Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 838 din 11 octombrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum si ale Legii nr. 118/2010 in ansamblul sau

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Cristina Toma - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum si ale Legii nr. 118/2010 în ansamblul sau, exceptie ridicata de Sindicatul Învatamântului Preuniversitar Botosani în Dosarul nr. 9.952/40/2011 al Tribunalului Botosani - Sectia civila si care constituie obiectul Dosarului nr. 954D/2012 al Curtii Constitutionale.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Presedintele dispune a se face apelul si în dosarele nr. 1.263D/2012 si nr. 1.265D/2012, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, ridicata de acelasi autor în dosarele nr. 4.318/40/2011 si nr. 4.369/40/2011 ale aceleiasi instante.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele sus-mentionate, din oficiu, pune în discutie problema conexarii cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.263D/2012 si nr. 1.265D/2012 la Dosarul nr. 954D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 19 martie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 9.952/40/2011, Tribunalul Botosani - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum si ale Legii nr. 118/2010 în ansamblul sau, exceptie ridicata de Sindicatul Învatamântului Preuniversitar Botosani într-o cauza având ca obiect plata diferentei dintre salariul cuvenit conform contractelor individuale de munca si salariul efectiv încasat în perioada iulie 2010 - decembrie 2010.

Prin încheierile din 9 ianuarie 2012, pronuntate în dosarele nr. 4.318/40/2011 si nr. 4.369/40/2011, Tribunalul Botosani - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, exceptie ridicata de Sindicatul Învatamântului Preuniversitar Botosani într-o cauza având ca obiect plata diferentei dintre salariul cuvenit conform contractelor individuale de munca si salariul efectiv încasat în perioada iulie 2010 - decembrie 2010.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului este constanta în a include salariul în categoria de "bun" si ca nu exista nicio justificare legala pentru diminuarea cu 25% a acestui bun. Arata ca privarea de proprietate impune statului obligatia de a despagubi proprietarul, deoarece în caz contrar ea ar aduce o atingere excesiva dreptului de proprietate si ar constitui o rupere a echilibrului dintre necesitatea protectiei dreptului si interesul general care impune luarea masurii. Sunt invocate în acest sens hotarârile Curtii Europene a Drepturilor Omului pronuntate în cauzele Ex-regele Greciei împotriva Greciei, Broniowschi contra Poloniei, Kopecky împotriva Slovaciei, Kechko împotriva Ucrainei si Cazacu împotriva Republicii Moldova.

Afirma ca, desi prevederile Legii nr. 118/2010 referitoare la diminuarea salariilor ar fi trebuit aplicate pâna la data de 1 decembrie 2010, legea criticata îsi produce efectele si în prezent, întrucât calculul drepturilor salariale aferente anului 2011 are ca baza salariul brut din luna octombrie a anului 2010, salariu diminuat conform acestor dispozitii legale.

Mai arata ca salariul reprezinta o contraprestatie pentru munca depusa, fiind stabilit prin acordul de vointa liber exprimat al partilor, astfel încât un tert (în speta statul român) nu poate modifica acordul de vointa, cu atât mai mult cu cât aceasta modificare nu vizeaza ambele parti contractante. Invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008.

În continuare, arata ca, dupa pronuntarea Deciziei nr. 874/2010 de catre Curtea Constitutionala, proiectul de lege privind diminuarea drepturilor salariale ale bugetarilor a fost retrimis Parlamentului pentru punerea de acord cu decizia Curtii. Actul normativ a fost adoptat de catre Parlament în sedinta comuna din data de 29 iunie 2010, iar legea a fost promulgata în aceeasi zi în care a fost adoptata. Legea nr. 118/2010 putea fi promulgata de Presedintele României doar dupa expirarea celor doua zile stabilite de prevederile art. 15 din Legea nr. 47/1992, în masura în care nu a fost invocata o obiectie de neconstitutionalitate, astfel încât Legea nr. 118/2010 încalca prevederile art. 147 alin. (2) din Constitutie, art. 15 din Legea nr. 47/1992, precum si dispozitiile art. 133 alin. (3) - (5) din Regulamentul Camerei Deputatilor si, odata publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, aceasta produce efecte erga omnes, astfel încât nimeni nu poate refuza aplicarea legii pe motiv ca nu au fost îndeplinite cerintele pentru adoptarea sa.

Tribunalul Botosani - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este întemeiata.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, sens în care invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. În acest sens, invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, concretizata în deciziile nr. 1.415/2009, nr. 1.557/2009 si nr. 1.655/2010. Apreciaza ca dispozitiile art. 133 alin. (3) - (5) nu intra sub incidenta controlului de constitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezinta dispozitiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, precum si Legea nr. 118/2010 în ansamblul sau. Dispozitiile art. 1 alin. (1) au urmatorul continut: "Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizatiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizatii si alte drepturi salariale, precum si alte drepturi în lei sau în valuta, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri de reîncadrare în functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri în domeniul bugetar, se diminueaza cu 25%".

În sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii, autorul exceptiei invoca încalcarea prevederilor constitutionale ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 41 alin. (5) referitoare la munca si protectia sociala a muncii, art. 44 alin. (1) - (3) privind dreptul de proprietate privata, art. 53 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 136 alin. (1) si (5) privind proprietatea, art. 147 alin. (2) privind deciziile Curtii Constitutionale si ale art. 148 alin. (2) referitoare la integrarea în Uniunea Europeana, precum si prevederilor art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului privind dreptul de proprietate si art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale cu privire la protectia proprietatii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor criticate prin deciziile nr. 872 si nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010 si Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011, retinând ca prevederile legale criticate referitoare la diminuarea cuantumului salariului personalului bugetar au avut o aplicabilitate limitata în timp, pâna la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010. Cu toate acestea, prevederile art. 1 din Legea nr. 118/2010 continua sa îsi produca efectele juridice în prezenta cauza, astfel încât, în lumina jurisprudentei sale recente (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmeaza a analiza constitutionalitatea prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010.

În continuare, Curtea a retinut ca solutia legislativa criticata a mai facut obiect al controlului de constitutionalitate din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauza. Astfel, prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 si Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, precitate, Curtea a retinut, în esenta, ca dreptul la salariu este corolarul unui drept constitutional, si anume dreptul la munca, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabila restrângere a exercitiului dreptului la munca. Realizând o examinare a compatibilitatii dispozitiilor legale criticate cu fiecare dintre conditiile strict si limitativ prevazute de Legea fundamentala pentru restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, Curtea a constatat ca masura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizatiei/soldei cu 25% constituie o restrângere a exercitiului dreptului constitutional la munca ce afecteaza dreptul la salariu, cu respectarea însa a prevederilor art. 53 din Constitutie.

Astfel, Curtea a statuat ca diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizatiei/soldei este prevazuta prin Legea nr. 118/2010 si se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, solutia legislativa cuprinsa în art. 1 din lege a fost determinata de apararea "securitatii nationale", notiune înteleasa în sensul unor aspecte din viata statului - precum cele economice, financiare, sociale - care ar putea afecta însasi fiinta statului prin amploarea si gravitatea fenomenului. În acest sens, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat ca situatia de criza financiara mondiala ar putea afecta, în lipsa unor masuri adecvate, stabilitatea economica a tarii si, implicit, securitatea nationala.

Cu privire la proportionalitatea situatiei care a determinat restrângerea, Curtea a constatat ca exista o legatura de proportionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizatiei/soldei) si scopul legitim urmarit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) si ca exista un echilibru între cerintele de interes general ale colectivitatii si protectia drepturilor fundamentale ale individului.

De asemenea, Curtea a constatat ca masura legislativa criticata este aplicata în mod nediscriminatoriu, în sensul ca reducerea de 25% se aplica tuturor categoriilor de personal bugetar în acelasi cuantum si mod. Curtea a observat totodata ca masura criticata prezinta un caracter temporar, având o durata limitata în timp, si anume pâna la data de 31 decembrie 2010, tocmai pentru a nu se afecta substanta dreptului constitutional protejat.

Referitor la pretinsa neconstitutionalitate extrinseca a Legii nr. 118/2010, prin Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, Curtea a statuat ca legea criticata este constitutionala, aratând ca: "În procedura reexaminarii reglementata de art. 147 alin. (2) din Constitutie, Parlamentul nu are competenta constitutionala de a modifica prevederile legale constatate ca fiind constitutionale, ci va putea numai sa puna de acord prevederile neconstitutionale cu decizia Curtii Constitutionale; desigur, [...] Parlamentul poate modifica si alte prevederi legale numai daca acestea se gasesc într-o legatura indisolubila cu dispozitiile declarate ca fiind neconstitutionale. Prin urmare, <> ce ar viza legea criticata se pot face numai prin alte legi sau ordonante de modificare si completare".

Prin aceeasi decizie, Curtea a statuat ca "dispozitiile art. 15 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cele ale art. 133 alin. (3) - (5) din Regulamentul Camerei Deputatilor sunt aplicabile si în cazul în care obiectia de neconstitutionalitate este formulata împotriva unei legi pe care Parlamentul a pus-o de acord cu o decizie anterioara a Curtii Constitutionale, în conformitate cu art. 147 alin. (2) din Constitutie. Numai în aceste conditii Curtea are posibilitatea de a verifica punerea de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstitutionale cu decizia Curtii Constitutionale în sensul art. 147 alin. (2) din Constitutie. Întrucât si acest control al Curtii este o forma a controlului a priori de constitutionalitate, prevederile art. 146 lit. a) teza întâi din Constitutie si ale art. 15 - 18 din Legea nr. 47/1992 se aplica în mod corespunzator."

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în deciziile amintite îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

În fine, Curtea mentioneaza ca instanta de contencios constitutional european al drepturilor omului a observat ca masura reducerii salariilor prevazuta de Legea nr. 118/2010 nu a determinat suportarea unei sarcini disproportionate si excesive, incompatibila cu dreptul la respectarea bunurilor garantat de art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. În consecinta, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca statul român nu a depasit marja sa de apreciere si nu a rupt justul echilibru între cerintele de interes general ale colectivitatii si protectia drepturilor fundamentale ale individului (a se vedea Decizia pronuntata în 6 decembrie 2011 în cauzele Felicia Mihaies împotriva României si Adrian Gavril Sentes împotriva României, paragraful 21).

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum si ale Legii nr. 118/2010 în ansamblul sau, exceptie ridicata de Sindicatul Învatamântului Preuniversitar Botosani în dosarele nr. 9.952/40/2011, nr. 4.318/40/2011 si nr. 4.369/40/2011 ale Tribunalului Botosani - Sectia civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 11 octombrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Cristina Toma
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf