Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 890 din 25 octombrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 103 alin. 1 din Codul de procedura civila

Augustin Zegrean - presedinte

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 103 alin. 1 raportat la art. 261 alin. 1 pct. 7 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Micro-Top Consulting" - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 18.099/3/2010 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal, si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 771D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, procedura de citare fiind legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 22 martie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 18.099/3/2010, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 103 alin. 1 raportat la art. 261 alin. 1 pct. 7 din Codul de procedura civila.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata de Societatea Comerciala "Micro-Top Consulting" - S.R.L. din Bucuresti, ca urmare a ridicarii din oficiu de catre instanta a exceptiei tardivitatii recursului cu prilejul judecarii unei cauze având ca obiect solutionarea recursului formulat împotriva unei sentinte civile.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata, în esenta, ca dispozitia legala criticata este neconstitutionala, întrucât prin aceasta prevedere se creeaza o inegalitate în fata legii între participantii la procesul civil, respectiv între judecatorul care a pronuntat o hotarâre fara observarea formelor legale, prin neprecizarea în dispozitivul sentintei a termenului special de recurs, si justitiabilul care formuleaza recursul peste termenul special de recurs, dar în interiorul termenului general.

Autorul mai sustine ca eroarea din actul judecatorului care emite o sentinta cu neobservarea formelor legale, respectiv fara precizarea termenului special de recurs, este pardonabila si anulabila în mod conditionat numai daca se face dovada unei vatamari aduse si care nu ar putea fi înlaturata decât prin anularea sentintei, în conditiile în care persoana vatamata ar fi avut obligatia sa cunoasca si sa aplice legea cu privire la termenele speciale de recurs. În contra acestui tratament, recursul formulat de justitiabil peste termenul special de recurs, care nu i-a fost adus la cunostinta prin dispozitivul hotarârii recurate, dar în interiorul termenului general de recurs, este tardiv si, pe cale de consecinta, lipsit de efecte, indiferent daca declararea recursului peste termenul special de recurs produce sau nu vreo vatamare.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, iar prevederea legala criticata de autorul exceptiei nu încalca dispozitiile constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozitiile art. 103 alin. 1 raportat la art. 261 alin. 1 pct. 7 din Codul de procedura civila. Însa, potrivit mentiunilor cuprinse în înscrisul prin care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate, precum si încheierii de sesizare a Curtii Constitutionale rezulta faptul ca obiect al controlului de constitutionalitate îl constituie prevederile art. 103 alin. 1 coroborat cu art. 261 alin. 1 pct. 7 din Codul de procedura civila, dar, din argumentele autorului, reiese ca raportarea la art. 261 alin. 1 pct. 7 din Codul de procedura civila, care prevede ca hotarârea se da în numele legii si va cuprinde "[...] calea de atac si termenul în care se poate exercita", reprezinta, de fapt, un argument în sensul sustinerii criticii de neconstitutionalitate ce vizeaza în realitate numai art. 103 alin. 1 din Codul de procedura civila. Prin urmare, art. 261 alin. 1 pct. 7 din Codul de procedura civila nu face obiect al controlului de constitutionalitate, Curtea urmând a se pronunta numai cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 103 alin. 1 din Codul de procedura civila, care au urmatorul cuprins: "Neexercitarea oricarei cai de atac si neîndeplinirea oricarui alt act de procedura în termenul legal atrage decaderea afara de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeste ca a fost împiedicata printr-o împrejurare mai presus de vointa ei."

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca dispozitiile art. 103 din Codul de procedura civila reglementeaza institutia decaderii ca modalitate de stingere a unui drept procedural care nu a fost exercitat în termenul prevazut de lege. Neformularea cererii de repunere în termen si neîndeplinirea actului înauntrul termenului de 15 zile de la încetarea împiedicarii atrage aplicarea sanctiunii decaderii.

Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, "Sunt neconstitutionale prevederile actelor [...] care încalca dispozitiile sau principiile Constitutiei", alin. (3) al aceluiasi articol stabilind ca instanta constitutionala "se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata [...]".

Astfel, motivul de neconstitutionalitate invocat nu priveste textul de lege criticat, ca atare, ci aplicarea acestuia, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) si (3) din Legea nr. 47/1992, excedeaza competentei instantei de contencios constitutional.

Asadar, aspectele invocate de autorul sesizarii de neconstitutionalitate vizeaza probleme de interpretare si aplicare a reglementarilor criticate la litigiul concret dedus judecatii.

În cauza de fata, instanta judecatoreasca este în masura sa aprecieze cu privire la neindicarea în sentinta recurata a termenului special de recurs, precum si asupra faptului daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare.

Într-o atare situatie, Curtea Constitutionala, în jurisprudenta sa, a statuat în repetate rânduri, spre exemplu prin Decizia nr. 1.391 din 20 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 25 ianuarie 2012, si prin Decizia nr. 331 din 10 aprilie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 7 iunie 2012, ca problemele de interpretare si aplicare a legii nu intra în atributiile sale, fiind atributul instantelor judecatoresti.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 103 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Micro-Top Consulting" - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 18.099/3/2010 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 25 octombrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf