Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 835 din 11 octombrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 121 alin. (1) pct. 1, 1^1 si 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ionita Cochintu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 121 alin. (1) pct. 1, 1^1 si 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicata de Marian Florin Pîslan în Dosarul nr. 3.171/87/2009 al Tribunalului Teleorman - Sectia civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 899D/2012.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra faptului ca la dosarul cauzei autoarea exceptiei a depus o cerere prin care renunta la judecarea exceptiei de neconstitutionalitate.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arata ca în fata Curtii Constitutionale nu se poate renunta la judecarea cauzei.

Curtea respinge cererea de renuntare formulata, având în vedere dispozitiile art. 55 din Legea nr. 47/1992, potrivit carora "Curtea Constitutionala, legal sesizata, procedeaza la examinarea constitutionalitatii, nefiind aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului [...]".

Exceptia de neconstitutionalitate este o exceptie de ordine publica, prin invocarea ei punându-se în discutie abaterea unor reglementari legale de la dispozitiile Constitutiei, iar solutia asupra exceptiei este de interes general. Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate nu ramâne la dispozitia partii care a invocat-o si nu este susceptibila de acoperire nici pe calea renuntarii exprese la solutionarea acesteia de catre partea care a ridicat-o.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, Legea nr. 85/2006, prin continut, este o lege organica, iar textul criticat stabileste ordinea platii creantelor, fiind cuprinse si creantele rezultate din raporturi de munca, asigurând, astfel, cu prioritate plata salariilor.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea civila nr. 186 din 17 octombrie 2011, pronuntata în Dosarul nr. 3.171/87/2009, Tribunalul Teleorman - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 121 alin. (1) pct. 1, 1^1 si 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicata de Marian Florin Pîslan într-o cauza întemeiata pe dispozitiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca prevederile criticate sunt neconstitutionale si îngradesc dreptul la salariu, întrucât "creantele garantate au prioritate fata de creantele salariale, în procedura insolventei".

Tribunalul Teleorman - Sectia civila opineaza în sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, textul criticat nu cuprinde, în sine, vreo masura de natura a contraveni prevederilor constitutionale, ordinea de preferinta fiind expresia principiului ordonarii rangului creantelor si este destinata sa ocroteasca drepturile creditorilor cu garantii reale asupra bunurilor din averea debitorului, însa în considerarea unor criterii obiective si rezonabile, în concordanta cu principiul constitutional al egalitatii în drepturi.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile criticate sunt constitutionale, întrucât ordinea de preferinta, prevazuta de acestea, este destinata sa ocroteasca drepturile titularilor de creante în functie de natura juridica a acestora, ordonarea categoriilor de creante realizându-se în considerarea unor criterii obiective si rezonabile, întemeiate pe argumente de protectie sociala sau ratiuni social-economice.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 121 alin. (1) pct. 1, 1^1 si 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, care au urmatorul cuprins: "(1) Fondurile obtinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite în urmatoarea ordine:

1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vânzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate în conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24;

1^1. creantele creditorilor garantati nascute în timpul procedurii de insolventa dupa confirmarea planului de reorganizare, ca parte componenta a acestui plan. Aceste creante cuprind capitalul, dobânzile, majorarile si penalitatile de orice fel;

2. creantele creditorilor garantati, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile, pentru creantele nascute înainte de deschiderea procedurii."

În sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5) care dispun ca "În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie", art. 11 referitor la dreptul international si dreptul intern, art. 20 alin. (1) potrivit caruia "Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate în concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte" si art. 41 alin. (4) potrivit caruia "La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii", art. 148 alin. (2) si (4) privind prioritatea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si a celorlalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare si ducerea la îndeplinire a obligatiilor rezultate din acesta.

De asemenea, sunt mentionate prevederile art. 23 paragraful 3 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 7 lit. a) din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, ratificat prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974, art. 4 din Carta sociala europeana revizuita, ratificata prin Legea nr. 74/1999, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999, art. 11 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 95/1949 privind protectia salariului, ratificata prin Decretul nr. 284/1973, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 81 din 6 iunie 1973.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

Textul de lege criticat este cuprins în subsectiunea 3 - Distribuirea sumelor realizate în urma lichidarii, sectiunea a 7-a - Falimentul, din capitolul III si stabileste ordinea de preferinta privind distribuirea fondurilor obtinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel.

Astfel, din economia prevederilor criticate, precum si din motivarea autorului prezentei exceptii de neconstitutionalitate se observa ca aceasta este neîntemeiata, întrucât dispozitiile art. 121 alin. (1) pct. 1, 1^1 si 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei nu contin norme care sa conduca la încalcarea prevederilor constitutionale care stabilesc ca "La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii" si nici a dreptului la salariu.

Totodata, se observa ca prevederile art. 11 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 95/1949 privind protectia salariala, la alin. 1, stabilesc ca "În caz de faliment sau lichidare judiciara a unei întreprinderi, lucratorii folositi în cadrul acesteia vor avea rang de creditori privilegiati, pentru salariile care le sunt datorate cu titlu de servicii prestate în cursul unei perioade anterioare falimentului sau lichidarii si care va fi prevazuta de catre legislatia nationala", alin. 2 "Salariul constituind o creanta privilegiata va fi platit integral mai înainte ca creditorii ordinari sa poata revendica cota-parte ce li se cuvine", iar la alin. 3 prevad ca "Ordinea de prioritate a creantei privilegiate constituita de salariu, fata de celelalte creante privilegiate, trebuie sa fie determinata de catre legislatia nationala".

Or, dispozitiile criticate sunt în deplina concordanta cu aceste reglementari internationale potrivit carora stabilirea ordinii de prioritate a creantelor privilegiate intra în atributiile legiuitorului national.

De asemenea, se observa ca toti creditorii au acelasi interes si aceeasi legitimitate în recuperarea creantelor lor, dar lichidarea bunurilor din averea debitorului si falimentul se fac în timp, în mod treptat, situatie în care nu se pot recupera deodata toate creantele. Aceasta stare de lucruri impune stabilirea unei ordini de plata în raport cu natura creantelor, ceea ce intra în atributiile legiuitorului. Or, stabilirea ordinii de plata a creantelor se face prin norme juridice cu caracter procedural, iar, potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, "Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", sens în care este si jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 22 din 24 ianuarie 2002, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 15 aprilie 2002.

Fata de cele prezentate, Curtea constata ca nu sunt încalcate prevederile constitutionale si conventionale invocate, iar exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 121 alin. (1) pct. 1, 1^1 si 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, exceptie ridicata de Marian Florin Pîslan în Dosarul nr. 3.171/87/2009 al Tribunalului Teleorman - Sectia civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 11 octombrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ionita Cochintu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf