Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 932 din 13 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor împotriva cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor, exceptie ridicata de Gheorghe Momanu în Dosarul nr. 12.563/121/2010* al Tribunalului Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal, si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 958D/2012.

Dezbaterile initiale au avut loc în sedinta publica din 4 octombrie 2012, în prezenta reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de sedinta de la acea data, când Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 156 alin. 2 din Codul de procedura civila coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, a amânat pronuntarea pentru data de 11 octombrie 2012, data la care, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecata, Curtea, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi coroborat cu art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, a repus cauza pe rol pentru data de 13 noiembrie 2012.

La apelul nominal raspunde personal autorul exceptiei de neconstitutionalitate, Gheorghe Momanu, iar pentru partea Societatea Comerciala Pool de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale - PAID - S.A. din Bucuresti, consilier juridic Viorel Giuglea, cu împuternicire depusa la dosar, procedura de citare fiind legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda, pe rând, cuvântul autorului exceptiei de neconstitutionalitate, care solicita admiterea acesteia si invoca încalcarea art. 1 alin. (3) din Constitutie, si reprezentantului partii adverse, care solicita respingerea exceptiei în principal ca inadmisibila si în secundar ca neîntemeiata.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, aratând ca solutia legislativa are caracter social si nu încalca principiul statului de drept.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 12 aprilie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 12.563/121/2010*, Tribunalul Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor împotriva cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata de Gheorghe Momanu într-o cauza în care solicita constatarea faptului ca locuinta sa nu este supusa niciunui risc în sensul Legii nr. 260/2008.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata, în esenta, ca prin prevederile legale criticate este statuata înselaciunea, astfel cum este definita de art. 215 din Codul penal. Arata ca prin legea criticata este indusa în eroare întreaga populatie, prin prezentarea ca adevarata a faptei mincinoase, în sensul ca toate locuintele din România ar fi supuse riscurilor celor trei dezastre naturale: cutremure de pamânt, alunecari de teren sau inundatii, întrucât majoritatea blocurilor din România nu sunt supuse niciuneia dintre aceste riscuri, pentru motivul ca autorizatiile de construire au fost eliberate numai pentru terenuri sigure, iar constructiile au fost proiectate si executate cu respectarea normelor corespunzatoare gradului de risc seismic al zonei. În continuare reclamantul sustine ca dispozitiile Legii nr. 260/2008 nu au ca scop protejarea proprietarilor de locuinte, ci obtinerea de foloase materiale injuste sub forma de sinecuri pentru persoanele care formeaza asa-numitul Pool de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, de câstiguri usoare si de îmbogatirea fara justa cauza a societatilor private de asigurare, precum si de completarea în mod fraudulos a bugetelor locale si a celui national.

În concluzie, autorul exceptiei arata ca Legea nr. 260/2008 este o lege prin care este statuata înselaciunea, iar o astfel de lege nu poate fi constitutionala, fara a indica dispozitiile din Constitutie pretins a fi încalcate.

Tribunalul Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal considera ca Legea nr. 260/2008 este constitutionala în conditiile în care are un caracter social si solidar. Primele anuale stabilite de art. 5 alin. (2) lit. a) si b) din lege sunt de 20, respectiv 10 euro în echivalent lei la cursul Bancii Nationale a României din ziua platii, pentru constructii de tip A, respectiv tip B. Aceasta lege a implementat sistemul de asigurare obligatorie a locuintelor împotriva dezastrelor naturale, astfel cum sunt definite de art. 2 lit. b) din lege (respectiv: cutremure de pamânt, alunecari de teren si inundatii, ca fenomene naturale) si a degrevat bugetul de stat de obligatia eventuala a suportarii costurilor unor posibile dezastre. Totodata, si proprietarii acestor locuinte, persoane fizice sau juridice, beneficiaza de o suma asigurata, în caz de producere a evenimentului asigurat.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este inadmisibila. Autorul acesteia nu formuleaza veritabile critici de neconstitutionalitate, fiind mai mult nemultumit de solutia legislativa a instituirii asigurarii obligatorii a locuintelor împotriva dezastrelor naturale, respectiv a cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor, apreciind ca marea majoritate a locuintelor din România nu sunt supuse niciunuia din aceste riscuri. Mai mult, autorul a invocat exceptia de neconstitutionalitate fara raportare la dispozitiile Legii fundamentale.

Avocatul Poporului apreciaza ca legea criticata este constitutionala, prin aceasta lege fiind instituit sistemul de asigurare obligatorie a locuintelor împotriva dezastrelor naturale. Mai arata ca prin Legea nr. 260/2008 bugetul de stat este degrevat de obligatia eventuala a suportarii costurilor unor posibile dezastre, dar si proprietarii persoane fizice sau juridice beneficiaza de o suma asigurata, în cazul producerii evenimentului asigurat, acest act normativ având un caracter social si solidar.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei de neconstitutionalitate, precum si ale reprezentantului partii adverse, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor împotriva cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 15 februarie 2011.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile legale criticate contravin prevederilor din Constitutie ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, dispozitii constitutionale invocate în fata instantei de contencios constitutional.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

1. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate a invocat în fata instantei de contencios constitutional în data de 4 octombrie 2012, data la care au avut loc dezbaterile initiale, precum si în data de 13 noiembrie 2012, data la care cauza a fost repusa pe rol, încalcarea prevederilor art. 1 alin. (3) din Constitutie, iar în sustinerea acestei contrarietati a depus la dosar si concluzii scrise.

Astfel, autorul exceptiei invoca nesocotirea prevederilor art. 1 alin. (3) din Constitutie si face precizarea ca înselaciunea nu este si nu poate fi un atribut al statului de drept, iar legea criticata are la baza tocmai înselaciunea, astfel cum aceasta infractiune este definita de art. 215 din Codul penal. În concluziile scrise depuse la dosar, autorul exceptiei motiveaza lipsa indicarii prevederii constitutionale încalcate în fata instantei de fond prin aceea ca, legea criticata încalca principiile constitutionale ale statului de drept, pe de o parte, iar, pe de alta parte, situatia extraordinara a legiferarii unui act normativ are la baza înselaciunea, astfel ca nu mai era necesara indicarea unui anumit articol din Constitutie. De asemenea, considera ca indicarea prevederilor constitutionale pretins a fi încalcate poate fi facuta în orice faza a procesului, chiar în timpul judecarii cauzei la Curtea Constitutionala.

În continuarea sustinerilor sale, autorul exceptiei de neconstitutionalitate analizeaza silogismul prin care a înteles sa dovedeasca neconstitutionalitatea Legii nr. 260/2008 sub aspectul ca în România exista o întreaga zona în care nu sunt cutremure, respectiv Oradea-Arad si, prin urmare, sunt multe locuinte în România care nu sunt supuse niciunuia dintre riscurile pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit Legii nr. 260/2008. Mai sustine ca locuintele din România construite dupa 1950 si, în special, dupa 1977 nu sunt supuse niciunui risc pentru care asigurarea este obligatorie, deoarece acestea au fost executate tinând seama de efectul cutremurelor, iar autorizatiile de constructie au fost eliberate doar pentru amplasamente sigure. Mai sustine ca, având în vedere pedepsele mari prevazute de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 24 ianuarie 1995, nu exista vreun constructor, proiectant sau executant care sa-si permita riscul de a nu respecta normele legale privind disciplina în constructii.

Referindu-se la Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca aceasta societate ar trebui sa faca fapte de comert, adica sa produca si sa vânda un bun pentru producerea caruia trebuie sa cumpere materiale, utilaje, forta de munca, sau sa cumpere si sa revânda produse facute de altii, pentru a putea fi o societate comerciala privata, astfel cum aceasta este calificata de Legea nr. 260/2008. De asemenea, mai sustine ca aceasta societate încheie contractul de asigurari fara ca un reprezentant al societatii sa evalueze la fata locului locuinta asigurata, ci numai pe baza declaratiei asiguratului, care poate sa nu corespunda realitatii în situatia în care acesta a gresit la momentul la care a dat-o. Astfel, în situatia producerii evenimentului asigurat, asiguratul ar putea fi pus în situatia de a nu beneficia de despagubiri datorita greselii sale din declaratie, chiar mai mult, putând fi învinuit de fals în declaratii.

Drept concluzie, autorul exceptiei indica solutia ce ar putea fi adoptata pentru rezolvarea situatiei prezentate, respectiv majorarea cuantumului impozitului pe toate cladirile, sumele rezultate putând fi varsate în conturile inspectoratelor pentru situatii de urgenta, urmând ca aceste inspectorate sa foloseasca aceste sume în toate cazurile în care solidaritatea trebuie sa se manifeste. Astfel, statul român nu trebuie sa cheltuiasca nimic, întrucât structura de colectare a acestor sume exista, respectiv sectiile financiare.

2. Din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate rezulta ca autorul acesteia este nemultumit de solutia legislativa, respectiv de faptul ca prin Legea nr. 260/2008 se instituie asigurarea obligatorie a locuintelor împotriva dezastrelor naturale, fapt ce constituie, în opinia acestuia, o legiferare a înselaciunii.

În aceasta situatie, Curtea constata ca prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a retinut existenta unei structuri inerente si intrinseci oricarei exceptii de neconstitutionalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constitutionalitatii, textul de referinta pretins încalcat, precum si motivarea de catre autorul exceptiei a relatiei de contrarietate existente între cele doua texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstitutionalitatii textului criticat. Indiscutabil, primul element al exceptiei se circumscrie fie simplei indicari a textului pretins neconstitutional, fie mentionarii continutului sau normativ, iar cel de-al doilea, indicarii textului sau principiului constitutional pretins încalcat. În conditiile în care primele doua elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comporta un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul sau subiectiv. Astfel, motivarea în sine a exceptiei, ca element al acesteia, nu este neaparat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotriva, ea rezulta din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivarii exceptiei nu este o conditie sine qua non a existentei acesteia.

Curtea a mai statuat ca invocarea în sustinerea exceptiei a unor dispozitii constitutionale direct în fata Curtii, si nu în fata instantei de judecata, contravine art. 10 alin. (2) si art. 29 alin. (1) - (4) din Legea nr. 47/1992, întrucât cadrul procesual specific exceptiei de neconstitutionalitate rezulta din încheierea de sesizare si din motivarea scrisa a autorului, iar aceasta din urma nu poate fi completata în fata Curtii Constitutionale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discutia partilor în fata instantei de judecata.

Asadar, o atare situatie echivaleaza cu neindicarea de catre autorul exceptiei a normei constitutionale pentru a carei încalcare considera ca textul legal atacat este neconstitutional, ceea ce constituie un motiv de respingere ca inadmisibila a exceptiei, întrucât ea nu constituie o veritabila exceptie de neconstitutionalitate, în sensul constitutional al termenului. Aceasta consecinta se impune, întrucât jurisdictia constitutionala nu se poate substitui partii în privinta invocarii motivului de neconstitutionalitate, un control de constitutionalitate a posteriori din oficiu fiind inadmisibil. Astfel, în acest caz, instanta de judecata ar fi trebuit sa respinga exceptia de neconstitutionalitate ca inadmisibila, conform dispozitiilor art. 29 alin. (1) si (5) din Legea nr. 47/1992. Întrucât, instanta de judecata nu si-a îndeplinit rolul de filtru, revine Curtii Constitutionale competenta de a respinge ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate formulata.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor împotriva cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor, exceptie ridicata de Gheorghe Momanu în Dosarul nr. 12.563/121/2010* al Tribunalului Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 13 noiembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf