Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 948 din 13 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, precum si ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, precum si ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, exceptie ridicata de Ioan Grigoras în Dosarul nr. 9.613/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.222D/2012.

La apelul nominal se prezinta, pentru Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, consilierul juridic Mihai Ionescu, lipsa fiind autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.224D/2012, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, ridicata de Vasile Cernestean în Dosarul nr. 285/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se prezinta, pentru Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, consilierul juridic Mihai Ionescu, lipsa fiind autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Curtea, având în vedere obiectul partial identic al exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 1.222D/2012 si nr. 1.224D/2012, pune în discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.

Reprezentantul partii prezente este de acord cu conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciaza ca fiind întrunite conditiile pentru conexarea cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, raportate la art. 164 din Codul de procedura civila, dispune conexarea Dosarului nr. 1.224D/2012 la Dosarul nr. 1.222D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecata.

Presedintele acorda cuvântul reprezentantului partii prezente care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca devenita inadmisibila a exceptiei de neconstitutionalitate cât priveste sintagmele "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii" din cuprinsul art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 si, ca neîntemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate a celorlalte prevederi ale acestei ordonante, precum si ale Legii nr. 293/2008.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:

 

Prin Sentinta civila nr. 1.753 din 12 martie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 9.613/2/2011, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, precum si ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.

Prin Încheierea din 5 octombrie 2011, pronuntata în Dosarul nr. 285/2/2011, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.

Exceptiile au fost invocate de Ioan Grigoras, respectiv Vasile Cernestean în cauze de contencios administrativ având ca obiect solutionarea unor actiuni în constatarea calitatii de lucrator/colaborator al Securitatii formulate de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii arata, în esenta, ca prevederile criticate încalca prezumtia de nevinovatie, astfel cum este consacrata prin dispozitiile art. 23 alin. (11) din Constitutie, deoarece creeaza premisele unei raspunderi juridice pentru lucratorii Securitatii care au desfasurat activitati specifice atributiilor de serviciu, conforme actelor normative în vigoare la acea data.

Mai sustin ca actele normative criticate acorda atributii jurisdictionale Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, substituindu-se unei instante judecatoresti, prin faptul ca emite evaluari si constatari care sunt de competenta acesteia din urma si care pot produce efecte juridice.

De asemenea, prin introducerea actiunilor în constatarea calitatii de lucrator/colaborator al fostei Securitati, Consiliul se substituie atât în dreptul cetateanului de a avea acces liber la justitie pentru apararea drepturilor si intereselor sale legitime, realizându-se o restrângere nepermisa a sferei titularilor acestui drept, cât si atributiei Avocatului Poporului de a actiona pentru apararea drepturilor si a libertatilor persoanelor fizice, potrivit art. 58 alin. (1) din Constitutie.

Mai mult, o astfel de atributie a acestei autoritati administrative autonome este contrara scopului acesteia, si anume asigurarea accesului oricarui cetatean la propriul dosar existent în Arhivele fostei Securitati, numai acesta fiind îndreptatit sa sesizeze instanta de judecata în cazul în care se considera vatamat în drepturile sau interesele sale legitime.

De asemenea, în opinia autorilor exceptiei, actul normativ criticat este neconstitutional, deoarece nu prevede posibilitatea persoanei verificate de a se apara în fata Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, care emite nota de constatare a calitatii de lucrator/colaborator al Securitatii, dreptul de aparare fiind recunoscut doar în fata instantei de judecata care se pronunta în cadrul actiunii în constatare.

Mai sustin ca, în cazul actiunii în constatarea calitatii de lucrator/colaborator al Securitatii, competenta de solutionare apartine Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Bucuresti, respectiv a Curtii de Apel Bucuresti, în timp ce adeverintele prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9 din ordonanta de urgenta criticata pot fi contestate în fata instantei de contencios administrativ competente teritorial de catre orice persoana interesata. În acest mod, persoanei verificate i se îngradeste posibilitatea de a-si exercita dreptul la aparare în fata unei instante de judecata apropiata domiciliului sau, ceea ce contravine principiului constitutional al egalitatii în drepturi.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal, exprimându-si opinia în Dosarul nr. 1.222D/2012, considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. În acest sens, face referire la Decizia Curtii Constitutionale nr. 267/2009 în care s-a retinut ca actele normative criticate au ca finalitate exclusiv deconspirarea persoanelor prin consemnare publica a activitatii acestora, iar nu stabilirea vreunei raspunderi juridice. S-a retinut, de asemenea, ca legiuitorul nu a urmarit atragerea raspunderii juridice fata de persoanele verificate. Cât priveste respectarea garantiilor procesuale ale celor verificati, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin deciziile nr. 815/2009 si nr. 600/2011, retinând ca prevederile criticate nu încalca dreptul la un proces echitabil, partile având posibilitatea deopotriva de a uza de garantiile prevazute de legea procesual civila. Totodata, instanta arata ca, în spete similare, Curtea Constitutionala s-a pronuntat si cu privire la aspectele referitoare la competenta exclusiva a curtii de apel în aceste litigii, pronuntând deciziile nr. 530/2009 si nr. 557/2010.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal, exprimându-si opinia în Dosarul nr. 1.224D/2012, considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. În acest sens, instanta a retinut ca, prin exercitarea atributiilor consacrate legislativ, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii nu îsi aroga competente de instanta de judecata, ci doar procedeaza la o evaluare a temeiniciei unei eventuale actiuni, evalueaza propriul material care ar putea sustine o astfel de actiune, tocmai pentru a lua o decizie înainte de a sesiza instanta pentru exercitarea actiunii cu a carei legitimare procesuala activa a fost învestita. Actul normativ criticat nu instituie premisele unei raspunderi morale si juridice colective, fara existenta unei fapte infamante si fara vinovatie, astfel cum sustine autorul exceptiei, ci reflecta doar o materializare a dreptului la informare al cetatenilor cu privire la persoanele care ocupa functii sau demnitati publice, daca si în ce masura acestia au suprimat ori îngradit, prin actiunile lor, drepturi si libertati fundamentale ale omului, evaluare care se face de instanta de judecata in concreto, în raport cu situatia particulara a fiecaruia, prin evaluarea propriilor lor actiuni. Referitor la pretinsa încalcare a art. 126 alin. (6) din Constitutie, retine ca, din cuprinsul actului normativ criticat, nu reiese ca instanta ar fi învestita cu cenzurarea unor acte de comandament militar.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului arata, în esenta, ca îsi mentine punctul de vedere retinut în deciziile Curtii Constitutionale nr. 27/2012, nr. 64/2012 si nr. 489/2012, exprimat în sensul constitutionalitatii prevederilor legale ce formeaza obiectul exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie atât prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, precum si prevederile Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

În sustinerea neconstitutionalitatii acestor prevederi de lege, autorii exceptiei invoca încalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justitie, art. 23 alin. (11) referitoare la prezumtia de nevinovatie, art. 24 - Dreptul la aparare, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, art. 58 alin. (1) privind numirea si rolul Avocatului Poporului si art. 126 alin. (5) privind interzicerea înfiintarii de instante extraordinare si alin. (6) referitor la garantarea controlului judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

I. Cât priveste prevederile art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate si a retinut ca sintagmele "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii" din cuprinsul acestora încalca dispozitiile art. 21 alin. (3) si art. 24 din Constitutie, întrucât nu ofera garantiile procesuale adecvate pentru a evita arbitrariul si pentru a consolida încrederea justitiabilului în actul de justitie, astfel încât exceptia de neconstitutionalitate având acest obiect urmeaza a fi respinsa ca devenita inadmisibila.

II. În ceea ce priveste celelalte prevederi din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, precum si prevederile Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, Curtea constata ca acestea au mai facut obiect al controlului de constitutionalitate, din perspectiva unor critici asemanatoare celor formulate în prezenta cauza.

Astfel, Curtea a stabilit ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare a regimului juridic aplicabil persoanelor în legatura cu care s-a constatat ca sunt lucratori sau colaboratori ai Securitatii, fara sa promoveze raspunderea juridica si politica a acestora si fara sa creeze premisele unei forme de raspundere morala si juridica colectiva, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informatii, în conditiile lipsei de vinovatie si a vreunei încalcari a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 46 din 20 ianuarie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2011, Decizia nr. 1.309 din 4 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 29 noiembrie 2011, si Decizia nr. 159 din 23 februarie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 27 aprilie 2012).

Pe de alta parte, Curtea a constatat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a realizat o reconfigurare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ca autoritate administrativa autonoma, lipsita de atributii jurisdictionale, ale carei acte privind accesul la dosar si deconspirarea Securitatii sunt supuse controlului instantelor de judecata. Asadar, în conditiile în care actiunea în constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii este introdusa la o instanta de judecata a carei hotarâre poate fi atacata cu recurs, prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natura sa confere Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii rolul de instanta extraordinara (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, si Decizia nr. 46 din 20 ianuarie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2011).

Cu privire la critica referitoare la competenta exclusiva a Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti de solutionare a cauzelor având ca obiect constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia, Curtea Constitutionala a retinut ca, potrivit art. 126 alin. (1) si (2) din Constitutie, justitia se realizeaza prin instantele judecatoresti, a caror competenta este stabilita numai prin lege. Or, prevederile legale criticate corespund pe deplin exigentelor constitutionale invocate, inclusiv celor prevazute de art. 126 alin. (5) referitor la interdictia înfiintarii de instante extraordinare (a se vedea Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009).

De asemenea, Curtea a constatat netemeinicia criticilor referitoare la nesocotirea dispozitiilor constitutionale care statueaza cu privire la rolul Avocatului Poporului de aparator al drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de a promova actiuni în constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia nu reprezinta o substituire în atributiile institutiei Avocatului Poporului. Aceasta institutie dispune de mecanisme specifice, determinate în mod cuprinzator si detaliat în legea sa de organizare si functionare, de natura sa asigure în mod eficient realizarea rolului sau constitutional (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.377 din 26 octombrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 27 ianuarie 2011).

În acelasi timp, Curtea nu a retinut nici critica referitoare la pretinsa încalcare a principiului liberului acces la justitie ca urmare a subrogarii Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii în dreptul cetateanului care se considera vatamat prin actiunile abuzive ale unor lucratori din fosta Securitate de a avea acces liber la justitie pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

Astfel cum a statuat Curtea în jurisprudenta sa, prevederile art. 1 alin. (7) si (8) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 sunt edificatoare în acest sens, conferind persoanei, subiect al unui dosar din care rezulta ca a fost urmarita de Securitate, precum si, dupa caz, sotului supravietuitor si rudelor pâna la gradul al patrulea, inclusiv ale persoanei decedate ori mostenitorilor sai testamentari, dreptul de a afla identitatea lucratorilor Securitatii si a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informatii la completarea dosarului si, de asemenea, de a solicita verificarea calitatii de lucrator al Securitatii pentru ofiterii sau subofiterii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Din cuprinsul acestor dispozitii legale, se desprinde concluzia potrivit careia Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii actioneaza inclusiv la cererea persoanelor îndreptatite, astfel ca nu se pune problema nesocotirii dreptului acestora de liber acces la justitie (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 608 din 12 mai 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 21 iulie 2011).

Totodata, Curtea a constatat ca este lipsita de orice fundament critica privind nerespectarea principiului egalitatii în drepturi, sustinuta din perspectiva stabilirii instantelor de contencios administrativ competente teritorial sa judece contestatiile formulate împotriva adeverintelor prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9 din ordonanta de urgenta, de vreme ce art. 10 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 16 din Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, stabileste, fara echivoc, ca "Adeverintele prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9 [...] pot fi contestate la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti de catre orice persoana interesata, în termen de 30 de zile de la publicarea lor" (a se vedea Decizia nr. 1.560 din 6 decembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 1 februarie 2012).

Având în vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin deciziile mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

1. Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, cât priveste sintagmele "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii", exceptie ridicata de Ioan Grigoras si, respectiv, de Vasile Cernestean în dosarele nr. 9.613/2/2011 si, respectiv, nr. 285/2/2011 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a celorlalte prevederi ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, precum si ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, exceptie ridicata de aceiasi autori în aceleasi dosare ale aceleiasi instante.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 13 noiembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf