Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 807 din 2 octombrie 2012

Asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, exceptie ridicata de Paul Sima în Dosarul nr. 6.639/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 510D/2012.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate, având în vedere Decizia Curtii Constitutionale nr. 669/2012.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 27 octombrie 2011, pronuntata în Dosarul nr. 6.639/2/2011, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului platit din fonduri publice. Exceptia a fost ridicata de reclamantul Paul Sima într-o cauza având ca obiect solutionarea unei cereri de anulare a unui act administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile de lege criticate îi îngradesc dreptul de a promova într-o treapta superioara de salarizare, ceea ce este discriminatoriu. Considera ca prin modificarile aduse art. 63, art. 65, art. 67, art. 69 si art. 77 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, referitoare la avansarea în trepte de salarizare, nu mai exista nicio sansa de promovare, salariul sau ramânând înghetat la nivelul sumei medii brute de 5.064 lei, iar prin abrogarea Legii-cadru nr. 330/2009, treptele de salarizare au fost desfiintate.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. Astfel, în ceea ce priveste dispozitiile art. 16 din Constitutie, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca principiul egalitatii presupune identitate de solutii juridice numai pentru situatii identice. Or, în cauza de fata, desi situatia reclamantului este identica din punctul de vedere al muncii prestate vechimii în munca si vechimii în functie cu o parte din colegii sai, drepturile salariale ale acestora în functie de o alta încadrare în clasa de salarizare si gradatie s-au nascut sub imperiul unor reglementari normative diferite, astfel încât nu se poate trage concluzia ca au fost supusi unei discriminari, de vreme ce acest drept trebuie privit si analizat prin prisma dispozitiilor legale aplicabile la acel moment. A da o alta interpretare ar echivala cu imposibilitatea statului de a schimba modalitatea de remunerare a personalului bugetar, iar drepturile salariale odata stabilite sa nu poata suferi modificari în raport cu noile realitati economice si sociale. De altfel, potrivit art. 3 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010, personalul îsi pastreaza drepturile câstigate aferente gradului sau treptei profesionale, vechimii în munca, vechimii în functie sau, dupa caz, în specialitate, dobândite în conditiile legii pâna la data intrarii în vigoare a acestei legi.

Mai mult, retine ca masura legislativa criticata este aplicata în mod nediscriminatoriu, aplicându-se tuturor categoriilor de personal bugetar platit din fonduri publice în aceeasi modalitate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. Arata ca prevederile legale criticate, stabilind modalitatea de reîncadrare a personalului platit din fonduri publice, dau expresie optiunii legiuitorului, acestea aplicându-se tuturor celor aflati în situatia prevazuta de ipoteza normei legale, fara nicio discriminare pe considerente arbitrare. Invoca în acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 1/1994.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, care au urmatorul continut: "Personalul platit din fonduri publice se reîncadreaza, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile functii, gradatii si grade prevazute de legea-cadru, în raport cu functia, vechimea, gradul si treapta avute de persoana reîncadrata la 31 decembrie 2010."

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor art. 16 din Constitutie care consacra principiul egalitatii în fata legii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

Dispozitiile de lege criticate prevad, începând cu 1 ianuarie 2011, reîncadrarea personalului platit din fonduri publice pe clase de salarizare, pe noile functii, gradatii si grade prevazute de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, în raport cu functia, vechimea, gradul si treapta avute de persoana reîncadrata la 31 decembrie 2010.

Totodata, potrivit art. 5 din Legea-cadru nr. 284/2010, "Reglementarile din cuprinsul prezentei legi au ca scop urmatoarele:

a) armonizarea sistemului de salarizare a personalului din sectorul bugetar cu importanta, raspunderea, complexitatea activitatii si nivelul studiilor necesare pentru desfasurarea activitatii;

b) stabilirea salariilor de baza, a soldelor functiilor de baza/salariilor functiilor de baza si a indemnizatiilor lunare de încadrare, ca principal element al câstigului salarial;

c) realizarea ierarhiei salariilor de baza, a soldelor functiilor de baza/salariilor functiilor de baza si a indemnizatiilor lunare de încadrare, atât între domeniile de activitate, cât si în cadrul aceluiasi domeniu, are la baza evaluarea posturilor, diferentierea facându-se în functie de urmatoarele criterii:

- cunostinte si experienta;

- complexitate, creativitate si diversitatea activitatilor;

- judecata si impactul deciziilor;

- influenta, coordonare si supervizare;

- contacte si comunicare;

- conditii de munca;

- incompatibilitati si regimuri speciale;

d) transparenta mecanismului de stabilire a salariului de baza, a soldelor functiilor de baza/salariilor functiilor de baza si a indemnizatiilor lunare de încadrare, precum si a celorlalte drepturi salariale;

e) diferentierea salariilor de baza, a soldelor functiilor de baza/salariilor functiilor de baza si a indemnizatiilor lunare de încadrare în functie si de nivelul la care se presteaza activitatea: central, teritorial si local."

Asa cum a statuat Curtea Constitutionala în mod constant în jurisprudenta sa, principiul constitutional al egalitatii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, în functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. (A se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

În conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiaza de o anumita marja de apreciere în a decide daca si în ce masura diferentele între diversele situatii similare justifica un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variaza în functie de anumite circumstante, de domeniu si de context (în acest sens, a se vedea hotarârile pronuntate în cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic în scolile belgiene" împotriva Belgiei, paragraful 10, Gaygusuz împotriva Austriei, paragraful 42, Bocancea si altii împotriva Moldovei, paragraful 24).

Aplicând aceste principii la speta de fata, se constata ca masurile stabilite de dispozitiile de lege criticate se aplica întregului personal platit din fonduri publice, fara discriminari.

Nu se poate sustine ca prevederile de lege criticate - prin faptul ca împiedica trecerea într-o treapta superioara, asa cum arata autorul exceptiei - ar contraveni principiului egalitatii, deoarece, în sens contrar, ar însemna ca legiuitorul nu ar putea modifica nicicând prevederile legale referitoare la salarizare.

Cu privire la sustinerea potrivit careia anterior intrarii în vigoare a Legii nr. 285/2010 erau aplicabile regulile referitoare la avansarea în trepte de salarizare, se retine ca, astfel cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 669 din 26 iunie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, avansarea personalului încadrat pe functii de executie în gradatia corespunzatoare transei de vechime în munca si calculul indemnizatiilor potrivit acestor gradatii se face potrivit normelor juridice în vigoare la data unei astfel de avansari, cuantumurile ce ar fi putut fi calculate potrivit legislatiei aplicabile anterior acestei date neavând regimul juridic al unor drepturi câstigate. De altfel, prin aceeasi decizie, Curtea a subliniat faptul ca legiuitorul poate interveni oricând, din ratiuni ce tin de politica economico-financiara a statului, cu reglementarea unor criterii de avansare si a unor metodologii de calcul al indemnizatiilor obtinute în urma avansarii, ce devin aplicabile de la data intrarii lor în vigoare, înlocuind vechile norme având acelasi obiect, pe care le abroga.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, exceptie ridicata de Paul Sima în Dosarul nr. 6.639/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 2 octombrie 2012.

 
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf