Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 810 din 2 octombrie 2012

Asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. a), art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) si art. 5 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. a), art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) si art. 5 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Corneliu Danilescu în Dosarul nr. 15/110/2011 al Tribunalului Bacau - Sectia civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 594D/2012.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 27 februarie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 15/110/2011, Tribunalul Bacau - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. a), art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) si art. 5 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de reclamantul Corneliu Danilescu într-o cauza având ca obiect solutionarea contestatiei la decizia de pensionare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) si (2), art. 20 alin. (2), art. 44 alin. (1), (3) si (4), art. 47, art. 136 alin. (5) si art. 139 alin. (3), precum si celor ale Preambulului si ale art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si ale art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

În acest sens, arata ca dispozitiile de lege criticate au afectat în mare masura nivelul de trai al pensionarilor militari.

Totodata, arata ca, în conditiile în care angajatorul - statul - "nu a contribuit la fondul bugetului asigurarilor sociale de stat, nu poate folosi discretionar acest fond pentru a se achita de obligatiile ce îi revin în calitate de angajator, deoarece se creeaza premisele de a folosi acest fond si pentru alte obligatii ale statului, desi drepturile acestuia ca angajator sunt egale cu drepturile celorlalti angajatori".

De asemenea, considera ca dispozitiile de lege criticate contravin si principiului inamovibilitatii proprietatii private si încalca garantia constitutionala a proprietatii private, întrucât "dreptul banesc corespunzator gradului militar (ca orice drept de proprietate) nu poate fi luat, caz în care ar fi efectuata o expropriere a dreptului respectiv al militarului".

Cu privire la încalcarea art. 47 din Constitutie, sustine ca dispozitiile de lege criticate "submineaza nivelul de trai al militarilor, prin diminuarea semnificativa a cuantumului venitului din pensie".

În final, invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 830/2008, nr. 375/2005, nr. 57/2006, nr. 120/2007.

Tribunalul Bacau - Sectia civila considera, în esenta, ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neîntemeiata, deoarece pensia de serviciu are natura unui drept câstigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pâna la data intrarii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii. Pentru viitor, pensia de serviciu nu are natura unui bun actual, ci doar a unui interes patrimonial care poate fi supus unei reduceri fara a fi necesara acordarea unei despagubiri. În ceea ce priveste gradul militar, acesta nu poate face obiectul unui drept de proprietate. Invoca, în continuare, deciziile Curtii Constitutionale nr. 20/2000 si nr. 871/2010. În final, considera ca dispozitiile de lege criticate nu intra în conflict cu art. 16 din Constitutie si cu celelalte prevederi invocate din actele internationale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 lit. a), art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) si art. 5 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispozitii care au urmatorul continut:

- Art. 1 lit. a): "Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii în întelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare: a) pensiile militare de stat;";

- Art. 3 alin. (1): "Pensiile prevazute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plata, se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.";

- Art. 4 alin. (2): "Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileste în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si se plateste de la data de întâi a lunii urmatoare expirarii perioadei de recalculare prevazute la alin. (1) lit. a) sau b), dupa caz.";

- Art. 5 alin. (1), (2) si (4): "(1) Prevederile art. 3 si 4 se aplica în mod corespunzator si pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. a) sau b), punctajul mediu anual realizat se determina prin împartirea numarului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentând stagiul complet de cotizare.

[...]

(4) În cazul pensiilor prevazute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu pot fi dovedite venituri de natura salariala, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective."

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca aceste prevederi de lege contravin urmatoarelor dispozitii din Constitutie: art. 1 alin. (5) potrivit caruia "În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie", art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1), (3) si (4) privind dreptul de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai decent, art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietatii private, art. 139 alin. (3) privind impozite, taxe si alte contributii, precum si cele ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, coroborate cu Preambulul si art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si cu art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, prin Decizia nr. 1.481 din 8 noiembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 17 ianuarie 2012, prin Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011, Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, si Decizia nr. 1.285 din 29 septembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 23 noiembrie 2011.

Prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat, în esenta, ca "pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea speciala". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, "tine de politica statului în domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie speciala "nu poate fi considerata ca instituind o obligatie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câstigat reprezentând doar prestatiile deja realizate pâna la intrarea în vigoare a noii reglementari si asupra carora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încalcarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie [...]. Conformându-se dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, textele de lege criticate afecteaza pensiile speciale doar pe viitor si numai în ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie si vârsta eligibila, nu sunt afectate de noile reglementari. De asemenea, Legea privind instituirea unor masuri în domeniul pensiilor nu se rasfrânge asupra prestatiilor deja obtinute anterior intrarii sale în vigoare, care constituie facta praeterita".

Totodata, Curtea a statuat ca "partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi încadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, în notiunea de <>, ea reprezinta totusi, din aceasta perspectiva, un drept câstigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pâna la data intrarii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii".

Curtea Constitutionala a constatat ca "eliminarea pensiilor de serviciu reglementata de Legea nr. 119/2010 nu a reprezentat o sarcina individuala excesiva, aceasta sarcina fiind suportata de cvasimajoritatea personalului angajat în domeniul public care beneficia de astfel de pensii în egala masura (spre deosebire de cele retinute de Curtea Europeana a Drepturilor Omului în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, 2005). Ajustarea dictata de principiul contributivitatii nu numai ca elimina un beneficiu suplimentar acordat unor angajati ai statului, dar îi integreaza pe cvasimajoritatea acestora într-un sistem unic de pensii publice. Totodata, conform jurisprudentei Curtii, dreptul la pensie nu este afectat decât atunci când este redusa pensia contributiva (a se vedea Decizia nr. 872 si Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010); or, în cauza de fata, nu se pune o atare problema, pensia contributiva nefiind în niciun fel afectata sau restrânsa".

Totodata, prin Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea a statuat urmatoarele: "cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plata nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezinta un bun numai în masura în care acesta a devenit exigibil".

Întrucât criticile de neconstitutionalitate din prezenta cauza privesc aceleasi aspecte si având în vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutiile deciziilor mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

În final, Curtea retine ca dispozitiile constitutionale ale art. 139 alin. (3) privind impozite, taxe si alte contributii nu au incidenta în cauza de fata.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. a), art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) si art. 5 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Corneliu Danilescu în Dosarul nr. 15/110/2011 al Tribunalului Bacau - Sectia civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 2 octombrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf