Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 931 din 13 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Andreea Costin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de Petru Ioan Becheru în Dosarul nr. 3.586/3/2011 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a civila, si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 889D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, procedura de citare fiind legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 12 martie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 3.586/3/2011, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a civila a sesizat Curtea Constitutionala pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata de Petru Ioan Becheru, cu prilejul judecarii unei cauze având ca obiect opozitie împotriva hotarârii de dizolvare a societatii pârâte, formulata în temeiul art. 61 si 62 din Legea nr. 31/1990.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata, în esenta, ca dispozitia legala criticata este neconstitutionala, întrucât prevede obligatia de a varsa taxa judiciara de timbru în contul unitatii administrativ-teritoriale în raza careia îsi are domiciliul/sediul social, prin aceasta sprijinindu-se unitatile administrative-teritoriale si nu justitia. Mai departe autorul arata ca schimbarea destinatiei fondurilor constituite din taxa judiciara de timbru este neconstitutionala, întrucât determina subminarea uneia dintre cele trei puteri în stat, subfinantarea reprezentând un atac la democratie, astfel fiind încalcat art. 1 din Constitutie. Lipsa banilor în justitie reprezinta efectul acestei prevederi legale si afecteaza direct, vizibil si recunoscut activitatea justitiei. Autorul mai sustine ca subfinantarea are ca efect suprimarea independentei justitiei, ceea ce reprezinta o încalcare a dispozitiilor constitutionale ale art. 124 privind înfaptuirea justitiei.

Totodata, autorul considera ca sunt încalcate dispozitiile constitutionale ale art. 56 alin. (2) prin faptul ca este nevoit sa plateasca taxa de timbru la taxa de timbru, din moment ce în cheltuielile de judecata pe care pârâta i le datoreaza sunt deja incluse taxe de timbru.

Faptul ca trebuie sa plateasca taxa de timbru pentru opozitia formulata împotriva hotarârii de dizolvare a societatii pârâte, în opinia autorului reprezinta o dubla impunere. Sustine acest lucru întrucât a platit deja taxe de timbru pentru actiunea formulata împotriva societatii în conflictul de munca în care a obtinut o hotarâre judecatoreasca favorabila, pe care însa nu o poate executa deoarece asociatii au hotarât dizolvarea societatii.

Cauza în care a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, respectiv opozitia, reprezinta, în opinia autorului, o continuare a litigiului de munca initial si face parte integranta din acesta, prin urmare sunt aplicabile prevederile Codului muncii care prevad scutirea de la plata taxei judiciare de timbru si timbru judiciar pentru conflictele de munca. În consecinta, sustine ca nu trebuie sa plateasca taxa de timbru în cauza având ca obiect opozitie.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a civila considera ca prevederile legale criticate sunt neconstitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 19 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, care au urmatorul cuprins: "Taxele judiciare de timbru, precum si sumele provenite din impozitele încasate din onorariile avocatilor, ale notarilor publici si ale executorilor judecatoresti se platesc în numerar, prin virament sau în sistem on-line, în contul bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale în a carei raza îsi are domiciliul sau, dupa caz, sediul fiscal debitorul. Taxele judiciare de timbru, precum si sumele provenite din impozitele încasate din onorariile avocatilor, ale notarilor publici si ale executorilor judecatoresti pot fi platite si prin unitati bancare în contul bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale, costurile operatiunilor de transfer fiind în sarcina debitorului taxei."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile legale criticate contravin prevederilor din Constitutie ale art. 1 privind statul român, art. 56 alin. (2) privind asezarea justa a sarcinilor fiscale, precum si ale art. 124 privind înfaptuirea justitiei.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

Taxa judiciara de timbru instituita de Legea nr. 146/1997 are drept scop stabilirea unei contraprestatii banesti necesare actului de înfaptuire a justitiei de catre instantele judecatoresti.

Dispozitiile art. 19 din Legea nr. 146/1997 sunt norme cu caracter procedural având scopul de a largi sfera modalitatilor de plata a taxei judiciare de timbru.

Potrivit acestor dispozitii legale, taxele judiciare de timbru se platesc în contul bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale în a carei raza îsi are domiciliul sau, dupa caz, sediul fiscal debitorul. Potrivit art. 26 alin. (4) din Legea nr. 146/1997 sumele provenind din taxele judiciare de timbru se constituie venituri la bugetele locale.

În privinta sustinerii autorului exceptiei de neconstitutionalitate referitoare la încalcarea art. 124 din Constitutie prin aceea ca taxa judiciara de timbru se varsa în contul unitatii administrativ-teritoriale în raza careia îsi are domiciliul/sediul social, fiind astfel sprijinite unitatile administrative-teritoriale si nu justitia, iar subfinantarea acesteia are drept efect suprimarea independentei justitiei, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009, a retinut ca, potrivit principiului realitatii bugetare sau neafectarii veniturilor bugetare, veniturile se înscriu în buget pe surse de provenienta, iar cheltuielile pe actiuni si obiective concrete, astfel încât veniturile odata intrate în buget se depersonalizeaza si servesc la efectuarea cheltuielilor în ordinea prevazuta în buget. Acest principiu este determinat de necesitatile practice ale executiei bugetare, care au demonstrat ca o afectare initiala a unui venit poate conduce fie la imposibilitatea realizarii obiectivului finantat, fie la cheltuirea întregului venit, desi necesitatile nu o impun. Calificarea unor surse de venituri ca apartinând bugetului de stat sau bugetelor locale este o decizie de oportunitate bugetara ce poate fi cenzurata de Curtea Constitutionala numai în situatia în care functionarea unei puteri a statului este pusa în pericol, ceea ce, în speta, nu este cazul.

De asemenea, Curtea, în cauza de fata, constata ca independenta financiara a justitiei nu este data de destinatia taxei judiciare de timbru, ci de existenta în sine a unor alocatii bugetare suficiente pentru a se asigura buna functionare a instantelor.

Taxele judiciare de timbru constituie o contraprestatie raportat la actul de justitie, însa faptul ca ele nu se fac venit la bugetul afectat sistemului justitiei nu înseamna automat ca o asemenea taxa nu are un scop legitim. Statul poate sa acorde o alta destinatie sumelor de bani provenite din contraprestatia efectuata la serviciul public prestat de instantele judecatoresti, respectiv ca acestea sa se faca venit la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale în raza careia debitorul îsi are domiciliul sau, dupa caz, sediul fiscal.

În fine, Curtea retine ca tine de optiunea exclusiva a legiuitorului de a stabili sursele de finantare ale fiecarei categorii de buget în parte.

Referitor la sustinerea autorului exceptiei privind dubla impunere prin plata taxei judiciare de timbru pentru opozitia formulata împotriva hotarârii de dizolvare a societatii pârâte, care reprezinta, de fapt, în opinia sa, o continuare a litigiului de munca si face parte integranta din acesta, Curtea retine ca litigiile de munca sunt scutite de taxa judiciara de timbru potrivit art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 si art. 270 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, iar calificarea de catre autorul exceptiei a opozitiei ca fiind o continuare a conflictului de munca nu constituie o problema de constitutionalitate.

Mai mult, potrivit art. VIII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 27 iunie 1997, dispozitiile legale referitoare la taxa de timbru si la timbrul judiciar pentru cererile în contencios administrativ privind anularea unui act administrativ se aplica în mod corespunzator si opozitiei prevazute de Legea nr. 31/1990.

Opozitia formulata în temeiul art. 61 si 62 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, este o procedura contencioasa care vizeaza un act al asociatilor societatii, ea nefiind îndreptata împotriva unei hotarâri judecatoresti. Opozitia poate fi formulata de creditorii sociali sau orice alte persoane prejudiciate de hotarârile asociatilor referitoare la modificarea actului constitutiv. Pe aceasta cale, persoanele mentionate pot cere instantei de judecata obligarea societatii la repararea prejudiciului cauzat.

Curtea retine ca art. 56 alin. (2) din Constitutie nu are incidenta în cauza, întrucât critica de neconstitutionalitate raportata la acesta tine de chestiuni de interpretare si aplicare a legii, iar în ceea ce priveste critica autorului exceptiei referitoare la schimbarea destinatiei fondurilor constituite din taxa judiciara de timbru care determina subminarea uneia dintre cele trei puteri în stat, Curtea retine ca dispozitiile art. 1 din Constitutie nu au incidenta în cauza.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de Petru Ioan Becheru în Dosarul nr. 3.586/3/2011 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 13 noiembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf