel, si aceste legi contin prevederi tehnice care pun în aplicare principiile care stau la baza modului de calcul al pensiilor.

Întrucât criticile de neconstitutionalitate din prezenta cauza privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenta Curtii si având în vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei acesteia, considerentele si solutiile deciziilor mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, precum si a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Maria Lutas si, respectiv, Maria Anitas în dosarele nr. 6.877/83/2011 si, respectiv, nr. 6.882/83/2011 ale Tribunalului Satu Mare - Sectia I civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 13 noiembrie 2012.

 
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf