Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 841 din 11 octombrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 66 alin. (1) si art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ionita Cochintu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 66 alin. (1) si art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Marco&Alex Construct Invest" - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 71.160/3/2011/a1 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.053 D/2012.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, mentionând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, respectiv Decizia nr. 1.197 din 20 septembrie 2011.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 28 martie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 71.160/3/2011/a1, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 66 alin. (1) si art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Marco&Alex Construct Invest" - S.R.L. din Bucuresti într-o cauza întemeiata pe dispozitiile Legii nr. 85/2006.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine, în esenta, ca prevederile criticate sunt contrare dispozitiilor privind dreptul la aparare si accesul liber la justitie, deoarece dau posibilitatea judecatorului-sindic sa judece contestatiile la tabelul preliminar si de a aprecia asupra legalitatii si temeiniciei unor hotarâri judecatoresti pronuntate de o instanta egala în grad cu acesta, or acestea ar trebui facute de o instanta de control judiciar superioara în raport cu principiul triplului grad de jurisdictie ce sta la baza înfaptuirii justitiei în sistemul de drept. Posibilitatea înscrierii unor creante, ce au caracter rezolutoriu, în tabelul definitiv, creante ce sunt recunoscute prin hotarâri judecatoresti nedefinitive, duce la încalcarea principiului egalitatii. Totodata, arata ca dreptul la aparare este încalcat si ca urmare a suspendarilor de drept a tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare, potrivit art. 36 din Legea nr. 85/2006.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a civila opineaza în sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, întrucât textele criticate se aplica fara discriminari tuturor participantilor la procedura insolventei, nu îngradesc accesul liber la justitie si nu aduc atingere unicitatii, impartialitatii si egalitatii justitiei, fiind de competenta exclusiva a organului legislativ sa instituie regulile de desfasurarea a procesului si a modalitatilor de exercitare a cailor de atac. De asemenea, arata ca procedura insolventei este una speciala, instituita în scopul reîntregirii cât mai repede posibil a activului debitorului si al recuperarii în cât mai mare masura a creantelor.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 66 alin. (1) si art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare:

- Art. 66 alin. (1): "(1) Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezenta lege, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii.";

- Art. 73 alin. (3): "(3) La termenul stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creante, judecatorul-sindic va solutiona deodata, printr-o singura sentinta, toate contestatiile, chiar daca pentru solutionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urma caz, judecatorul-sindic poate sa admita, în tot sau în parte, înscrierea creantelor respective în mod provizoriu în tabelul definitiv al tuturor creditorilor împotriva averii debitorului."

În sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) - (3) privind accesul liber la justitie si art. 24 alin. (1) privind garantarea dreptului la aparare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

1. Asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 Curtea s-a mai pronuntat, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 7 din 9 ianuarie 2007, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 1 februarie 2007.

Analizând dispozitiile Legii nr. 85/2006 referitoare la primele masuri adoptate în urma deschiderii, prin sentinta judecatoreasca, a procedurii insolventei, Curtea a retinut ca, dupa notificarea formulata de administratorul judiciar, toti creditorii ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii vor depune cererile de admitere a creantelor în termenul fixat. Cererile de creante vor fi înregistrate într-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului. Potrivit art. 67 din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar va proceda de îndata la verificarea fiecarei cereri si a documentelor depuse si va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante. Ulterior, ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar sau lichidatorul va întocmi si va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creantele împotriva averii debitorului.

În acest context, dispozitiile de lege criticate excepteaza de la procedura de verificare a cererilor creditorilor creantele constatate prin titluri executorii, cu precizarea ca, în cazul creantelor bugetare, titlul executoriu sa nu fi fost contestat în termenele prevazute de legi speciale. Prin urmare, administratorul judiciar sau lichidatorul este obligat sa constate existenta titlurilor executorii si sa înregistreze aceste creante în tabelul preliminar, fara a proceda la verificarea lor.

Ratiunea legii o constituie faptul ca, pe de o parte, aceste înscrisuri sunt prezumate a fi întocmite în conformitate cu dispozitiile legii, în baza lor creditorii putând solicita valorificarea creantelor acolo mentionate, iar pe de alta parte, asupra valabilitatii titlurilor executorii, singura competenta a se pronunta este instanta judecatoreasca. Astfel, potrivit art. 73 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa formuleze, în termenul prevazut de lege, contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar sau lichidator în tabelul preliminar de creante. Mai mult, conform art. 75 alin. (1) din aceeasi lege, chiar si dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, dar pâna la închiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie împotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta în tabelul definitiv de creante, în cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si în cazul descoperirii unor titluri hotarâtoare si pâna atunci necunoscute.

2. Cu privire la critica de neconstitutionalitate referitoare la încalcarea principiului egalitatii, Curtea constata ca aceasta nu poate fi retinuta, întrucât regimul juridic diferentiat instituit de legiuitor prin reglementarea criticata nu este arbitrar si deci discriminatoriu, ci, dimpotriva, în considerarea ratiunilor expuse, este aplicabil tuturor persoanelor prevazute indirect prin ipoteza normei, respectiv tuturor creditorilor ale caror creante sunt constatate prin titluri executorii. Mai mult, în ceea ce priveste creantele bugetare, legiuitorul a conditionat exceptarea lor de la procedura verificarii de împrejurarea ca titlul executoriu sa nu fi fost contestat, în fata organelor competente, în termenele prevazute de legi speciale. Or, aceasta conditie reprezinta o garantie suplimentara pentru debitor împotriva unor eventuale abuzuri, iar nu, asa cum pretinde autorul exceptiei, un privilegiu acordat autoritatilor publice.

3. Referitor la încalcarea prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) si ale art. 24 alin. (1), Curtea a retinut ca o atare critica este lipsita de temei, în masura în care creantele trecute de administratorul judiciar sau lichidator în tabelul preliminar de creante, inclusiv cele constatate prin titluri executorii, pot face obiectul unei contestatii în justitie, formulate de oricare persoana interesata.

4. Asupra dispozitiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 Curtea s-a mai pronuntat în raport cu critici si dispozitii constitutionale similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 1.292 din 4 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 22 noiembrie 2011.

Cu acel prilej, având în vedere jurisprudenta sa anterioara, Curtea a retinut ca dispozitiile legale criticate au ca scop, ca de altfel întreaga procedura instituita prin Legea nr. 85/2006, acoperirea pasivului debitorului aflat în insolventa si, în acelasi timp, pe un plan mai general, asanarea mediului comercial.

Specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedura speciale, care deroga de la normele dreptului comun. În acest context, reglementarea prin lege a obligatiei judecatorului-sindic de a solutiona deodata, printr-o singura sentinta, toate contestatiile cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar sau de lichidator în tabelul preliminar de creante, chiar daca pentru solutionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe, constituie expresia uneia dintre caracteristicile definitorii ale procedurii insolventei, si anume celeritatea în realizarea scopurilor declarate mai sus. În absenta unei atari dispozitii de lege, procedura, care de regula are caracter colectiv, implicând participarea unui numar mare de creditori ce vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creante, ar fi cu mult întârziata, situatie ce ar genera o stare de perpetua incertitudine cât priveste raporturile juridice stabilite între partile implicate, persoane fizice sau comercianti, afectând grav stabilitatea si securitatea care trebuie sa le caracterizeze.

Însa, desi procedura insolventei pune accent pe o desfasurare rapida a procesului, ea ofera, pe de alta parte, suficiente garantii procesuale partilor implicate. Astfel, potrivit chiar textului de lege criticat, judecatorul-sindic va solutiona, la termenul stabilit pentru definitivarea tabelului de creante, contestatiile pentru care ar fi nevoie de administrarea unor probe, prin admiterea provizorie, iar nu definitiva, a creantelor contestate.

Prin urmare, înscrierea unei astfel de creante în tabelul definitiv al tuturor creantelor împotriva averii debitorului are caracter provizoriu, putând fi modificata oricând pe parcursul derularii procedurii, ca urmare a completarii probatoriului. O garantie procedurala în plus o constituie prevederile art. 12 din Legea nr. 85/2006, potrivit carora hotarârile judecatorului-sindic, care sunt definitive si executorii, pot fi atacate separat cu recurs, dupa o procedura stabilita prin dispozitiile art. 8 din aceeasi lege.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

5. Totodata, se observa ca, în jurisprudenta sa, Curtea a statuat, de principiu, ca Legea fundamentala nu consacra numarul gradelor de jurisdictie ale unui proces, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 320 din 14 septembrie 2004, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 8 noiembrie 2004.

Mai mult, art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia "competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", precum si art. 129, care prevede ca "împotriva hotarârilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, în conditiile legii", atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competentei si procedurii de judecata, regulile de procedura cu aplicabilitate generala, dar si unele reguli speciale, în considerarea unor situatii deosebite, inclusiv a conditiilor de exercitare a cailor de atac.

6. De asemenea, Curtea retine ca nu este încalcat dreptul la aparare ca urmare a suspendarii actiunilor în temeiul prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, întrucât, astfel cum a statuat Curtea în jurisprudenta sa anterioara, masura stabilita în acest text se justifica prin natura speciala a procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006, procedura care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual si egalitar în care creditorii unui debitor comun sa îsi poata valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolventa, în acest sens fiind si Decizia nr. 300 din 27 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 31 mai 2012, sau Decizia nr. 1.075 din 20 noiembrie 2007, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2008.

În aceste conditii, existenta unor actiuni paralele cu procedura concursuala prevazuta de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credala, fapt ce ar face imposibila evaluarea activului si pasivului averii debitorului, în vederea distribuirii rezultatului lichidarii.

Dreptul la actiune al creditorilor, suspendat în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, nu dispare, el fiind conservat prin art. 40 din aceeasi lege, care prevede, de asemenea, suspendarea curgerii termenelor de prescriptie a actiunilor la care se refera textul de lege criticat. Aceste termene încep sa curga din nou în cazul respingerii sau închiderii procedurii insolventei, potrivit prevederilor dreptului comun, existând posibilitatea exercitarii dreptului la aparare prin formularile si sustinerile pe care acestia le considera necesare.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 66 alin. (1) si art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Marco&Alex Construct Invest" - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 71.160/3/2011/a1 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VII-a civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 11 octombrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ionita Cochintu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf