Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 920 din 1 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, exceptie ridicata de Sevastian Ioneac în Dosarul nr. 11.340/86/2011 al Curtii de Apel Suceava - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.175D/2012.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 13 iunie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 11.340/86/2011, Curtea de Apel Suceava - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Exceptia a fost ridicata de Sevastian Ioneac într-un dosar având ca obiect solutionarea unui recurs formulat împotriva unei sentinte civile a Tribunalului Suceava - Sectia civila prin care s-a respins cererea acestuia de anulare a deciziei de revizuire a pensiei, decizie emisa de Casa Judeteana de Pensii Suceava.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, întrucât se ajunge la situatia în care se creeaza o discriminare între personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor si alte categorii profesionale, cum ar fi militarii, politistii si functionarii publici cu statut special. De exemplu, Guvernul a acordat retroactiv grupe speciale de munca militarilor si politistilor pentru a atenua scaderea cuantumului pensiilor pentru aceste categorii de persoane, în timp ce pentru alte categorii, pensiile au fost diminuate în mod substantial, fiind reduse în cuantum de 60 - 70%, afectându-se, astfel, însasi substanta dreptului la pensie.

Prin prisma deciziei nou pronuntate de Curtea Constitutionala nr. 297 din 27 martie 2012, discriminarea este extinsa, întrucât consilierii Curtii de Conturi fiind asimilati magistratilor, urmeaza a reveni la pensiile speciale. Însa personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor se afla în aceeasi situatie, având aceleasi interdictii si incompatibilitati ca magistratii si consilierii Curtii de Conturi.

Pensia de serviciu a personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea a fost stabilita în considerarea atributiilor de serviciu, a incompatibilitatilor si interdictiilor stabilite pentru aceasta categorie de personal din domeniul justitiei si constituie un bun actual, un drept de proprietate în sensul art. 1 din Protocolul aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, astfel încât reducerea substantiala a pensiilor aflate în plata echivaleaza cu o expropriere, fiind încalcat dreptul la coerenta legislativa, statutul legal si predictibilitatea legii, dar si speranta legitima ca dreptul de proprietate, garantat de stat, va fi ocrotit în întregul sau.

De asemenea, arata ca exista "reglementari duble, total opuse" referitoare la pensiile de serviciu, întrucât, la data adoptarii Legii nr. 119/2010, nu au fost abrogate prevederile corespunzatoare ale Legii nr. 567/2004, fapt ce contravine dispozitiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

Curtea de Apel Suceava - Sectia I civila apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiata.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, autorul acesteia facând parte dintr-o alta categorie socio-profesionala decât cea a magistratilor si consilierilor Curtii de Conturi. Or, asa cum a aratat si Curtea Constitutionala în jurisprudenta sa constanta, principiul egalitatii nu presupune uniformitate, iar situatiile obiectiv diferite justifica si chiar impun un tratament juridic diferentiat.

Avocatul Poporului arata ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile dispozitiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, prevederi care au urmatorul continut: "La data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga: [...]

f) art. 68, art. 68^1 alin. (2) si art. 68^2 - 68^4 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare;".

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile si art. 16 privind egalitatea în drepturi, precum si dispozitiilor art. 14 privind interzicerea discriminarii din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Autorul exceptiei mai invoca si neconcordanta fata de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

I. Prevederile criticate stabilesc ca la data intrarii în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice se abroga art. 68, art. 68^1 alin. (2) si art. 68^2 - 68^4 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea si al personalului care functioneaza în cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Totodata, Curtea observa ca prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, a retinut ca pensiile de serviciu au fost eliminate si integrate sistemului public de pensii prin Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

Curtea a mai constatat ca abrogarile prevazute de art. 196 din Legea nr. 263/2010 nu constituie decât o operatiune tehnico-legislativa de corelare a prevederilor actului normativ adoptat cu cele existente în alte legi ce reglementeaza pensiile speciale, respectiv alte masuri în domeniul pensiilor.

În aceste conditii, Curtea a constatat ca Legea nr. 263/2010 nu are caracter novator si nu aduce nicio modificare sau un element nou în raport cu cadrul legal consacrat odata cu aparitia Legii nr. 119/2010.

II. În ceea ce priveste invocarea, în sustinerea exceptiei, a Deciziei nr. 297 din 27 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, în considerentele acesteia Curtea a avut în vedere urmatoarele aspecte:

a) Dupa adoptarea Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010, din punct de vedere constitutional, s-a deschis posibilitatea de a aprecia daca exista o similitudine între statutul constitutional si legal al magistratilor si cel al altor categorii socioprofesionale, fapt ce le-ar îndritui pe acestea din urma sau unele dintre acestea la încasarea unei pensii de serviciu similar magistratilor;

b) Autorul exceptiei a fost o persoana care a exercitat functia de consilier de conturi în cadrul Curtii de Conturi si, în consecinta, Curtea a analizat daca exista o similitudine între statutul constitutional si legal al consilierilor de conturi si cel al magistratilor; în cazul constatarii existentei unei asemenea similitudini, consilierii de conturi urmeaza a beneficia de un tratament juridic similar cu magistratii în privinta acordarii beneficiului pensiei de serviciu;

c) Curtea, observând ca atât consilierii de conturi, cât si judecatorii sunt independenti în exercitarea functiei, respectiv a mandatului lor, si inamovibili pe durata exercitarii acestora, a concluzionat ca statutul consilierilor de conturi este similar cu cel al judecatorilor, fapt care justifica acordarea unei pensii de serviciu consilierilor de conturi similar judecatorilor.

Or, situatia din prezenta cauza nu este similara, si cu atât mai putin identica cu aceea din decizia invocata de autoarea prezentei exceptii de neconstitutionalitate în sustinerea acesteia, Curtea neputând retine considerentele respective în cauza de fata. Astfel, statutul consilierilor de conturi este diferit de cel al personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor, aspect ce decurge în mod expres din prevederile constitutionale ale art. 140 alin. (1).

Chiar daca personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor este supus anumitor interdictii si incompatibilitati, acestia nu beneficiaza de statutul magistratilor în calitate de categorie generica, fapt ce rezulta din dispozitiile Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea si al personalului care functioneaza în cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice.

Totodata, Curtea observa ca dreptul la pensie este reglementat si cuprins în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constitutional la pensie speciala rezultat din art. 47 alin. (2) din Constitutie, aspect retinut si în jurisprudenta sa anterioara, spre exemplu în Decizia nr. 533 din 22 mai 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 iulie 2012.

III. În ceea ce priveste celelalte critici, Curtea observa urmatoarele:

1. Asupra unor critici similare, în raport cu aceleasi prevederi constitutionale si conventionale, Curtea s-a mai pronuntat, în acest sens fiind, spre exemplu, deciziile nr. 871 si nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, si Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011.

Cu acele prilejuri, Curtea a respins exceptiile de neconstitutionalitate ca neîntemeiate, întrucât dispozitiile legale care au dispus transformarea pensiilor de serviciu în pensii ce tin de sistemul public general de pensii, întemeiate pe principiul contributivitatii, nu sunt contrare prevederilor constitutionale si conventionale privind egalitatea în drepturi, dreptul de proprietate privata, dreptul la pensie ori principiului constitutional al neretroactivitatii legii civile.

2. Referitor la încalcarea principiului neretroactivitatii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie, Curtea a analizat daca prevederile de lege afecteaza drepturi câstigate, stabilite potrivit legislatiei anterioare si asupra carora legiuitorul nu poate interveni cu o noua reglementare. Astfel, Curtea a retinut ca pentru acest demers este necesar sa se stabileasca, deopotriva, în ce masura dreptul la pensie reprezinta un drept câstigat si în ce masura legiuitorul poate afecta în prezent acest drept stabilit anterior. Pentru a raspunde acestor întrebari, Curtea a constatat ca pensiile de serviciu se bucura de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Spre deosebire de acestea din urma, pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea speciala. Partea contributiva a pensiei de serviciu se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat, pe când partea care depaseste acest cuantum se suporta din bugetul de stat.

De altfel, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 20 din 2 februarie 2000, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea a statuat ca pensia de serviciu constituie "o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale", ceea ce demonstreaza, fara drept de tagada, ca, de fapt, acel supliment mai sus mentionat se constituie în acea compensatie partiala mentionata de Curte, pentru ca diferentierea existenta între o pensie speciala si una strict contributiva, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment.

Acordarea acestui supliment, asa cum se poate desprinde si din decizia mai sus amintita, a urmarit instituirea unui regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Aceasta compensatie, neavând ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, tine de politica statului în domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.

Ca atare, având în vedere conditionarea posibilitatii statului de a acorda pensiile speciale de elemente variabile, asa cum sunt resursele financiare de care dispune, faptul ca acestor prestatii ale statului nu li se opune contributia asiguratului la fondul din care se acorda aceste drepturi, precum si caracterul succesiv al acestor prestatii, dobândirea dreptului la pensie speciala nu poate fi considerata ca instituind o obligatie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câstigat reprezentând doar prestatiile deja realizate pâna la intrarea în vigoare a noii reglementari si asupra carora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încalcarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie.

Asadar, o lege nu este retroactiva atunci când modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci când suprima producerea în viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca în aceste cazuri legea noua nu face altceva decât sa refuze supravietuirea legii vechi si sa reglementeze modul de actiune în timpul urmator intrarii ei în vigoare, adica în domeniul ei propriu de aplicare.

3. În ceea ce priveste pretinsa discriminare între diferite categorii de personal, respectiv între personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor si alte categorii profesionale, cum ar fi militarii, politistii si functionarii publici cu statut special, aceasta nu poate fi retinuta.

Prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, în privinta cadrelor militare în activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, Curtea a statuat ca acestia au beneficiat si continua sa beneficieze de un statut aparte, justificat de natura activitatii desfasurate, care creeaza conditiile unei uzuri corporale accentuate prin expunere la pericole de vatamare corporala si chiar de amenintare a vietii.

Principiul egalitatii, astfel cum s-a aratat în mod constant în jurisprudenta Curtii Constitutionale, nu presupune uniformitate, ci, dimpotriva, situatii obiectiv diferite justifica si chiar impun instituirea unui tratament juridic diferentiat, fiind de competenta exclusiva a legiuitorului, care, tinând cont de particularitatile activitatii desfasurate de fiecare categorie în parte, reglementeaza reguli specifice, fapt ce nu constituie o discriminare.

Totodata, Curtea retine ca aceste categorii de personal au fost supuse deopotriva procesului de recalculare a pensiei dobândite în virtutea calitatii de pensionar.

4. În ceea ce priveste sustinerea privind încalcarea prevederilor Legii nr. 24/2000, ca urmare a faptului ca actele normative care prevedeau acordarea pensiilor speciale anterior intrarii în vigoare a noii legi nu au fost abrogate si, în consecinta, ar exista un paralelism legislativ, prin aceeasi decizie mentionata mai sus, Curtea a observat ca cele sustinute de autorul exceptiei de neconstitutionalitate au un oarecare grad de pertinenta, întrucât legiuitorul a mentinut, într-adevar, în vigoare reglementarile referitoare la stabilirea pensiei de serviciu, însa, prin art. 12 al legii criticate, a stabilit ca persoanele ale caror drepturi la pensie sunt stabilite, în conditiile legii, ulterior datei intrarii în vigoare a prezentei legi, vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege.

Aceasta reglementare are semnificatia faptului ca legile care stabilesc pensii speciale trebuie interpretate coroborat cu aceasta noua si ultima lege. Eo ipso aceasta situatie nu produce efecte neconstitutionale, întrucât actele normative în cauza cuprind si alte referiri cu privire la conditiile specifice pe care trebuie sa le îndeplineasca persoana în cauza pentru a dobândi calitatea de pensionar potrivit statutelor speciale pe care le au; practic, conditiile de pensionare specifice pensiilor speciale ramân în vigoare, fiind mai favorabile decât cele prevazute de legea generala, iar noua lege reglementeaza numai cuantumul pensiei la care beneficiarii acesteia sunt îndrituiti.

5. În ceea ce priveste sustinerea ca pensia de serviciu a personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea constituie un bun actual, un drept de proprietate, Curtea a statuat ca partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi încadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, în notiunea de "bun", ea reprezinta, totusi, din aceasta perspectiva, un drept câstigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pâna la data intrarii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii.

Curtea a constatat ca eliminarea pensiilor de serviciu reglementata de Legea nr. 119/2010 nu a reprezentat o sarcina individuala excesiva, aceasta sarcina fiind suportata de cvasimajoritatea personalului angajat în domeniul public care beneficia de astfel de pensii în egala masura.

Ajustarea dictata de principiul contributivitatii nu numai ca elimina un beneficiu suplimentar acordat unor angajati ai statului, dar integreaza cvasimajoritatea acestor angajati într-un sistem unic de pensii publice. Totodata, conform jurisprudentei Curtii, dreptul la pensie nu este afectat decât atunci când este redusa pensia contributiva.

De asemenea, cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plata nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezinta un bun numai în masura în care acesta a devenit exigibil.

Pe de alta parte, astfel cum a retinut Curtea în jurisprudenta sa, spre exemplu prin Decizia nr. 1.382 din 20 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2012, problema garantarii si ocrotirii constitutionale a dreptului de proprietate nu se poate invoca în favoarea unei persoane care nu este titularul acestui drept, ce ar urma sa se nasca ulterior.

6. Curtea observa ca celelalte aspecte mentionate de autorul prezentei exceptii de neconstitutionalitate privesc, pe de o parte, modul de interpretare si aplicare a legii, iar, pe de alta parte, chestiuni care excedeaza competentei Curtii Constitutionale.

IV. Totodata, Curtea constata ca prin Decizia din 7 februarie 2012, pronuntata în Cauza Frimu si altii împotriva României, paragraful 44, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat ca masurile adoptate de statul român prin prevederile Legii nr. 119/2010, cu toate ca au presupus diminuari substantiale ale cuantumurilor pensiilor de serviciu, corespund nevoii de a încadra aceste pensii într-un sistem general, care sa atenueze discrepantele existente între diferitele regimuri de pensionare si sa asigure un echilibru bugetar adecvat, nefiind nerezonabile sau disproportionate, ca atare nu s-a retinut încalcarea normelor conventionale ca urmare a transformarii pensiilor speciale în pensii contributive în sistemul public, ca urmare a adoptarii Legii nr. 119/2010.

 

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, exceptie ridicata de Sevastian Ioneac în Dosarul nr. 11.340/86/2011 al Curtii de Apel Suceava - Sectia I civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 1 noiembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf