Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 895 din 25 octombrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor

Augustin Zegrean - presedinte

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Marcel Orzan în Dosarul nr. 12.167/3/2011 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale si care face obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1. 017D/2012.

La apelul nominal se prezinta autorul exceptiei, Marcel Orzan, si partea Petre Panciulescu. Lipsesc celelalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra cauzei si arata ca autorul exceptiei a depus la dosar precizari si completari asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul autorului exceptiei de neconstitutionalitate, care solicita admiterea acesteia. În acest sens, arata ca Legea nr. 119/2010 a fost adoptata cu încalcarea dispozitiilor art. 146 din Constitutie, respectiv înainte de expirarea termenului de doua zile prevazut de art. 15 din Legea nr. 47/1992, precum si a Regulamentului sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului. De asemenea, sustine ca prevederile art. 1 lit. a) si lit. b) si art. 9 lit. b) din Legea nr. 119/2010 sunt retroactive si aduc atingere cuantumului pensiei stabilite în temeiul legislatiei anterioare, întrucât prevederile de lege criticate se aplica unei situatii juridice nascute anterior si afecteaza în chiar substanta sa dreptul câstigat, ceea ce contravine principiului neretroactivitatii legii.

În fine, autorul exceptiei, insistând asupra faptului ca doreste sa îsi redobândeasca statutul de pensionar militar, sustine ca Legea nr. 119/2010 este neconstitutionala în ceea ce priveste recalcularea pensiilor militare conform principiului contributivitatii.

Partea prezenta solicita, de asemenea, admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, sens în care invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, concretizata prin Decizia nr. 435/2012.

Totodata, este mentionata Decizia de inadmisibilitate pronuntata la data de 7 februarie 2012 în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar si Lucia Ghetu împotriva României, prin care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca statul român nu a înfrânt dispozitiile art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie, sub aspectul transformarii pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/2010.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Sentinta civila nr. 1.995 din 1 martie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 12.167/3/2011, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Marcel Orzan într-o cauza având ca obiect o contestatie formulata împotriva deciziei de pensionare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca prin deciziile contestate s-a dispus în mod netemeinic si nelegal, în baza actului normativ criticat, recalcularea pensiilor de care beneficiaza, astfel încât s-a produs o diminuare nejustificata a cuantumului acestora si, implicit, a patrimoniului membrilor de sindicat. Arata ca prin recalcularea pensiilor militare se încalca principiul dreptului câstigat si previzibilitatea legii, deoarece au avut convingerea ca "pe parcursul anilor în care au fost politisti activi au câstigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub care si-au desfasurat activitatea", precum si de o "pensie care sa le asigure un trai decent si care sa compenseze lipsa veniturilor suplimentare si a vietii sociale". Asa fiind, arata ca întregul proces de recalculare a pensiilor militare de stat este neconstitutional, iar diminuarea cuantumului pensiei militare de stat nu poate fi acceptata nici macar cu caracter temporar.

Potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, pensia reprezinta un "bun", intrând astfel în sfera de protectie a art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, iar afectarea cuantumului pensiei prin recalculare dobândeste semnificatia unei încalcari a dreptului de proprietate privata.

În continuare, arata ca pensia este un contract social încheiat în momentul pensionarii, pentru activitati anterioare, cuantumul pensiei fiind unul dintre elementele esentiale ale acestui contract. Daca statul modifica, în mod unilateral, acest contract si diminueaza cuantumul pensiei, este evident ca actul normativ prin care face acest lucru modifica un element esential al unui act juridic anterior, deci retroactiveaza asupra formarii elementelor esentiale ale contractului.

Cu privire la discriminarea creata prin recalcularea pensiilor, considera ca actul normativ criticat instituie o situatie discriminatorie, pe de o parte, între politistii activi care au avut posibilitatea de a prezenta adeverintele cu veniturile realizate si ceilalti politisti care nu au putut prezenta aceste adeverinte; între politisti si personalul civil, inclusiv cel încadrat în unitatile de politie, personalul civil putându-si valorifica toate veniturile ca urmare a existentei carnetului de munca; si, nu în ultimul rând, între politisti si magistrati, care, desi au aceleasi privatiuni, beneficiaza prin lege de un mod de calcul al pensiei mai favorabil (procent din salariul avut).

Totodata, arata ca Legea nr. 119/2010 a fost promulgata de Presedintele României la data de 29 iunie 2010, cu o zi mai devreme decât data la care legea adoptata a fost semnata de catre presedintii Camerei Deputatilor si Senatului, ceea ce contravine dispozitiilor constitutionale referitoare la adoptarea si promulgarea legilor.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, iar prevederile Legii nr. 119/2010, prin care s-a dispus recalcularea pensiilor speciale, sunt în acord cu Constitutia.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, sustinerile autorului exceptiei si partii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

Autorul exceptiei sustine ca actul normativ criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) referitor la munca si protectia sociala a muncii, art. 42 privind interzicerea muncii fortate, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai, art. 76 referitor la adoptarea legilor si a hotarârilor, art. 77 privind promulgarea legii, art. 138 alin. (5), conform caruia "nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare", art. 139 alin. (3) potrivit caruia "sumele reprezentând contributiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în conditiile legii, numai potrivit destinatiei acestora" si art. 146 privind atributiile Curtii Constitutionale.

De asemenea, apreciaza ca prevederile legale criticate aduc atingere si art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si principiului "drepturilor câstigate".

Trecând la analiza criticilor formulate, Curtea constata ca acestea sunt atât de neconstitutionalitate extrinseca, cât si de neconstitutionalitate intrinseca a Legii nr. 119/2010.

Astfel, în ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate extrinseca a Legii nr. 119/2010, autorul exceptiei sustine ca "Presedintele României a promulgat aceasta lege în data de 29 iunie 2010, cu o zi mai devreme decât data la care legea adoptata a fost semnata de catre presedintii Camerei Deputatilor si Senatului", ceea ce contravine dispozitiilor art. 76 si 77 din Constitutie.

Fata de aceasta sustinere, urmarind derularea procedurii legislative, Curtea constata ca Legea nr. 119/2010 a fost adoptata în sedinta comuna a celor doua Camere la data de 29 iunie 2010, în temeiul dispozitiilor art. 114 alin. (3) din Constitutia României, în urma angajarii raspunderii Guvernului în fata Camerei Deputatilor si a Senatului, si în conditiile art. 147 alin. (2) din Constitutia României, cu respectarea dispozitiilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, fiind trimisa Presedintelui României la aceeasi data, când a fost promulgata prin Decretul nr. 604/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

De altfel, prin Decizia nr. 661 din 19 iunie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 8 august 2012, Curtea a retinut ca "promulgarea este un act ulterior adoptarii legii si exterior vointei emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constitutionalitate în legatura cu acesta nu afecteaza constitutionalitatea extrinseca a legii".

Cât priveste criticile de neconstitutionalitate intrinseca ale Legii nr. 119/2010, Curtea constata ca aspectele invocate de autorul exceptiei au mai constituit obiect al analizei instantei de contencios constitutional.

În acest sens, sunt, de exemplu, Decizia nr. 210 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 6 iunie 2012, Decizia nr. 435 din 3 mai 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 21 iunie 2012, si Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, decizii prin care Curtea a statuat ca actul normativ criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale si internationale referitoare la dreptul de proprietate si nici principiului neretroactivitatii legii civile.

În privinta pretinsei încalcari a dispozitiilor art. 16 din Constitutie, Curtea a retinut ca "stabilirea stagiilor de cotizare si a metodologiei de calcul al pensiei pentru diferitele categorii profesionale prevazute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 este de competenta exclusiva a legiuitorului, care, tinând cont de particularitatile activitatii desfasurate de catre acestea, reglementeaza reguli specifice, fapt ce nu constituie o discriminare".

De asemenea, prin Decizia nr. 212 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2010, Curtea a apreciat ca nu este întemeiata nici critica referitoare la încalcarea art. 47 referitor la dreptul la pensie si la un nivel de trai decent, si a constatat ca "aceste dispozitii constitutionale sunt lipsite de relevanta, întrucât dreptul la pensie vizeaza pensia obtinuta în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constitutional la pensie speciala, deci la suplimentul financiar acordat de stat".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, considerentele si solutiile deciziilor amintite îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta cauza.

Referitor la celelalte norme constitutionale invocate, respectiv art. 42, art. 138 alin. (5) si art. 139 alin. (3), Curtea constata ca acestea sunt lipsite de relevanta în ceea ce priveste solutionarea cauzei.

 

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Marcel Orzan în Dosarul nr. 12.167/3/2011 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 25 octombrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf