Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 897 din 25 octombrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

Augustin Zegrean - presedinte

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Tudorel Toader - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, exceptie ridicata de Ion Postolache în Dosarul nr. 1.141/121/2012 al Tribunalului Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.150D/2012.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 5 iunie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 1.141/121/2012, Tribunalul Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Exceptia a fost ridicata de Ion Postolache cu prilejul solutionarii unei actiuni în contencios administrativ prin care a solicitat recunoasterea dreptului la plata drepturilor salariale datorate si stabilite de instanta de judecata si plata de despagubiri pentru întârziere, calculate în functie de dobânda legala, de la data scadentei platii pâna la data platii efective.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata, în esenta, ca amânarea platii drepturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar recunoscute prin hotarâri judecatoresti si devenite executorii pâna la data de 31 decembrie 2011, dar si a dobânzilor aferente acestora de la data ramânerii definitive a hotarârilor judecatoresti si pâna la plata efectiva, încalca prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si pe cele ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale care privesc protectia proprietatii.

Tribunalul Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal considera ca prevederile de lege criticate contravin art. 15 alin. (2), art. 21 alin. (1) - (3), art. 41 alin. (2) si art. 47 alin. (1) din Constitutie. De asemenea, considera ca sunt încalcate si prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si art. 1 din Protocolul aditional la Conventie. În acest sens, arata ca prin amânarea la plata a drepturilor salariale recunoscute prin hotarâri judecatoresti se încalca dreptul la un proces echitabil prin neexecutarea sau întârzierea executarii unor hotarâri judecatoresti.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile actului normativ criticat sunt constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, asa cum au fost modificate prin Legea nr. 230/2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, lege publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 8 decembrie 2011.

Dispozitiile de lege criticate au, în prezent, urmatoarea redactare:

Art. 1 alin. (1) si (2): "(1) Plata sumelor prevazute prin hotarâri judecatoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pâna la data de 31 decembrie 2011, se va realiza dupa o procedura de executare care începe astfel:

a) în anul 2012 se plateste 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în anul 2013 se plateste 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în anul 2014 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în anul 2015 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în anul 2016 se plateste 35% din valoarea titlului executoriu.

(2) În cursul termenului prevazut la alin. (1) orice procedura de executare silita se suspenda de drept."

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca aceste prevederi de lege sunt contrare art. 44 din Constitutie, precum si art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si art. 1 din Protocolul aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul de proprietate.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prevederile de lege criticate au mai constituit obiect al analizei de constitutionalitate prin raportare la dispozitiile Legii fundamentale si prevederile internationale referitoare la proprietatea privata. Astfel, prin Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, Curtea s-a pronuntat cu privire la constitutionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 înainte de promulgarea acesteia, retinând, între altele, conformitatea dispozitiilor referitoare la reesalonarea platii sumelor prevazute prin hotarâri judecatoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pâna la data de 31 decembrie 2011, cu dispozitiile constitutionale si internationale care consacra si garanteaza dreptul de proprietate privata.

În acest sens, Curtea a aratat ca reglementarea criticata nu consacra o privare de proprietate, ci mai degraba o ingerinta în dreptul persoanelor fizice la respectarea bunurilor lor, care respecta însa cerintele expres prevazute de art. 53 din Constitutie.

Astfel, Curtea a statuat ca "ingerinta se impune în vederea restructurarii si echilibrarii cheltuielilor bugetare, precum si pentru respectarea prevederilor art. 126 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C83 din 30 martie 2010, coroborate cu art. 1 din Protocolul nr. 12 la Tratat privind procedura aplicabila deficitelor excesive. Acest lucru înseamna mentinerea unui raport între deficitul public prevazut sau realizat si produsul intern brut la preturile pietei de 3%."

De asemenea, Curtea a constatat ca "situatia de criza financiara mondiala afecteaza, în lipsa unor masuri adecvate, stabilitatea economica a tarii si, implicit, securitatea nationala. Executarea necontrolata a peste 27.700 hotarâri judecatoresti executorii existente la data de 31 decembrie 2010 ce privesc numai creante salariale în valoare de peste 8.028.252 milioane lei ar duce la crearea unui dezechilibru bugetar din moment ce suma totala mentionata reprezinta 1,4% din produsul intern brut estimat pe anul 2012 si 19,5% din plafonul nominal al cheltuielilor de personal aferente bugetului pe anul 2012. Astfel ar fi afectate stabilitatea economica a statului si, implicit, securitatea nationala; în acest context intervine si obligatia statului ca, în temeiul art. 135 alin. (2) lit. b) din Constitutie, sa asigure <>." De altfel, Parlamentul trebuie sa pastreze controlul asupra deciziilor fundamentale în domeniul politicii bugetare si are o marja de apreciere în acest domeniu, trebuind sa asigure sustenabilitatea bugetului si performanta economica a statului. Curtea Constitutionala trebuie sa respecte aceasta marja de apreciere, controlul sau limitându-se la încalcarile evidente ale textelor constitutionale (a se vedea în acest sens si Hotarârea Tribunalului Constitutional Federal german 2 BvR 987/10 din 7 septembrie 2011 privind solutionarea plângerilor de neconstitutionalitate formulate împotriva pachetului de masuri privind ajutorul financiar acordat Greciei si fondul de salvare a monedei euro).

Cele de mai sus demonstreaza cu prisosinta faptul ca masura criticata este necesara într-o societate democratica."

În privinta proportionalitatii masurii, Curtea a retinut ca "atingerea adusa bunurilor persoanelor care beneficiaza de hotarâri judecatoresti de natura celor prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 este rezultatul efectului sistemic, structural pe care acestea îl au asupra bugetului de stat în conditii de criza economica si financiara accentuata. Prin urmare, situatia invocata este una diferita de cea a unor hotarâri judecatoresti izolate, gradul mare de abatere de la obisnuit în cazul de fata fiind unul mare. Nu este vorba despre o omisiune a statului, despre lipsa de diligenta a acestuia, despre eventuala sa opozitie fata de autoritatea de care se bucura hotarârile judecatoresti, ci de necesitatea crearii unui echilibru între interesele generale ale societatii si interesele particulare ale persoanelor care intra sub incidenta ordonantei de urgenta criticate. Astfel, cum arata si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, o astfel de masura trebuie sa pastreze un just echilibru între interesele statului si cele ale reclamantilor (Hotarârea din 26 aprilie 2006, pronuntata în Cauza Zubko si altii împotriva Ucrainei, paragraful 67, sau Hotarârea din 5 ianuarie 2000, pronuntata în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 107).

În consecinta, masura esalonarii executarii hotarârilor judecatoresti pastreaza un astfel de echilibru, Guvernul aratând ca valoarea unor astfel de titluri executorii pâna la data de 31 decembrie 2010 era peste 8.028.252 milioane lei (aproximativ 2 miliarde de euro), iar numarul acestora era peste 27.700 la nivelul întregii tari.

Reiese astfel ca suportarea acestei sarcini nu incumba numai anumitor persoane sau unui anumit grup defavorizat care sa suporte în final o sarcina excesiva si disproportionata pentru echilibrarea situatiei economice a statului (neaflându-ne deci în situatia reclamantului din Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, Hotarârea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 12 octombrie 2004), ci vizeaza totalitatea angajatilor din mediul public care pâna la data de 31 decembrie 2010 au obtinut hotarâri judecatoresti ce vizeaza drepturi salariale."

În fine, Curtea a retinut ca masura este aplicata nediscriminatoriu, respectiv tuturor angajatilor din sfera publica în favoarea carora au fost pronuntate hotarâri judecatoresti prin care au fost acordate drepturi salariale.

Concluzia retinuta a fost aceea ca "statul nu contesta existenta unui bun în sensul art. 1 din Protocolul aditional la Conventie, <> (a se vedea Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, precitata). Rezulta ca prin esalonarea efectuata statul nu a afectat esenta dreptului de proprietate, nu a adus atingere substantei acestui drept si cu atât mai putin nu a negat existenta acestuia."

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, considerentele si solutia deciziei amintite îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta cauza.

Cât priveste sustinerea autorului exceptiei, potrivit careia prevederile de lege criticate l-ar lipsi de dobânda pe care ar putea sa o obtina în situatia în care ar intra în posesia sumelor de bani reprezentând drepturi salariale, Curtea constata ca dreptul la dobânda nu reprezinta, în situatia sa, un drept concret la care titularul drepturilor salariale este îndreptatit în temeiul unei dispozitii legale sau prin interpretarea data legii de catre instanta printr-o hotarâre judecatoreasca. Or, Curtea retine ca, prin Decizia din 17 mai 1996, pronuntata în Cauza Lupulet contra României, Comisia Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca art. 1 din Protocolul aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale nu presupune si dreptul de a deveni proprietarul unui bun. Acest articol se aplica numai cu privire la bunurile "actuale" ale reclamantului, iar acesta nu se poate plânge de o atingere a dreptului sau de proprietate, câta vreme nu demonstreaza existenta lui.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge ca neîntemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, exceptie ridicata de Ion Postolache în Dosarul nr. 1.141/121/2012 al Tribunalului Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 25 octombrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf