Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului si art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, exceptie ridicata de Luminita-Maria Filip în Dosarul nr. 3.291/117/2011 al Curtii de Apel Cluj - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 960D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens, invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, concretizata prin Decizia nr. 455/2011.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Încheierea civila din 21 martie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 3.291/117/2011, Curtea de Apel Cluj - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului si art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, exceptie ridicata de reclamanta Luminita-Maria Filip în cadrul unui litigiu având ca obiect "obligatia de a face".

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 sunt neconstitutionale, în ceea ce priveste plafonarea indemnizatiei de crestere a copilului la suma de 4000 RON, iar cele ale art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, în ceea ce priveste plafonarea indemnizatiei de crestere a copilului la suma de 3400 RON.

Referitor la încalcarea dreptului la masurile de asistenta sociala si a dreptului de proprietate, arata ca, în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat ca notiunea de "bun" înglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economica, astfel încât dreptul la indemnizatia pentru cresterea copilului poate fi asimilat unui drept de proprietate. În ceea ce priveste principiul nediscriminarii, arata ca prin instituirea unui plafon de acordare a indemnizatiilor, precum si prin modalitatea de stabilire a drepturilor la indemnizatia pentru cresterea copilului, nediferentiat în functie de veniturile obtinute si de contributia diferita la buget a persoanelor beneficiare ale indemnizatiei de crestere a copilului, se aduce atingere art. 16 alin. (1) din Constitutie.

În fine, arata ca, desi Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 se bazeaza pe principiul contributivitatii, atunci când vine momentul stabilirii cuantumului indemnizatiei pentru cresterea si îngrijirea copilului se ignora tocmai acest principiu mai sus mentionat.

Curtea de Apel Cluj - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. În acest sens invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, concretizata prin deciziile nr. 1.166/2010, nr. 1.035/2010, nr. 455/2011 si nr. 765/2011.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului arata ca prevederile art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 au fost abrogate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 124/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative care reglementeaza acordarea de beneficii de asistenta sociala, astfel încât, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate a acestor prevederi legale este inadmisibila. În ceea ce priveste art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, apreciaza ca acest text de lege este constitutional, iar exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.

- Art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 are urmatorul cuprins: "(1) Pentru copiii nascuti, adoptati, încredintati în vederea adoptiei, luati în plasament, în plasament în regim de urgenta sau tutela pâna la data de 31 decembrie 2010, persoanele care, în ultimul an anterior datei nasterii copilului ori producerii evenimentelor mentionate, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului în vârsta de pâna la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de pâna la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara reprezentând 75% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni. Începând cu luna ianuarie 2012, cuantumul minim, precum si cuantumul maxim ale indemnizatiei lunare se raporteaza la indicatorul social de referinta, denumit în continuare ISR, si nu poate fi mai mic de 1,2 ISR si nici mai mare de 6,8 ISR.

(2) Cele 12 luni prevazute la alin. (1) pot fi constituite integral si din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:

a) si-au însotit sotul/sotia trimis/trimisa în misiune permanenta în strainatate;

b) au beneficiat de indemnizatie de somaj, stabilita conform legii;

c) au beneficiat de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, potrivit legii;

d) au realizat perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, în conditiile prevazute la art. 38 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare;

e) au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii în conditiile prevazute de actele normative cu caracter special care reglementeaza concedierile colective;

f) au realizat în sistemul public de pensii, anterior datei intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta, perioade de stagiu de cotizare pe baza de contract de asigurare sociala;

g) au beneficiat de indemnizatia lunara pentru cresterea copilului pâna la vârsta de 2 ani, respectiv pâna la vârsta de 3 ani în cazul copilului cu handicap;

h) au beneficiat de pensii de invaliditate;

i) au beneficiat de concediu fara plata pentru a participa la cursuri de formare si perfectionare profesionala din initiativa angajatorului sau la care acesta si-a dat acordul, organizate în conditiile legii;

j) au lucrat cu contract individual de munca în strainatate, pe baza acordurilor guvernamentale bilaterale încheiate de România cu alte state;

k) se afla în perioada de întrerupere temporara a activitatii, din initiativa angajatorului, fara încetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii;

l) se afla în perioada de 60 de zile de la absolvirea cursurilor de zi ale învatamântului universitar, organizat potrivit legii, cu examen de licenta sau de diploma, în vederea angajarii ori, dupa caz, trecerii în somaj, potrivit legii;

m) urmeaza cursurile de zi ale învatamântului preuniversitar si universitar, organizat potrivit legii, frecventate fara întrerupere. Sunt exceptate de la aceasta obligatie persoanele care au întrerupt cursurile din motive medicale;

n) urmeaza cursuri cu frecventa de masterat în tara sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, si cel putin unul dintre parintii copilului are cetatenie româna. Nu beneficiaza de indemnizatie de crestere a copilului cursantii care o primesc din partea altui stat membru al Uniunii Europene.

(3) Prin venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se întelege: venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole, asa cum sunt definite de aceasta lege.

- Art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 avea urmatorul cuprins: "Pentru copilul cu handicap concediul pentru cresterea copilului se acorda pâna la împlinirea de catre acesta a vârstei de 3 ani, iar indemnizatia aferenta se acorda în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni si nu poate fi mai mica de 600 lei si nici mai mare de 3.400 lei."

Autorul exceptiei sustine ca prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privata, precum si art. 47 alin. (2) care consacra "dreptul la concediul de maternitate platit" si "dreptul la masuri de asistenta sociala, potrivit legii."

Totodata, arata ca textele de lege criticate aduc atingere si art. 1 si 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art. 1 din Primul Protocol aditional si art. 1 din Protocolul nr. 12 al aceleiasi reglementari internationale, precum si art. 1 alin. (2) lit. e), art. 2 alin. (3) si art. 6 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

În ceea ce priveste art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, Curtea observa ca, la data sesizarii sale, aceste prevederi de lege erau abrogate expres prin art. IV punctul 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 124/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative care reglementeaza acordarea de beneficii de asistenta sociala, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 30 decembrie 2011.

În legatura cu problematica examinarii unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a statuat ca "sunt supuse controlului de constitutionalitate si legile sau ordonantele ori dispozitiile din legi sau din ordonante ale caror efecte juridice continua sa se produca si dupa iesirea lor din vigoare."

Asadar, desi prevederile de lege supuse controlului nu se mai încadreaza în fondul activ al legislatiei, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra constitutionalitatii acestora, având în vedere ca prevederile art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 sunt aplicabile în cauza concreta dedusa judecatii si îsi produc efectele fata de autorul exceptiei de neconstitutionalitate.

Astfel, referitor la criticile autorului exceptiei privind neconstitutionalitatea masurii de plafonare a indemnizatiei de crestere a copilului, prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011, Curtea a retinut ca dreptul la indemnizatia pentru cresterea copilului nu este un drept constitutional, ci constituie una dintre masurile de protectie sociala instituite de stat prin lege în virtutea rolului de stat social, dar nenominalizate expres în Constitutie. Caracteristic unui astfel de drept este ca legiuitorul este liber sa aleaga, în functie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmarite si de necesitatea îndeplinirii si a altor obligatii ale statului consacrate deopotriva la nivel constitutional, care sunt masurile prin care va asigura cetatenilor un nivel de trai decent si sa stabileasca conditiile si limitele acordarii lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordarii masurilor de protectie sociala luate, fara a fi necesar sa se supuna conditiilor art. 53 din Constitutie, întrucât acest text constitutional priveste numai drepturile consacrate de Legea fundamentala, iar nu si cele stabilite prin legi.

Curtea a considerat, totodata, ca masurile adoptate au mai degraba caracterul unei adaptari la conditiile economice existente, iar, raportat la acestea, masurile dispuse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 nu au un caracter disproportionat, neputându-se vorbi despre o afectare a nivelului de trai decent, contrara Constitutiei. Un alt criteriu avut în vedere de legiuitor l-au constituit si conditiile de acordare a unor drepturi similare în alte state europene, sens în care Curtea a observat ca, asa cum sunt prevazute la momentul actual, conditiile din România se încadreaza între limitele minime si maxime stabilite la nivel european, si care sunt considerate ca necesare, dar si suficiente pentru a asigura un nivel de trai decent.

Cât priveste pretinsa neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, Curtea constata ca acestea au mai facut obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la critici similare.

În acest sens, este, de exemplu, Decizia nr. 455 din 12 aprilie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 2 iunie 2011, prin care Curtea a statuat ca "indemnizatia pentru cresterea copilului constituie o masura concreta de protectie sociala, fiind dreptul exclusiv al legiuitorului sa stabileasca modalitatea de acordare a acesteia, fara a aduce atingere existentei dreptului în sine."

De asemenea, prin Decizia nr. 1.166 din 28 septembrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 10 noiembrie 2010, Curtea a retinut ca, "în ceea ce priveste contributia individuala de asigurari sociale de sanatate corespunzatoare indemnizatiei pentru cresterea copilului, aceasta se suporta de la bugetul de stat, în aceasta materie nefiind datorate celelalte contributii sociale obligatorii stabilite de lege, ceea ce atesta, o data în plus, faptul ca dreptul de asistenta sociala în discutie nu este supus sistemului contributiv", astfel încât textul de lege criticat din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 nu încalca prevederile constitutionale si conventionale invocate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în deciziile mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta cauza.

În subsidiar, Curtea constata ca autorul exceptiei deduce pretinsa neconstitutionalitate a reglementarilor legale criticate si prin raportarea acestora la prevederile art. 1 alin. (2) lit. e), art. 2 alin. (3) si art. 6 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007.

Fata de raportarea reglementarii criticate la prevederile art. 1 si art. 2 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, Curtea observa ca, prin Decizia nr. 818 din 3 iulie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, a statuat ca acestea sunt neconstitutionale, în masura în care din acestea se desprinde întelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând ca sunt discriminatorii, si sa le înlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

În jurisprudenta sa, Curtea a statuat însa ca "examinarea constitutionalitatii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din aceasta comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia ca, desi fiecare dintre dispozitiile legale este constitutionala, numai coexistenta lor ar pune în discutie constitutionalitatea uneia dintre ele."

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului si ale art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, exceptie ridicata de Luminita-Maria Filip în Dosarul nr. 3.291/117/2011 al Curtii de Apel Cluj - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 25 septembrie 2012.