Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 857 din 18 octombrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Dan Arcer.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Asociatia Nationala a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instantelor Judecatoresti si al Parchetelor în Dosarul nr. 8.091/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, care face obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 932D/2012, de Asociatia Functionarilor Publici Parlamentari Pensionari "Legifer" în Dosarul nr. 4.183/2/2012 al aceleiasi instante, care face obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.106D/2012, de Elena Nita în Dosarul nr. 7.560/105/2011 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia I civila, care face obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.194D/2012, precum si de catre Augustin Marian si Marioara Marian în dosarele nr. 6.872/83/2011 si nr. 6.873/83/2011 ale Tribunalului Satu Mare - Sectia I civila, care fac obiectul dosarelor Curtii Constitutionale nr. 1.215D/2012 si nr. 1.216D/2012.

Magistratul-asistent refera asupra cauzelor si arata ca în sedinta publica din 25 septembrie 2012, asa cum s-a consemnat în încheierea de sedinta de la acea data, în temeiul dispozitiilor art. 14 si art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Curtea a dispus conexarea dosarelor Curtii Constitutionale nr. 1.106D/2012, nr. 1.194D/2012, nr. 1.215D/2012 si nr. 1.216D/2012 la Dosarul nr. 932D/2012, care a fost primul înregistrat. De asemenea, arata ca autorii exceptiei de neconstitutionalitate au depus cereri pentru amânarea cauzelor, având în vedere ca reprezentantul legal al acestora, avocatul Lacrima Ciorbea, se afla în imposibilitatea de prezentare, asa încât Curtea a acordat un nou termen de judecata pentru data de 18 octombrie 2012.

La apelul nominal, la acest termen de judecata, în dosarele nr. 932D/2012 si nr. 1.106D/2012, se prezinta, pentru autorii exceptiei de neconstitutionalitate, avocatul Lacrima Ciorbea, cu împuternicire avocatiala depusa la dosare. Lipsesc ceilalti autori ai exceptiei si partile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul avocatului prezent, care solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011.

În esenta, reprezentantul autorilor exceptiei sustine ca din expunerea de motive a actului normativ criticat nu reiese existenta unei stari extraordinare si urgente care sa justifice interventia legislativa a Guvernului si nici efectele produse de aceasta ordonanta. De asemenea, arata ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 are ca obiect revizuirea tuturor pensiilor de serviciu care au facut obiectul recalcularii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010, împrejurare ce încalca principiului separatiei puterilor în stat, Guvernul aducând atingere, astfel, celor stabilite prin hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile, care se bucura de autoritatea de lucru judecat. În fine, este invocata si practica neunitara a instantelor judecatoresti cu privire la admisibilitatea contestatiilor formulate împotriva deciziilor de revizuire.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata si invoca, în acest sens, jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, concretizata prin deciziile nr. 214/2012 si 215/2012. Totodata, este mentionata si Decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului, pronuntata în Cauza Constantin Abaluta si altii împotriva României, introdusa la data de 20 iunie 2011 si declarata ca inadmisibila în 2012 de instanta europeana, care a subliniat ca reforma sistemelor de pensii a fost fundamentata pe ratiuni obiective, si anume contextul economic si corectarea inegalitatilor existente între diferitele sisteme de pensii.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 13 martie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 8.091/2/2011, si Încheierea din 22 mai 2012, pronuntata în Dosarul nr. 4.183/2/2012, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor. Exceptia a fost ridicata de Asociatia Nationala a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instantelor Judecatoresti si al Parchetelor si de catre Asociatia Functionarilor Publici Parlamentari Pensionari "Legifer", în numele si pentru reclamantii din dosare, în cauze având ca obiect "obligatia de a face".

Prin Încheierea din 13 iunie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 7.560/105/2011, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Elena Nita într-o cauza având ca obiect solutionarea recursului declarat de Casa Judeteana de Pensii Prahova împotriva unei sentinte civile pronuntate de Tribunalul Prahova.

Prin încheierile din 4 iulie 2012, pronuntate în dosarele nr. 6.872/83/2011 si nr. 6.873/83/2011, Tribunalul Satu Mare - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Augustin Marian si Marioara Marian în cauze având ca obiect "contestatie decizie de pensionare".

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 a fost emisa cu încalcarea principiului separatiei puterilor în stat, precum si a normei constitutionale prevazute de art. 124 alin. (3), deoarece legiuitorul delegat a intervenit în procesul de realizare a justitiei, dat fiind faptul ca deciziile de recalculare a pensiilor, emise în temeiul unor hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-a dispus revenirea la cuantumul pensiilor avut înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010, nu pot fi executate din cauza interventiei actului normativ criticat, care dispune revizuirea tuturor pensiilor de serviciu. Ca atare, acest act normativ a lipsit de efecte executarea unor hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile, ceea ce echivaleaza si cu încalcarea principiului constitutional al liberului acces la justitie.

De asemenea, autorii exceptiei apreciaza ca, potrivit art. 16 din Constitutie, statul are obligatia de a asigura egalitatea persoanelor în fata legii, inclusiv prin interpretarea unitara a legii de catre instantele de judecata. Totodata, acestia sustin ca diminuarea cuantumului pensiilor personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti, astfel cum au fost stabilite initial în baza legislatiei speciale, le afecteaza dreptul de proprietate si le impune o sarcina excesiva si disproportionata, fara a mentine un just echilibru între interesul general si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale omului.

Mai mult, pensia, ca drept în sine si ca element al proprietatii private, reprezinta o creanta asupra statului pe care acesta este obligat sa o plateasca si sa o ocroteasca, dreptul la pensie constituind un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. În acest sens, invoca hotarârile Curtii Europene a Drepturilor Omului din 6 decembrie 2007 si din 18 februarie 2009, pronuntate în cauzele Beian împotriva României si Andrejeva împotriva Letoniei, apreciind ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 sunt contrare si prevederilor constitutionale si celor internationale privind protectia dreptului de proprietate.

Autorii exceptiei sustin, de asemenea, ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 contravine si dispozitiilor art. 53 din Constitutie, deoarece recalcularea pensiilor speciale este o masura cu caracter definitiv, si nu temporar, iar în sensul jurisprudentei Curtii Constitutionale, de esenta constitutionalitatii masurii de restrângere a exercitiului unui drept sau al unei libertati este caracterul exceptional si temporar al acesteia.

În fine, acestia apreciaza ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 a fost emisa cu încalcarea art. 115 alin. (4) din Constitutie, întrucât nu au existat situatii urgente a caror reglementare sa nu poata fi amânata. Astfel, Guvernul nu a îndepartat prin dispozitiile ordonantei de urgenta criticate aspectele privind încalcarea dreptului de proprietate si retroactivitate constatate de instantele de judecata în analiza Hotarârii Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, ci, din contra, au fost instituite dispozitii identice acestei hotarâri a Guvernului. În acest context, autorii considera ca este posibil ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 sa raspunda unor criterii de "oportunitate, ratiune si utilitate", însa, în niciun caz nu se justifica urgenta adoptarii acestui act normativ, dat fiind ca justificarea din preambulul acestei ordonante nu are baze solide, nefiind îndeplinite exigentele impuse de art. 115 alin. (4) din Constitutie.

Instantele de judecata apreciaza ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 sunt constitutionale, iar exceptia de neconstitutionalitate a acestui act normativ este neîntemeiata.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, sens în care invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile de lege criticate nu contravin normelor constitutionale si reglementarilor internationale invocate. În ceea ce priveste dispozitiile art. 21 si art. 124 alin. (1) si (3) din Legea fundamentala, apreciaza ca acestea nu au incidenta în cauza. În sustinerea acestui punct de vedere, este invocata jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, si anume deciziile nr. 214/2012 si nr. 215/2012.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, sustinerile reprezentantului autorilor exceptiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, ordonanta publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca reglementarea legala criticata contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (4) conform carora "statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - în cadrul democratiei constitutionale", art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privata, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 115 alin. (4) privind adoptarea ordonantelor de urgenta în situatii extraordinare, a caror reglementare nu poate fi amânata, precum si art. 124 alin. (3) potrivit carora "judecatorii sunt independenti si se supun numai legii".

De asemenea, apreciaza ca sunt încalcate si prevederile art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 1 din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si "principiul egalitatii de arme", ca garantie fundamentala a dreptului la un proces echitabil, astfel cum este consacrat de art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 statul reglementeaza procedura recalcularii pensiilor si modul de calcul al drepturilor de pensie, tinând cont de specificul situatiilor categoriilor socioprofesionale în cauza.

Trecând la analiza criticilor formulate, Curtea constata ca acestea sunt atât de neconstitutionalitate extrinseca a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011, cât si de neconstitutionalitate intrinseca a acestui act normativ.

1. Cât priveste criticile de neconstitutionalitate extrinseca, Curtea retine ca acestea privesc contrarietatea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 fata de dispozitiile art. 115 alin. (4) din Constitutie.

Referitor la exigentele constitutionale cuprinse în art. 115 alin. (4) privind existenta unei situatii extraordinare, care sa justifice urgenta adoptarii unei ordonante de urgenta si a carei reglementare nu poate fi amânata, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, a statuat ca situatiile extraordinare exprima un grad mare de abatere de la obisnuit sau comun, aspect întarit si prin adaugarea, cu prilejul revizuirii Constitutiei, în anul 2003, a sintagmei "a caror reglementare nu poate fi amânata". De asemenea, Curtea a retinut ca, pentru îndeplinirea cerintelor prevazute de art. 115 alin. (4) din Constitutie, este necesara existenta unei stari de fapt obiective, cuantificabile, independente de vointa Guvernului, care pune în pericol un interes public.

Având în vedere iminenta încalcarii dreptului la pensie în lipsa unor masuri adecvate, prin Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012, Curtea a constatat ca adoptarea masurilor în cauza printr-o ordonanta de urgenta a fost modalitatea cea mai rapida si eficienta pentru a pune la adapost drepturile constitutionale ocrotite prin art. 47 din Constitutie si pentru a evita încalcarea lor si, ca atare, nu poate fi primita critica referitoare la încalcarea dispozitiilor art. 115 alin. (4) din Constitutie, potrivit careia emiterea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 nu este justificata de existenta unei stari de urgenta.

2. În privinta criticilor de neconstitutionalitate intrinseca, Curtea constata ca reglementarea criticata a mai facut obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale si conventionale, având critici similare, în acest sens fiind, de exemplu, Decizia nr. 704 din 5 iulie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, Decizia nr. 214 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, si Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, mai sus mentionata, prin care Curtea a statuat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 este constitutionala.

Fata de critica autorilor exceptiei de neconstitutionalitate referitoare la încalcarea principiului constitutional al separatiei puterilor în stat, a principiului constitutional al liberului acces la justitie, precum si al dreptului de acces la o instanta, deoarece masura revizuirii pensiilor, în temeiul actului normativ criticat, reprezinta o interventie a legiuitorului delegat în procesul de realizare a justitiei, prin deciziile amintite, Curtea a constatat ca Guvernul nu a intervenit pe cale legislativa pentru lipsirea de efect a unor hotarâri judecatoresti, ci a instituit o noua procedura ce a urmarit stabilirea cât mai echitabila si justa a pensiilor persoanelor mentionate în prevederile art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010.

Curtea a apreciat, totodata, ca nu poate fi retinuta nici sustinerea privind încalcarea principiului egalitatii de arme, element component al notiunii de proces echitabil, astfel cum este definit în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, dat fiind faptul ca emiterea ordonantei de urgenta criticate nu constituie o ingerinta a Guvernului în administrarea justitiei, în scopul influentarii solutiilor pronuntate în cazul unor litigii.

În ceea ce priveste pretinsa contrarietate cu dispozitiile art. 15 alin. (2) si art. 16 din Constitutie, prin Decizia nr. 486 din 10 mai 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2012, (facând trimitere la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010), Curtea a retinut ca "dobândirea dreptului la pensie speciala nu poate fi considerata ca instituind o obligatie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câstigat reprezentând doar prestatiile deja realizate pâna la intrarea în vigoare a noii reglementari si asupra carora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încalcarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie". Conformându-se acestor dispozitii constitutionale, textele de lege criticate "afecteaza pensiile speciale doar pe viitor si numai în ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie si vârsta eligibila, nu sunt afectate de noile reglementari".

De asemenea, Curtea a retinut ca "pensiile speciale nu reprezinta un privilegiu, ci au o justificare obiectiva si rationala", si ca acestea "pot fi eliminate doar daca exista o ratiune, o cauza suficient de puternica spre a duce în final la diminuarea prestatiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul Legii privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, o atare cauza o reprezinta necesitatea reformarii sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechitatilor existente în sistem si, nu în ultimul rând, situatia de criza economica si financiara cu care se confrunta statul, deci atât bugetul de stat, cât si cel al asigurarilor sociale de stat". Astfel, aceasta masura nu poate fi considerata ca fiind arbitrara, ea nu impune o sarcina excesiva asupra destinatarilor ei, aplicându-se tuturor pensiilor speciale, nu selectiv, nu prevede diferentieri procentuale pentru diversele categorii carora i se adreseaza pentru a nu determina ca una sau alta sa suporte mai mult sau mai putin masura de reducere a venitului obtinut dintr-o atare pensie.

De asemenea, Curtea a constatat ca este neîntemeiata si sustinerea autorilor exceptiei referitoare la faptul ca dreptul la pensie are natura unei creante asupra statului, garantata de dispozitiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentala. Astfel, prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, Curtea a statuat ca sumele platite cu titlu de contributie la asigurarile sociale nu reprezinta un depozit la termen si, prin urmare, nu pot da nastere vreunui drept de creanta asupra statului sau a fondurilor de asigurari sociale.

De altfel, un argument suplimentar în sensul conventionalitatii masurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie si decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronuntata în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar si Lucia Ghetu împotriva României, prin care aceasta instanta a constatat ca masura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conforma prevederilor art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeasi Conventie, chiar daca acest lucru a însemnat o scadere cu 70% a cuantumului pensiilor. Prin decizia mentionata, Curtea de la Strasbourg a statuat ca masura de reducere a pensiilor de serviciu este prevazuta de lege si constituie o modalitate de a echilibra bugetul si de a corecta diferentele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproportionate.

În ceea ce priveste invocarea încalcarii art. 53 din Constitutie, Curtea a statuat ca invocarea acestor dispozitii constitutionale este lipsita de relevanta, întrucât dreptul la pensie este reglementat în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constitutional la pensie speciala, deci la suplimentul financiar acordat de stat.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei la care s-a facut referire, cele statuate prin deciziile mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta cauza.

În ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 124 alin. (3) din Constitutie, Curtea apreciaza ca acestea nu au incidenta în cauza, întrucât autorii exceptiei nu au calitatea de judecator.

 

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi*),

------------

*) A se vedea opinia separata de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii:

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Asociatia Nationala a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instantelor Judecatoresti si al Parchetelor în Dosarul nr. 8.091/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, de Asociatia Functionarilor Publici Parlamentari Pensionari "Legifer" în Dosarul nr. 4.183/2/2012 al aceleiasi instante, de Elena Nita în Dosarul nr. 7.560/105/2011 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia I civila, precum si de catre Augustin Marian si Marioara Marian în Dosarele nr. 6.872/83/2011 si nr. 6.873/83/2011 ale Tribunalului Satu Mare - Sectia I civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 18 octombrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf