Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 843 din 11 octombrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1^2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ionita Cochintu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1^2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Transpagony" - S.R.L. din Miercurea-Ciuc în Dosarul nr. 1.686/96/2011 al Tribunalului Harghita - Sectia civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.181 D/2012.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, întrucât dispozitiile criticate nu încalca prevederile constitutionale invocate, ci reprezinta o masura fiscala prin care se limiteaza orice transfer de proprietate a bunurilor unui contribuabil, persoana juridica, care este înregistrat ca inactiv în Registrul contribuabililor inactivi, deoarece acestia s-au sustras de la obligatiile fiscale ori de la inspectia fiscala privind activitatea desfasurata.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea nr. 3 din 18 ianuarie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 1.686/96/2011, Tribunalul Harghita - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1^2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Transpagony" - S.R.L. din Miercurea-Ciuc într-o cauza având ca obiect o cerere prin care se solicita anularea unui act referitor la taxe si impozite.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine, în esenta, ca prevederile criticate încalca principiul securitatii juridice, întrucât permit reactivarea ulterioara a contribuabililor inactivi, ca urmare a îndeplinirilor tuturor obligatiilor ce le revin, astfel ca persoana declarata inactiva îsi poate corecta oricând situatia din punct de vedere fiscal, pe când tranzactia neluata în considerare produce efecte imediate partii de buna-credinta.

De asemenea, considera ca prevederile art. 11 alin. (1^2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt contrare art. 1 alin. (3), art. 44 alin. (1) si (8) si art. 136 alin. (5) din Constitutie, ca urmare a extinderii culpei si a sanctionarii contribuabililor de buna-credinta care efectueaza tranzactii cu contribuabili inactivi si ca urmare a încarcarii fiscale nejustificate din punct de vedere al impozitului pe profit si al taxei pe valoarea adaugata.

Tribunalul Harghita - Sectia civila opineaza în sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, mentionând ca prevederea legala criticata a suferit modificari, însa nu de substanta, iar autoarea exceptiei nu arata la care raport juridic se refera când sustine ca este afectata securitatea raporturilor juridice. Totodata, arata ca presupusele atingeri aduse securitatii raporturilor juridice si dreptului de proprietate nu sunt de natura sa atraga neconstitutionalitatea prevederilor art. 11 alin. (1^2) din Codul fiscal, deoarece sunt prevazute de lege, urmaresc un scop legitim, constând în izolarea, din punct de vedere economic, a contribuabililor care se sustrag de la regimul fiscal si sunt necesare într-o societate democratica, fiind proportionale cu scopul urmarit. Pentru a se proteja de efectuarea unei plati nedeductibile din punct de vedere fiscal, contribuabilii fac o simpla verificare a situatiei celor cu care contracteaza pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice, pe portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, verificare ce nu poate fi considerat o sarcina disproportionata.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile criticate sunt constitutionale, având în vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale în ceea ce priveste dreptul de proprietate, precum si în ceea ce priveste controlul de constitutionalitate al legilor si ordonantelor ale caror efecte juridice continua sa se produca si dupa iesirea lor din vigoare, desi au fost modificate succesiv.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 11 alin. (1^2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, care au urmatorul cuprins: "(1^2) Beneficiarii care achizitioneaza bunuri si/sau servicii de la contribuabili dupa înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivati conform art. 78^1 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu beneficiaza de dreptul de deducere a cheltuielilor si a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitiilor respective, cu exceptia achizitiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silita."

În sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) referitor la valorile supreme ale statului, art. 44 alin. (1) si (8) privind dreptul de proprietate privata si art. 136 alin. (5) referitor la inviolabilitatea proprietatii private.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

Prevederile art. 11 alin. (1^2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost introduse prin Legea nr. 494/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si au suferit mai multe modificari succesive, pastrându-se însa solutia legislativa initiala.

Astfel, aceste dispozitii stabilesc ca beneficiarii care achizitioneaza bunuri si/sau servicii de la contribuabili dupa ce acestia au fost înscrisi ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivati nu beneficiaza de dreptul de deducere a cheltuielilor si a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitiilor respective, cu exceptia achizitiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silita.

Din economia textului criticat, Curtea, pe de o parte, observa ca acesta se refera la un drept de deducere, iar, pe de alta parte, nu contine norme care sa încalce dispozitiile constitutionale invocate de autorul prezentei exceptii de neconstitutionalitate.

Curtea constata ca, potrivit art. 56 alin. (2) din Constitutie, cetatenii au obligatia sa contribuie la cheltuielile publice, iar stabilirea obligatiei de plata a impozitelor si taxelor, precum si scutirea de la plata a unor impozite sau taxe pentru anumite bunuri ori venituri sau pentru anumite categorii de contribuabili se întemeiaza pe principiul asezarii juste a sarcinilor fiscale.

În concret, contribuabilii declarati inactivi, pe toata perioada inactivitatii fiscale, nu au obligatia platii impozitului pe profit, astfel încât orice vânzare de bunuri sau servicii catre terti nu este înregistrata si, prin urmare, nu este impozitata. Într-o astfel de situatie, cel care cumpara de la un contribuabil declarat inactiv, daca i s-ar recunoaste dreptul de deducere a cheltuielilor si a taxei pe valoarea adaugata, si-ar diminua materia impozabila, fara ca în patrimoniul celui care vinde sa se înregistreze o crestere corespunzatoare a aceleiasi materii impozabile si, astfel, bugetul de stat ar fi prejudiciat.

Asadar, prevederile care stabilesc posibilitatea deducerii unor cheltuieli si a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitiilor respective sunt o exceptie de la regula generala, stabilita de legiuitor, în virtutea prevederilor constitutionale ale art. 61.

Legiuitorul, prin adoptarea unor masuri active de sustinere a celor cu care contribuabilii intra în relatii contractuale, precum cea din cazul de fata, încurajeaza mentinerea contribuabililor ca activ, determinându-i sa evite declararea ca inactivi/reactivi si, totodata, cointereseaza beneficiarii de a încheia relatii contractuale cu contribuabilii activi, tocmai prin presupusa facilitate pe care le-o ofera aceasta relatie contractuala.

Aceasta masura este mai degraba una pentru evitarea sistemului de declarare ca inactiv a contribuabilului, fara a constitui o sanctiune pecuniara ce ar trebui suportata de beneficiarii dreptului de deducere a cheltuielilor si a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitiilor respective, în cauza de fata fiind vorba de neobtinerea unui avantaj pecuniar de catre beneficiar din partea statului.

Or, Curtea retine, pe de o parte, ca, potrivit jurisprudentei instantei de contencios constitutional si prevederilor constitutionale, dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate, însa continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege. Pe de alta parte, astfel cum a retinut Curtea în jurisprudenta sa, spre exemplu prin Decizia nr. 1.382 din 20 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2012, problema garantarii si ocrotirii constitutionale a dreptului de proprietate nu se poate invoca în favoarea unei persoane care nu este titularul acestui drept, ce ar urma sa se nasca ulterior.

Sumele eventuale ce rezulta dintr-o astfel de deducere nu pot forma, prin urmare, obiectul dreptului de proprietate al beneficiarului, atâta timp cât acesta nu îndeplineste conditiile legale pentru obtinerea dreptului de deducere.

În ceea ce priveste invocarea prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) referitor la valorile supreme ale statului, Curtea observa ca acestea nu au incidenta în cauza.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1^2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Transpagony" - S.R.L. din Miercurea-Ciuc în Dosarul nr. 1.686/96/2011 al Tribunalului Harghita - Sectia civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 11 octombrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ionita Cochintu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf