Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 941 din 13 noiembrie 2012

Asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/1999 privind protectia sociala a persoanelor ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca urmare a concedierilor colective

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/1999 privind protectia sociala a persoanelor ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca urmare a concedierilor colective, exceptie ridicata de Curtea de Apel Oradea - Sectia I civila, din oficiu, în Dosarul nr. 2.438/111/2009 si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.127D/2012.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Reprezentantul Ministerului Public pune, în principal, concluzii de respingere ca inadmisibila a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece instanta de judecata solicita modificarea textului de lege criticat. În subsidiar, considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, deoarece dispozitia de lege criticata prevede solutii juridice diferite pentru situatii care sunt diferite.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 14 iunie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 2.438/111/2009, Curtea de Apel Oradea - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/1999 privind protectia sociala a persoanelor ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca urmare a concedierilor colective. Exceptia a fost ridicata de instanta de judecata din oficiu, în cadrul unui litigiu având ca obiect solutionarea unor contestatii la decizia de concediere.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate instanta de judecata sustine ca dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentala, deoarece fac distinctie între "cei disponibilizati care au fost salariati ai serviciilor publice descentralizate ale administratiei publice centrale si locale si cei disponibilizati fosti salariati ai societatilor comerciale, companii nationale, societati nationale, regii autonome, societati comerciale ori alte unitati aflate sub autoritatea administratiei publice centrale sau locale, unitati finantate din fonduri bugetare, extrabugetare, fara a exista o justificare obiectiva, rezonabila, acestia aflându-se în situatii similare, angajati a caror finantare se acorda din bugetul local sau central". Mai arata ca "distinctia facuta între salariati ai unitatilor aflate sub autoritatea administratiei publice centrale sau locale, unitati si institutii finantate din fonduri bugetare si extrabugetare si salariatii încadrati în societati publice descentralizate ale administratiei publice centrale sau locale, deci ambele finantate din bugetele locale, centrale, nu poate fi primita, fiind contrara art. 16 din Constitutie si art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si Protocolului nr. 12 la aceasta.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale potrivit careia "egalitatea nu înseamna uniformitate, fiind permisa instituirea unor tratamente juridice distincte pentru anumite categorii de persoane, în considerarea situatiilor specifice în care acestea se afla, daca exista o justificare obiectiva si rezonabila."

Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, deoarece dreptul la plati compensatorii nu este un drept constitutional, iar stabilirea categoriilor de persoane disponibilizate care beneficiaza de plati compensatorii intra în competentele legiuitorului, potrivit optiunii sale libere, în raport cu resursele financiare ce pot fi destinate acestui scop în diferite perioade.

Pe de alta parte, considera ca textul este criticat din perspectiva omisiunii de reglementare, aspect ce ar presupune modificarea si completarea textului de lege criticat, ceea ce excedeaza competentei Curtii Constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/1999 privind protectia sociala a persoanelor ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca urmare a concedierilor colective, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 303 din 29 iunie 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 312/2001, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 6 iulie 2001, care au urmatorul cuprins: "Masurile de protectie sociala prevazute la alin. (1) nu se aplica salariatilor încadrati în aparatul propriu si în serviciile publice descentralizate ale administratiei publice centrale si locale."

Prevederile alin. (1) la care fac trimitere dispozitiile de lege criticate au urmatorul cuprins: "Masurile de protectie sociala prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se aplica salariatilor încadrati cu contract individual de munca pe durata nedeterminata si care sunt disponibilizati prin concedieri colective, efectuate în procesele de restructurare, reorganizare, închidere operationala partiala sau totala a activitatii, privatizare sau lichidare, de catre societati comerciale, companii nationale, societati nationale, precum si regii autonome, societati comerciale ori alte unitati aflate sub autoritatea administratiei publice centrale sau locale, unitati si institutii finantate din fonduri bugetare si extrabugetare, denumite în continuare angajatori."

Potrivit art. 132 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, "Denumirea aparat propriu de specialitate se înlocuieste, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate. Denumirea aparat propriu de specialitate al consiliului local se înlocuieste, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate al primarului. Denumirea servicii descentralizate ale ministerelor se înlocuieste, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea servicii publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale."

Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile de lege criticate încalca prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fata legii, precum si dispozitiile art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ale Protocolului nr. 12 la aceasta, privind interzicerea discriminarii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

Textul care formeaza obiectul criticii de neconstitutionalitate prevede masuri speciale, printre care si dreptul la plati compensatorii, pentru salariatii încadrati cu contract individual de munca pe durata nedeterminata si care sunt disponibilizati prin concedieri colective, efectuate în procesele de restructurare, reorganizare, închidere operationala partiala sau totala a activitatii, privatizare sau lichidare, de catre societati comerciale, companii nationale, societati nationale, precum si regii autonome, societati comerciale ori alte unitati aflate sub autoritatea administratiei publice centrale sau locale, unitati si institutii finantate din fonduri bugetare si extrabugetare, iar nu si pentru salariatii încadrati în aparatul propriu si în serviciile publice descentralizate ale administratiei publice centrale si locale.

Dreptul la plati compensatorii nu este un drept constitutional, legiuitorul dispunând de o marja de apreciere în stabilirea masurilor de protectie sociala diferentiate pe categorii de salariati.

Dispozitiile de lege criticate nu contravin principiului egalitatii în fata legii, consacrat prin art. 16 din Constitutie, deoarece, asa cum a statuat Curtea Constitutionala în mod constant în jurisprudenta sa, de exemplu, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, acest principiu constitutional presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, în functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite.

Or, Curtea retine ca salariatii încadrati cu contract individual de munca de catre societati comerciale, companii nationale, societati nationale, precum si regii autonome, societati comerciale ori alte unitati aflate sub autoritatea administratiei publice centrale sau locale, unitati si institutii finantate din fonduri bugetare si extrabugetare, nu sunt în aceeasi situatie juridica cu salariatii la care se refera textul de lege criticat.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/1999 privind protectia sociala a persoanelor ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca urmare a concedierilor colective, exceptie ridicata de Curtea de Apel Oradea - Sectia I civila, din oficiu, în Dosarul nr. 2.438/111/2009.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 13 noiembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf