Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 856 din 18 octombrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Minca.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, exceptie ridicata de Petru Dan în Dosarul nr. 2.006/110/2012 al Tribunalului Bacau - Sectia penala si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 931D/2012.

La apelul nominal raspunde autorul exceptiei, prin avocat cu delegatie la dosar, domnul Constantin Florea din cadrul Baroului Bucuresti.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului autorului, care depune note scrise la dosarul cauzei si pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratând ca art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 încalca dispozitiile art. 16 din Constitutie, întrucât creeaza un dezechilibru între drepturile si obligatiile partilor contractului de leasing, dând posibilitatea finantatorului sa insereze în cuprinsul acestuia clauze abuzive, pe care beneficiarul, în alte conditii, nu le-ar fi acceptat. Se sustine, de asemenea, ca prin obligarea beneficiarului la plata ratelor pâna la expirarea contractului de leasing, în conditiile rezilierii contractului, dupa restituirea bunului si retinerea platilor deja efectuate, se încalca dreptul de proprietate al acestuia, aspect ce contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 44 si art. 136.

Reprezentantului Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind: contractul de leasing este un contract sui generis, ale carui parti pot conveni stipularea în cuprinsul acestuia si a altor clauze pe care le considera favorabile si ca plata ratelor de leasing este obligatorie. Se mai arata ca, nefiind vorba despre un contract translativ de proprietate, nu poate fi invocata existenta unui drept de proprietate al beneficiarului asupra bunului care formeaza obiectul leasingului si nici o eventuala încalcare a unui astfel de drept.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 12 aprilie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 2.006/110/2012, Tribunalul Bacau - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, exceptie ridicata de Petru Dan într-o cauza penala având ca obiect savârsirea infractiunilor de initiere si constituire a unui grup infractional organizat, prevazuta la art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, înselaciune, prevazuta la art. 215 din Codul penal, fals în înscrisuri sub semnatura privata, prevazuta la art. 290 din Codul penal si spalare de bani, prevazuta la art. 23 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata, în esenta, ca textele criticate creeaza discriminare între partile contractului de leasing, neprevazând sanctiuni juridice echivalente în cazul nerespectarii de catre parti a obligatiilor asumate si neasigurând un echilibru între drepturile si obligatiile acestora. Astfel, utilizatorul este obligat sa accepte clauze abuzive, pe care nu le-ar fi acceptat în alte conditii, iar finantatorul beneficiaza de o contraprestatie chiar si în conditiile în care partea care utilizeaza bunul ramâne fara folosinta acestuia, fiind încalcate, în acest fel, dispozitiile art. 16 din Constitutie. Se sustine, totodata, ca plata ratelor pâna la expirarea contractului de leasing, chiar si dupa rezilierea acestuia, pe lânga restituirea bunului si retinerea ratelor platite înaintea datei rezilierii, afecteaza dreptul de proprietate al utilizatorului, neexistând un just echilibru între interesul general ocrotit si imperativele apararii drepturilor fundamentale ale individului, aspecte ce contravin prevederilor constitutionale ale art. 136 alin. (5). Este invocata, în acest sens, Hotarârea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 21 februarie 1986, pronuntata în Cauza James si altii împotriva Marii Britanii.

Tribunalul Bacau - Sectia penala opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, întrucât dispozitiile criticate se aplica tuturor persoanelor care au calitatea de utilizatori în contractul de leasing, fara discriminari, nefiind încalcate nici normele constitutionale referitoare la dreptul de proprietate, întrucât la data încheierii contractului de leasing partile au cunoscut clauzele contractuale ale acestuia. Se sustine, de asemenea, ca nu exista un dezechilibru între interesul individual al utilizatorilor de leasing si interesul general al comunitatii. Pentru aceste motive, se arata ca textele criticate nu contravin normelor constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatului Poporului arata ca prevederile art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 sunt constitutionale. Se arata, în acest sens, ca locatorii/finantatorii si, respectiv, locatarii/utilizatorii contractului de leasing sunt parti ale acestui contract aflate în situatii juridice diferite, fapt ce justifica instituirea unui tratament juridic diferentiat al acestora si ca în momentul încheierii contractului de leasing partile au fost de acord cu clauzele contractuale ale acestuia, nefiind încalcate, astfel, prevederile art. 16 alin. (1) si (2) si ale art. 136 alin. (5) din Constitutie.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997. Din analiza exceptiei de neconstitutionalitate Curtea retine însa ca autorul critica, în realitate, dispozitiile art. 10 lit. f) din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 12 ianuarie 2000, care au urmatorul cuprins:

- Art. 10: "Locatarul/utilizatorul se obliga:

[...]

f) sa îsi asume pentru întreaga perioada a contractului, în lipsa unei stipulatii contrare, totalitatea obligatiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, si continuitatea platilor cu titlu de rata de leasing pâna la achitarea integrala a valorii contractului de leasing;".

Se sustine, în esenta, ca textele criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea în drepturi si ale art. 136 alin. (5) cu privire la proprietate.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii prevederilor art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 prin Decizia nr. 1.426 din 25 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 3 februarie 2012, prin care a statuat ca, desi împrumuta din caracteristicile altor contracte, contractul de leasing este un contract complex, de sine statator, a carui particularitate determina drepturi si obligatii specifice partilor contractante. Totodata, Curtea a retinut ca, în analiza drepturilor si obligatiilor ce revin partilor contractului de leasing, trebuie avut în vedere ca operatiunile de leasing presupun, în general, existenta mai multor participanti, dupa cum urmeaza: locatorul/finantatorul, locatarul/utilizatorul, societatea de asigurare si furnizorul desemnat de locatar/utilizator.

Astfel, Curtea a constatat ca drepturile si obligatiile partilor contractului de leasing, inclusiv obligatia ce îi incumba locatarului/utilizatorului, potrivit art. 10 lit. f) din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, sunt determinate de particularitatea acestei operatiuni, neavând un caracter discriminatoriu, acestea fiind adecvate pozitiei specifice pe care fiecare parte a contractului o detine în raporturile ce se creeaza.

De altfel, Curtea a retinut ca însusi textul criticat dispune ca aceasta obligatie cade în sarcina locatarului/utilizatorului numai în cazul în care nu exista o stipulatie contrara, iar potrivit art. 11 din ordonanta, în cadrul operatiunilor de leasing, drepturile si obligatiile partilor vor fi stipulate în contract si nu vor fi limitate la prevederile art. 9 si 10. Astfel, partile pot stipula în contract clauze pe care le considera mai favorabile.

De asemenea, prin Decizia nr. 1.382 din 20 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2012, Curtea a statuat ca pe toata durata contractului de leasing dreptul de folosinta revine altei persoane decât titularului dreptului de proprietate - contractul de leasing nefiind prin sine translativ de proprietate, ci acordând locatarului/utilizatorului doar un drept de optiune, în sensul ca în momentul expirarii contractului de leasing acesta are prioritate la cumpararea bunului ce a constituit obiectul contractului de leasing.

Curtea a constatat ca nu se poate retine încalcarea dreptului de proprietate al utilizatorului, deoarece, astfel cum arata chiar autorul exceptiei, utilizatorul a preluat din momentul încheierii contractului de leasing "doar posesia si folosinta bunului mobil", fapt ce nu îi ofera garantiile de care ar beneficia în calitate de proprietar al bunului, în conditiile în care transferul dreptului de proprietate asupra sa intervine la un moment ulterior, si anume acela al expirarii contractului de leasing, ca urmare a efectului încheierii unui contract de vânzare-cumparare.

Or, promitentul-cumparator nu este titularul dreptului de proprietate, ce urmeaza a se naste ulterior, prin exprimarea optiunii în acest sens, în conditiile art. 9 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing.

De altfel, Curtea, în jurisprudenta sa, spre exemplu, Decizia nr. 279 din 24 februarie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, a statuat ca problema garantarii si ocrotirii constitutionale a dreptului de proprietate nu se poate invoca în favoarea unor persoane care nu au calitatea de proprietari.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura a determina schimbarea jurisprudentei Curtii, considerentele si solutia deciziei mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta cauza.

Distinct de cele aratate, Curtea retine ca, potrivit prevederilor art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, daca în contract nu se prevede altfel, în cazul în care locatarul/utilizatorul nu executa obligatia de plata integrala a ratei de leasing timp de doua luni consecutive, calculate de la scadenta prevazuta în contractul de leasing, locatorul/finantatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat sa restituie bunul si sa plateasca toate sumele datorate, pâna la data restituirii în temeiul contractului de leasing. Prin urmare, în conditiile rezilierii de catre locator/finantator a contractului de leasing ca urmare a neplatii ratei integrale de leasing timp de doua luni consecutive de catre utilizator, acesta din urma este obligat la plata ratelor corespunzatoare utilizarii bunului, anterioare datei predarii acestuia, fara a putea pretinde ca plata sumelor în cauza îi diminueaza în mod nejustificat patrimoniul sau ca aceasta ar atrage îmbogatirea fara justa cauza a locatorului/finantatorului.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. f) din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, exceptie ridicata de Petru Dan în Dosarul nr. 2.006/110/2012 al Tribunalului Bacau - Sectia penala.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 18 octombrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf