Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 912 din 1 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Simina Gagu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, exceptie ridicata de Mihai Airinei în Dosarul nr. 11.939/2/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 887D/2012.

La apelul nominal raspunde partea Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, prin consilierul juridic Mihai Ionescu, cu delegatie depusa la dosar. Lipseste autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens, în ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate extrinseca, arata ca la adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 au fost respectate dispozitiile constitutionale ale art. 115 alin. (4) si (6). Cât priveste critica de neconstitutionalitate intrinseca, subliniaza ca prevederile art. 3 lit. z) din ordonanta de urgenta corespund unui obiectiv de interes public, care implica cunoasterea profilului moral al persoanelor care detin titlul de luptator pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989, fara a încalca dreptul la viata intima, familiala si privata. De asemenea, actul normativ criticat cuprinde garantiile necesare respectarii dreptului la un proces echitabil.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere Decizia Curtii Constitutionale nr. 672 din 26 iunie 2012, pune concluzii de respingere, ca devenita inadmisibila, a exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, în privinta sintagmelor "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii", si ca neîntemeiata, cât priveste exceptia de neconstitutionalitate a celorlalte prevederi criticate ale aceluiasi act normativ, sens în care invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 1.517 din 15 noiembrie 2011, nr. 211 din 13 martie 2012 si nr. 278 din 22 martie 2012.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 27 martie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 11.939/2/2010, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.

Exceptia a fost ridicata de Mihai Airinei într-o cauza având ca obiect o actiune în constatare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca prevederile art. 2 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, reglementând notiunea de "colaborator al Securitatii", creeaza un cadru juridic nou pentru o categorie aparte de persoane care apar în cuprinsul arhivelor Securitatii. Astfel, delimitarea impusa de legiuitor reprezinta, de fapt, o interpretare prezenta a unor elemente din trecut, consemnate cu sau fara acordul celor vizati prin norma legala, realizându-se cadrul de promovare a unei actiuni în constatarea unei calitati inexistente la momentul producerii faptelor analizate. Or, în sensul respectarii dispozitiilor constitutionale ale art. 15 alin. (2), se impune ca aplicarea oricarei norme sa se realizeze prin raportare la elemente care puteau fi prevazute de destinatarul legii, în scopul de a i se respecta dreptul de a-si putea corija atitudinea în raport cu prevederile legii.

De asemenea, autorul sustine încalcarea principiului egalitatii în fata legii prin includerea participantilor la Revolutia din Decembrie 1989 într-o categorie distincta, din perspectiva Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, prin care se da nastere unui raport de subordonare fata de verificarile efectuate de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS). La momentul participarii la Revolutia din Decembrie 1989, nicio persoana nu a avut cum sa cunoasca vointa viitoare a legiuitorului în sensul asumarii ipotezei unei eventuale verificari publice în arhiva fostei Securitati.

Sub acest aspect, autorul exceptiei arata ca fiecare persoana inclusa în categoriile prevazute de art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 poate evita procedura de verificare de catre CNSAS, prin simpla renuntare la calitatea de functionar în cadrul unei institutii publice. Or, în cazul luptatorilor pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989, nu exista o asemenea posibilitate, acestia fiind automat supusi verificarilor.

Totodata, autorul sustine încalcarea art. 21 alin. (3) din Constitutie, deoarece caracterul unitar si obiectiv al probelor administrate în mod obligatoriu potrivit ordonantei de urgenta criticate nu este dovedit în niciun mod. Veridicitatea documentelor care compun arhiva fostei Securitati este prezumata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, conferindu-se astfel CNSAS prerogativa utilizarii unor probe conservate timp de decenii, fara a se cunoaste în mod concret caracterul complet al consemnarilor pastrate si presupunând buna-credinta a organelor comuniste care le-au întocmit. De altfel, persoanele vizate de actul normativ enuntat nu au avut în vedere necesitatea conservarii unor probe referitoare la evenimente petrecute în urma cu patru decenii. Este încalcat astfel principiul egalitatii armelor în cadrul procesual, deoarece aparatul institutional al statului care a preluat o arhiva pe deplin organizata se va afla mereu pe o pozitie de superioritate în fata pârâtului.

Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 nu se aduc niciun fel de garantii privind posibilitatea probarii unei pozitii contrare celei consemnate în cuprinsul dosarelor din arhiva CNSAS. Mai mult, ordonanta de urgenta mentionata nu face nicio distinctie în raport cu durata rezonabila în care poate fi introdusa actiunea în constatare.

Pe de alta parte, pentru a nu fi încalcate dispozitiile art. 26 alin. (1), art. 28 si art. 53 din Constitutie, se impunea ca legiuitorul sa intervina cu o delimitare ferma privind posibilitatea utilizarii informatiilor cuprinse în dosarele aflate în arhiva fostei Securitati si sa nu permita utilizarea în mod public a oricaror date privitoare la viata de familie a celui vizat de actiunea în constatare.

De asemenea, autorul precizeaza ca, în absenta unei situatii extraordinare a carei reglementare nu putea fi amânata si a descrierii concrete a împrejurarilor ce constituie o asemenea situatie, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 nu respecta exigentele constitutionale impuse de art. 115 alin (4), invocând, în acest sens, deciziile Curtii Constitutionale nr. 65/1995, nr. 83/1998, nr. 255/2005, nr. 258/2006.

În prezent, prin accesul public la dosare din arhiva fostei Securitati, se ofera acces la o serie de informatii din cuprinsul acelor dosare care privesc viata intima, familiala si privata. Se încalca, în acelasi timp, si secretul corespondentei, în conditiile în care prin motivarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 nu este reliefata proportionalitatea dintre scopul urmarit si drepturile încalcate, ci se urmareste reducerea drepturilor acordate unei anumite categorii de persoane, în scopul de a compensa anumite încalcari ale altor drepturi, în perioada comunista, de catre organele Securitatii. Prin urmare, urgenta invocata de Guvern nu poate fi probata pentru a se justifica raportul de proportionalitate fata de o ingerinta de o asemenea amploare.

În fine, autorul sustine ca, în contradictie cu art. 115 alin. (6) din Constitutie, actul normativ criticat aduce atingere unor drepturi fundamentale asupra carora nu se poate dispune prin ordonanta de urgenta.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neîntemeiata.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului arata ca îsi mentine punctul de vedere retinut în deciziile Curtii Constitutionale nr. 1.411 din 3 noiembrie 2009, nr. 209 din 15 februarie 2011 si nr. 159 din 23 februarie 2012, exprimat în sensul constitutionalitatii prevederilor criticate din cuprinsul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293/2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitatii legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetatenilor, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil, art. 26 alin. (1) privind dreptul la viata intima, familiala si privata, art. 28 privind secretul corespondentei, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si art. 115 alin. (4) si (6) privind conditiile si limitele adoptarii ordonantelor de urgenta.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine, pe de o parte, ca, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a constatat ca sintagmele "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii" cuprinse în art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstitutionale. În aceste conditii, Curtea constata ca, în cauza de fata, sunt incidente dispozitiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit carora "Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale". Retinând ca acest caz de inadmisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate a intervenit dupa sesizarea Curtii, exceptia cu acest obiect urmeaza sa fie respinsa ca devenita inadmisibila.

Pe de alta parte, Curtea retine ca celelalte prevederi criticate ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 au mai facut obiect al controlului de constitutionalitate exercitat din perspectiva unor critici de neconstitutionalitate asemanatoare.

Astfel, Curtea a retinut ca prevederile art. 2 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoana sa fie calificata drept "colaborator al Securitatii", nu încalca principiul constitutional al neretroactivitatii legii civile, de vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calitati se produc numai pentru viitor, din momentul intrarii în vigoare a reglementarii legale. Totodata, Curtea a observat ca actul normativ enuntat urmareste deconspirarea prin consemnarea publica a persoanelor în privinta carora s-a constatat ca sunt colaboratori sau lucratori ai Securitatii, fara sa promoveze raspunderea juridica si politica a acestora si fara sa creeze premisele unei forme de raspundere morala si juridica colectiva, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informatii, în conditiile lipsei de vinovatie si a vreunei încalcari a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 46 din 20 ianuarie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2011, si Decizia nr. 1.309 din 4 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 29 noiembrie 2011).

Pe de alta parte, referitor la pretinsa încalcare a principiului egalitatii în drepturi, Curtea a statuat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabila tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei (a se vedea Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).

Faptul ca, în baza art. 3 lit. z) din actul normativ mentionat, constatarea calitatii de colaborator al Securitatii presupune o anumita procedura pentru persoanele care detin titlul de luptator pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989 nu este de natura sa conduca la concluzia ca se încalca art. 16 din Constitutie, având în vedere situatia diferita în care se afla aceste persoane, situatie ce a determinat o reglementare diferita (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 23 noiembrie 2009).

Referitor la critica privind încalcarea dreptului la viata intima, familiala si privata, Curtea a retinut netemeinicia acesteia, sens în care a precizat ca prevederile art. 3 lit. z) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 dau expresie optiunii legiuitorului, reprezentând o consacrare la nivel legislativ a dreptului fundamental la informatie în ceea ce priveste existenta sau inexistenta calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia, în cazul persoanelor care detin titlul de luptator pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989.

În acelasi timp, Curtea a subliniat ca dreptul la viata intima, familiala si privata nu este un drept absolut, ci, în anumite conditii, acesta poate fi supus anumitor limitari ori restrictii sau ingerinte din partea autoritatilor. De asemenea, respectarea si ocrotirea vietii intime, familiale si private nu se asigura în detrimentul altor cetateni sau al autoritatilor.

Sub acest aspect, Curtea a retinut ca exigentele unei vieti democratice, asa cum transpar ele din ansamblul reglementarilor legale, impun ca persoanele vizate de prevederile legale criticate sa poata fi identificate si cunoscute de opinia publica (a se vedea Decizia nr. 980 din 25 iunie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 17 august 2009).

În aceste conditii, Curtea a statuat ca normele supuse controlului de constitutionalitate asigura un raport de proportionalitate rezonabil între interesele concurente implicate, precum si un just echilibru între respectarea dreptului la viata intima, familiala si privata, pe de o parte, si a dreptului la informatie, pe de alta parte, fiind create premisele valorificarii acestor drepturi în concordanta cu exigentele generale proprii unui stat de drept.

În aceeasi ordine de idei, Curtea a constatat ca reglementarile supuse controlului de constitutionalitate implica garantii adecvate si suficiente pentru evitarea oricaror ingerinte arbitrare.

Astfel, competenta de a se pronunta asupra calitatii unei persoane de lucrator sau colaborator al Securitatii apartine unei instante judecatoresti, autoritate independenta si impartiala, îndrituita sa solutioneze o actiune în constatare, cu respectarea principiilor de oralitate, contradictorialitate, publicitate si a dreptului la aparare, partile interesate având, deopotriva, posibilitatea de a uza de garantiile prevazute de legea procesual civila pentru a-si sustine pozitia asupra problemelor de fapt si de drept. În plus, orice persoana care detine titlul de luptator pentru victoria Revolutiei din Decembrie 1989 si pentru care Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti a constatat calitatea de lucrator sau colaborator al Securitatii are posibilitatea de a cere, pe calea recursului, exercitat în conditiile legii, controlul hotarârii judecatoresti pronuntate de instanta de fond. Solutionarea acestuia revine, de asemenea, unei instante judecatoresti independente si impartiale, competenta a se pronunta cu privire la legalitatea hotarârii judecatoresti si a sanctiona un eventual abuz în ceea ce priveste constatarea colaborarii cu organele Securitatii, chestiune sociala si morala foarte sensibila în contextul istoric specific al României.

Având în vedere cele expuse, Curtea a constatat ca nu este îndreptatita nici critica potrivit careia ar fi încalcate dispozitiile art. 53 din Constitutie (a se vedea, în sensul celor de mai sus, Decizia nr. 211 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 29 mai 2012).

Referitor la criticile de neconstitutionalitate extrinseca, Curtea a constatat ca nu poate retine încalcarea dispozitiilor art. 115 alin. (4) din Constitutie, întrucât la momentul adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 au fost îndeplinite conditiile impuse de textul constitutional invocat: existenta unei situatii extraordinare a carei reglementare sa nu poata fi amânata si motivarea urgentei în cuprinsul ordonantei. Aceasta este concluzia care se desprinde din preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, astfel cum acesta a fost redactat la data adoptarii sale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.377 din 26 octombrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 27 ianuarie 2011).

În acelasi timp, cu privire la sensul dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentala, Curtea a reiterat faptul ca ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate daca afecteaza, daca au consecinte negative, dar, în schimb, pot fi adoptate daca, prin reglementarile pe care le contin, au consecinte pozitive în domeniile în care intervin. Asa fiind, Curtea a constatat ca prevederile legale criticate contin norme pentru îndeplinirea obiectivului pe care Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 si l-a propus - deconspirarea Securitatii, fara a afecta, în sensul constitutional explicat, dreptul la viata intima, familiala si privata (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 211 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 29 mai 2012).

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin deciziile mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

În fine, Curtea constata ca invocarea dispozitiilor art. 28 din Constitutie nu are relevanta pentru solutionarea prezentei cauze.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

1. Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, în privinta sintagmelor "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii", exceptie ridicata de Mihai Airinei în Dosarul nr. 11.939/2/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a celorlalte prevederi ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, exceptie ridicata de acelasi autor în acelasi dosar al aceleiasi instante judecatoresti.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 1 noiembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf