Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 842 din 11 octombrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ionita Cochintu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Orange România" - S.A., cu sediul în municipiul Bucuresti, în Dosarul nr. 19.581/3/2012 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.134D/2012.

La apelul nominal se prezinta, pentru Societatea Comerciala "Fonomat" - S.R.L. din Voluntari, prin lichidator RTZ&Parteners S.P.R.L. Filiala Alba, avocat Geanina Tache, cu împuternicire avocatiala depusa la dosar, constatându-se lipsa celorlalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul avocatului prezent, care depune concluzii scrise si solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât exista jurisprudenta în materie si nu au intervenit elemente noi care sa conduca la schimbarea jurisprudentei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, având în vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 29 mai 2012, pronuntata în Dosarul nr. 19.581/3/2012, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Orange România" - S.A., cu sediul în municipiul Bucuresti, într-o cauza întemeiata pe dispozitiile Legii nr. 85/2006.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine, în esenta, ca prevederile criticate contravin art. 16 alin. (1) si art. 21 alin. (1) - (3) din Constitutie, deoarece modalitatea în care legiuitorul permite creditorului sa îsi realizeze creantele sale asupra debitorului reprezinta o constrângere, încalcându-se astfel liberul acces la justitie al unui creditor ce a formulat deja o actiune în pretentii pe calea dreptului comun. Masura suspendarii de drept a actiunii si constrângerea creditorului sa îsi înscrie creanta la masa credala, sub iminenta contestarii ei de catre debitor si a solutionarii propriei contestatii de catre judecatorul-sindic în regim de urgenta, fara administrarea de probe, printr-o singura hotarâre pentru toti titularii de contestatii, nu corespund cerintelor unui proces echitabil desfasurat dupa procedura de drept comun, caracterizat prin asigurarea tuturor garantiilor procesuale.

De asemenea, considera ca se creeaza un tratament inegal între creditorul oprit sa obtina un titlu printr-o hotarâre judecatoreasca si debitorul care si-a gestionat în mod necorespunzator afacerile, încalcând dispozitiile legale sau clauzele contractuale cu rea-credinta sau din neglijenta.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a civila opineaza în sensul ca textul de lege criticat este constitutional. În acest sens arata ca procedura insolventei a fost reglementata de catre legiuitor ca o procedura concursuala si colectiva, în cadrul careia toti creditorii unui debitor comun sa îsi valorifice drepturile. Potrivit art. 126 din Constitutie, legiuitorul are competenta exclusiva de a stabili procedura de judecata, iar procedura speciala a insolventei a justificat instituirea unor norme de procedura speciale. Totodata, arata ca, în cadrul procedurii insolventei, creditorii pot folosi toate mijloacele procedurale puse la dispozitie de lege pentru realizarea drepturilor lor, fiind asigurate garantii în acest sens, astfel cum a statuat si Curtea Constitutionala în jurisprudenta sa.

În ceea ce priveste pretinsa inegalitate, se arata ca orice creditor are posibilitatea sa se înscrie la masa credala, iar faptul ca o actiune individuala a unui creditor este suspendata de drept nu înseamna o inegalitate în fata legii.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, sustinerile partii prezente, notele scrise depuse, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, care au urmatorul cuprins: "De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale."

În sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) potrivit caruia cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice si ale art. 21 alin. (1) - (3) privind accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca asupra dispozitiilor criticate în raport cu art. 21 din Constitutie s-a mai pronuntat, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 300 din 27 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 31 mai 2012, sau Decizia nr. 1.075 din 20 noiembrie 2007, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2008.

Prin aceste decizii, Curtea a observat ca masura stabilita prin textul de lege criticat se justifica prin natura speciala a procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006, procedura care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual si egalitar în care creditorii unui debitor comun sa îsi poata valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolventa.

În aceste conditii, existenta unor actiuni paralele cu procedura concursuala prevazuta de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credala, fapt ce ar face imposibila evaluarea activului si pasivului averii debitorului, în vederea distribuirii rezultatului lichidarii.

Acest fapt nu poate fi privit ca reprezentând o piedica pentru creditori de a actiona în vederea realizarii drepturilor lor. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 64 din Legea nr. 85/2006, creditorii au posibilitatea ca, înscriind creantele pe care le au în tabelul creantelor împotriva debitorului, sa participe la procedura insolventei pentru acoperirea creantelor. În cazul salariatilor, drepturile acestora sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator.

De asemenea, Curtea nu a retinut nici criticile de neconstitutionalitate privind încalcarea dreptului de acces liber la justitie si a dreptului la un proces echitabil. În acest sens, s-a avut în vedere ca, în cadrul procedurii insolventei, creditorii pot folosi toate mijloacele procedurale puse la dispozitie de lege pentru realizarea drepturilor lor. În legatura cu acestea, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul are competenta exclusiva de a stabili procedura de judecata, iar situatia specifica avuta în vedere la reglementarea procedurii insolventei a justificat instituirea unor norme de procedura speciale. Acest fapt nu înseamna, însa, ca nu se asigura o garantie efectiva drepturilor creditorilor.

Totodata, s-a retinut ca dreptul la actiune al creditorilor, suspendat de textul de lege criticat, nu dispare, el fiind conservat prin art. 40 din Legea nr. 85/2006, care prevede, de asemenea, suspendarea curgerii termenelor de prescriptie a actiunilor la care se refera textul de lege criticat. Aceste termene încep sa curga din nou în cazul respingerii sau închiderii procedurii insolventei, în conditiile art. 15 din Decretul nr. 167/1958, publicat în Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958. [La data de 1 octombrie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011. De asemenea, cu aceeasi data, potrivit art. 230 lit. p) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, se abroga Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva. În Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, prescriptia extinctiva este reglementata în cartea a VI-a "Despre prescriptia extinctiva, decaderea si calculul termenelor".]

Existenta riscului ca, ulterior încheierii procedurii insolventei, creditorul sa nu îsi mai poata recupera creanta are ca temei lipsa de diligenta a creditorului care nu a actionat pentru valorificarea drepturilor sale în cadrul procedurii colective si nu poate fi privita ca aducând vreo atingere dreptului la un proces echitabil sub aspectul puterii obligatorii a hotarârilor instantei de judecata.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

În ceea ce priveste invocarea prevederilor art. 16 din Constitutie, Curtea constatata ca, în masura în care reglementarile deduse controlului se aplica tuturor celor aflati în situatia prevazuta în ipoteza normei legale, fara nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiata.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Orange România" - S.A., cu sediul în municipiul Bucuresti, în Dosarul nr. 19.581/3/2012 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 11 octombrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ionita Cochintu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf