Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 906 din 1 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Simina Gagu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, exceptie ridicata de Gheorghe Mihailescu în Dosarul nr. 8.882/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 748D/2012.

La apelul nominal raspunde partea Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, prin consilierul juridic Mihai Ionescu, cu delegatie depusa la dosar. Lipseste autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Presedintele dispune a se face apelul si în dosarele nr. 796D/2012, nr. 797D/2012, nr. 912D/2012, 917D/2012 si nr. 951D/2012, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicata de Anica Chiru în Dosarul nr. 5.827/2/2011, Ion Balan în Dosarul nr. 4.250/2/2011, Gheorghe Badea în Dosarul nr. 676/2/2012, Vasile Pop în Dosarul nr. 5.428/2/2011 si Ioan Petrean în Dosarul nr. 9.917/2/2011, dosare ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal raspunde partea Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, prin consilierul juridic Mihai Ionescu, cu delegatii depuse la dosare. Lipsesc autorii exceptiei, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra cauzelor si arata ca, în Dosarul nr. 912D/2012, autorul exceptiei Gheorghe Badea a transmis note scrise prin care sustine admiterea exceptiei de neconstitutionalitate. De asemenea, în Dosarul nr. 917D/2012, autorul exceptiei Vasile Pop a transmis note scrise prin care solicita admiterea exceptiei si judecarea cauzei în lipsa.

Având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Reprezentantul partii prezente este de acord cu masura conexarii cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 796D/2012, nr. 797D/2012, nr. 912D/2012, 917D/2012 si nr. 951D/2012 la Dosarul nr. 748D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, deoarece argumentele de neconstitutionalitate formulate în prezentele cauze au fost avute în vedere de Curtea Constitutionala cu prilejul solutionarii exceptiilor de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, sens în care invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

 

Prin Sentinta civila nr. 951 din 13 februarie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 8.882/2/2011, prin Încheierea din 23 martie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 5.827/2/2011, prin Încheierea din 23 aprilie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 676/2/2012 si prin Sentinta civila nr. 7.500 din 12 decembrie 2011, pronuntata în Dosarul nr. 5.428/2/2011, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.

Exceptia a fost ridicata de Gheorghe Mihailescu, Anica Chiru, Gheorghe Badea si Vasile Pop în cauze având ca obiect actiuni în constatare.

Prin Sentinta civila nr. 910 din 10 februarie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 4.250/2/2011, si prin Încheierea din 30 aprilie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 9.917/2/2011, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii si ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.

Exceptia a fost ridicata de Ion Balan si Ioan Petrean în cauze având ca obiect actiuni în constatare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esenta, ca instantele de contencios administrativ nu pot avea competenta de a se pronunta asupra unor aspecte sau fapte ce tin de regulamentele sau comandamentele militare specifice. Calitatea si constatarea calitatii de lucrator al Securitatii trebuie identificata si analizata din punctul de vedere al actelor materiale si al activitatii de tip militar, subordonata regimului ordinelor si regulamentelor militare, depunerii unui juramânt militar si structurata pe o ierarhie si acte de comanda nesupuse jurisdictiei de contencios administrativ. Sunt invocate în acest sens dispozitiile din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în ceea ce priveste semnificatia actului de comandament cu caracter militar si cele potrivit carora actele de comandament cu caracter militar si cele care privesc apararea securitatii nationale nu pot fi atacate în contenciosul administrativ.

De asemenea, exceptia de necompetenta materiala a instantei de contencios administrativ rezulta si din faptul ca este chemata sa se pronunte asupra unor fapte de natura penala, infractiuni. Calitatea de lucrator al Securitatii trebuie raportata la acte si fapte concrete, actiuni sau activitati ce au suprimat sau au îngradit drepturi si libertati fundamentale, acte ce trebuie sa fie executate de persoana verificata, în timpul serviciului, fara drept, prin abuz sau nelegal.

Totodata, autorii sustin ca semnificatia data termenilor si expresiilor din art. 2 al ordonantei de urgenta induce ideea prezumtiei de vinovatie colectiva pentru toti lucratorii fostei Securitati si, prin urmare, contravine în mod evident prezumtiei de nevinovatie.

Printr-un abuz de reglementare, prevederile legale criticate acorda Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii dreptul de a desfasura o activitate jurisdictionala, care nu se încadreaza în dispozitiile art. 21 alin. (4) din Constitutie. Or, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii trebuie sa fie o autoritate administrativa autonoma, fara atributii jurisdictionale, iar unicul scop al acesteia sa fie de a permite cetateanului accesul la propriul dosar, în calitatea sa de "depozitar si administrator" al documentelor întocmite de fosta Securitate.

Contrar art. 126 alin. (5) si art. 24 din Constitutie, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii se substituie unei instante judecatoresti, exercitând o jurisdictie specifica în cadrul careia administreaza probe si da un verdict privind calitatea de lucrator al Securitatii, în timp ce persoana verificata nu are posibilitatea de a se apara în fata Colegiului Consiliului. Potrivit autorilor exceptiei, instanta de contencios administrativ are doar un rol formal, întrucât nu face altceva decât sa certifice ulterior ceea ce a constatat aceasta autoritate.

Pe de alta parte, prin introducerea unei actiuni în constatare, fara a avea o legitimare procesuala activa, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii se subroga în dreptul cetateanului de a avea acces liber la justitie pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, si se substituie institutiei Avocatul Poporului. Astfel, prin art. 8 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 se realizeaza o extindere nepermisa a sferei titularilor dreptului de acces liber la justitie, dincolo de limitele sale constitutionale. Cu alte cuvinte, prevederile legale criticate convertesc dreptul de acces liber la justitie într-o obligatie.

De asemenea, desemnarea, initial, a Tribunalului Bucuresti - Sectia contencios administrativ si, ulterior, a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ, ca unica instanta judecatoreasca competenta în ceea ce priveste actiunile în constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii, este neconstitutionala, de vreme ce adeverintele prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9 din ordonanta de urgenta pot fi contestate de orice persoana interesata, în fata instantei de contencios administrativ competenta teritorial. Pe de alta parte, persoanei verificate i se îngradeste posibilitatea exercitarii dreptului la aparare în fata unei instante de judecata apropriate de domiciliul sau.

Autorii mai precizeaza ca, prin reglementarea voit contradictorie, cuprinsa în art. 10 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 referitor la instanta competenta în solutionarea contestatiilor formulate împotriva adeverintelor prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9, comparativ cu cea din art. 11 alin. (1) din ordonanta de urgenta, privind instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze actiunea în constatare introdusa de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, se creeaza o inegalitate de tratament juridic, contrara art. 16 din Constitutie.

În plus, se sustine ca prevederile art. 5 din capitolul II al Regulamentului de organizare si functionare al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii sunt în contradictie cu cele cuprinse în Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, în ceea ce priveste atributiile Consiliului.

Distinct de cele de mai sus, este invocat si "Proiectul de lege privind pensiile unor responsabili ai regimului comunist implicati în acte de represiune pe motive politice", iar unul dintre obiectivele sale principale este "stabilirea cuantumului pensiei la nivelul salariului de baza minim brut pe tara pentru responsabilii regimului comunist care au fost declarati lucratori sau colaboratori ai Securitatii".

În plus, se arata ca adoptarea "Legii lustratiei" este de natura sa sprijine constatarea neconstitutionalitatii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, nefiind adevarat ca reglementarea legala respectiva ar urmari deconspirarea prin consemnare publica a persoanelor care au participat la activitatea de politie politica comunista, fara sa promoveze raspunderea juridica si politica a acestora. Este invocata, de asemenea, Decizia Curtii Constitutionale nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, sens în care invoca aspecte din jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului arata ca îsi mentine punctul de vedere retinut în jurisprudenta Curtii Constitutionale, spre exemplu în deciziile nr. 530 din 9 aprilie 2009, nr. 815 din 19 mai 2009, nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, nr. 436 din 15 aprilie 2010, nr. 27 din 19 ianuarie 2012, nr. 64 din 31 ianuarie 2012 si nr. 218 din 13 martie 2012, exprimat în sensul constitutionalitatii prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293/2008.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobata prin Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, democratic si social, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 22 privind dreptul la viata si la integritate fizica si psihica, art. 23 privind libertatea individuala, art. 24 privind dreptul la aparare, art. 30 privind libertatea de exprimare, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 54 privind fidelitatea fata de tara, art. 55 privind apararea tarii, art. 57 privind exercitarea drepturilor si a libertatilor, art. 58 alin. (1) privind numirea si rolul Avocatului Poporului si art. 126 privind instantele judecatoresti.

Sunt invocate si prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 7 - Nicio pedeapsa fara lege, art. 8 - Dreptul la respectarea vietii private si de familie, art. 9 - Libertatea de gândire, de constiinta si de religie, art. 10 - Libertatea de exprimare, art. 14 - Interzicerea discriminarii si art. 17 - Interzicerea abuzului de drept din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine, pe de o parte, ca, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a constatat ca sintagmele "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii" cuprinse în art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstitutionale. În aceste conditii, Curtea constata ca, în cauza de fata, sunt incidente dispozitiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit carora "Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale". Retinând ca acest caz de inadmisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate a intervenit dupa sesizarea Curtii, exceptia cu acest obiect urmeaza sa fie respinsa ca devenita inadmisibila.

Pe de alta parte, Curtea retine ca celelalte prevederi criticate ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate exercitat din perspectiva unor critici de neconstitutionalitate asemanatoare.

Astfel, Curtea a retinut, ca apreciere generala, ca, fata de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste, declarata neconstitutionala prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substantiala a regimului juridic aplicabil persoanelor în legatura cu care s-a constatat ca sunt colaboratori sau lucratori ai Securitatii. Curtea a statuat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 urmareste deconspirarea prin consemnarea publica a persoanelor care au participat la activitatea de politie politica comunista, fara sa promoveze raspunderea juridica si politica a acestora si fara sa creeze premisele unei forme de raspundere morala si juridica colectiva, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informatii, în conditiile lipsei de vinovatie si a vreunei încalcari a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, si Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).

Totodata, Curtea a constatat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a realizat o reconfigurare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ca autoritate administrativa autonoma, lipsita de atributii jurisdictionale, ale carei acte privind accesul la dosar si deconspirarea Securitatii sunt supuse controlului instantelor de judecata. Asadar, în conditiile în care actiunea în constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau colaborator al acesteia este introdusa la o instanta de judecata a carei hotarâre poate fi atacata cu recurs, prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natura sa confere Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii rolul de instanta extraordinara (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1194 din 24 septembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009).

De asemenea, în cadrul actiunii în constatare promovate de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, pârâtul nu trebuie sa îsi demonstreze propria nevinovatie, revenind instantei de judecata obligatia de a administra tot probatoriul pe baza caruia sa pronunte solutia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.415 din 20 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 28 noiembrie 2011).

Cu privire la critica referitoare la competenta exclusiva a Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti de solutionare a cauzelor având ca obiect constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia, Curtea Constitutionala a retinut ca, potrivit art. 126 alin. (1) si (2) din Constitutie, justitia se realizeaza prin instantele judecatoresti, a caror competenta este stabilita numai prin lege. Or, prevederile legale criticate corespund pe deplin exigentelor constitutionale invocate, inclusiv celor prevazute de art. 126 alin. (5) referitor la interdictia înfiintarii de instante extraordinare (a se vedea Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009).

De asemenea, Curtea a constatat netemeinicia criticilor referitoare la nesocotirea dispozitiilor constitutionale care statueaza cu privire la rolul Avocatului Poporului de aparator al drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de a promova actiuni în constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia nu reprezinta o substituire în atributiile institutiei Avocatului Poporului. Aceasta institutie dispune de mecanisme specifice, determinate în mod cuprinzator si detaliat în legea sa de organizare si functionare, de natura sa asigure în mod eficient realizarea rolului sau constitutional (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.377 din 26 octombrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 27 ianuarie 2011).

În acelasi timp, Curtea nu a retinut nici critica referitoare la pretinsa încalcare a principiului liberului acces la justitie ca urmare a subrogarii Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii în dreptul cetateanului care se considera vatamat prin actiunile abuzive ale unor lucratori din fosta Securitate de a avea acces liber la justitie pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

Astfel cum a statuat Curtea în jurisprudenta sa, prevederile art. 1 alin. (7) si (8) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 sunt edificatoare în acest sens, conferind persoanei, subiect al unui dosar din care rezulta ca a fost urmarita de Securitate, precum si, dupa caz, sotului supravietuitor si rudelor pâna la gradul al patrulea, inclusiv ale persoanei decedate ori mostenitorilor sai testamentari, dreptul de a afla identitatea lucratorilor Securitatii si a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informatii la completarea dosarului si, de asemenea, de a solicita verificarea calitatii de lucrator al Securitatii pentru ofiterii sau subofiterii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Din cuprinsul acestor dispozitii legale, se desprinde concluzia potrivit careia Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii actioneaza inclusiv la cererea persoanelor îndreptatite, astfel ca nu se pune problema nesocotirii dreptului acestora de liber acces la justitie (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 608 din 12 mai 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 21 iulie 2011).

De asemenea, legitimarea procesuala a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de a introduce cererea în constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii izvoraste din însesi prevederile legale care reglementeaza activitatea de deconspirare a Securitatii si se justifica prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea româneasca îl manifesta fata de consemnarea publica a celor care au fost lucratori sau colaboratori ai Securitatii. De altfel, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca actiunile promovate de Consiliu nu tind la obtinerea unei condamnari judiciare, consecinta acestora rezumându-se la simpla aducere la cunostinta publica a solutiilor pronuntate de instantele judecatoresti în actiunile în constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011).

Totodata, Curtea a constatat ca este lipsita de orice fundament critica privind nerespectarea principiului egalitatii în drepturi, sustinuta din perspectiva stabilirii instantelor de contencios administrativ competente teritorial sa judece contestatiile formulate împotriva adeverintelor prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9 din ordonanta de urgenta, de vreme ce art. 10 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, astfel cum a fost modificat prin art. unic pct. 16 din Legea nr. 293/2008, stabileste, fara echivoc, ca "Adeverintele prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9 [...] pot fi contestate la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti de catre orice persoana interesata, în termen de 30 de zile de la publicarea lor" (a se vedea Decizia nr. 1.560 din 6 decembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 1 februarie 2012).

În legatura cu critica de neconstitutionalitate, sustinuta din perspectiva stabilirii competentei instantelor de contencios administrativ de a se pronunta asupra unor acte de comandament cu caracter militar, Curtea a constatat ca si aceasta este neîntemeiata. Astfel, prevederile legale criticate privind promovarea unei actiuni în constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia, pe calea contenciosului administrativ, nu reglementeaza controlul judecatoresc al unor acte de comandament cu caracter militar. Controlul legalitatii sau temeiniciei unor astfel de acte excedeaza cadrului normativ al ordonantei de urgenta criticate, obiectul de reglementare al acesteia fiind în mod univoc mentionat, si anume "accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii" (a se vedea Decizia nr. 219 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 24 aprilie 2012).

În final, Curtea a constatat ca invocarea unui proiect de act normativ cu eventuale implicatii asupra drepturilor persoanelor cu privire la care s-a constatat calitatea de lucrator sau de colaborator al Securitatii, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, precum si a celorlalte dispozitii constitutionale si conventionale, nu are relevanta pentru solutionarea exceptiei (a se vedea Decizia nr. 216 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 29 mai 2012).

Având în vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin deciziile mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

Distinct de cele de mai sus, referitor la pretinsa neconcordanta, în ceea ce priveste atributiile Consiliului, între prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 si cele ale Regulamentului de organizare si functionare al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, adoptat prin Hotarârea Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii nr. 2/2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2009, Curtea aminteste ca eventualele necorelari de ordin normativ nu intra sub incidenta controlului de constitutionalitate, de vreme ce, în exercitarea atributiilor care îi revin, instanta de contencios constitutional se poate pronunta numai asupra întelesului prevederilor legale criticate în raport cu dispozitiile sau principiile Constitutiei (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 151 din 12 octombrie 1999, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 7 ianuarie 2000).

În fine, Curtea constata ca invocarea Legii lustratiei privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, act cu continut normativ distinct, care a facut obiectul controlul de constitutionalitate a priori, fiind declarata neconstitutionala (a se vedea Decizia nr. 820 din 7 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 23 iunie 2010, si Decizia nr. 308 din 28 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012), nu are nicio semnificatie pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

1. Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, în privinta sintagmelor "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii", exceptie ridicata de Gheorghe Mihailescu în Dosarul nr. 8.882/2/2011, Anica Chiru în Dosarul nr. 5.827/2/2011, Ion Balan în Dosarul nr. 4.250/2/2011, Gheorghe Badea în Dosarul nr. 676/2/2012, Vasile Pop în Dosarul nr. 5.428/2/2011 si Ioan Petrean în Dosarul nr. 9.917/2/2011, dosare ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a celorlalte prevederi ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, exceptie ridicata de aceiasi autori în aceleasi dosare ale aceleiasi instante judecatoresti.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 1 noiembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf