Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 779 din 25 septembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum si ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, exceptie ridicata de Liga Sindicatelor din Învatamânt Botosani în Dosarul nr. 7.481/40/2011 al Tribunalului Botosani - Sectia civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 865D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Presedintele dispune sa se faca apelul si în dosarele Curtii Constitutionale nr. 880D/2012 si nr. 881D/2012, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicata de acelasi autor în dosarele nr. 7.447/40/2011 si nr. 7.480/40/2011 ale Tribunalului Botosani - Sectia civila, precum si în dosarele Curtii Constitutionale nr. 877D/2012 si nr. 878D/2012, ce au ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar si ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, exceptie ridicata de Liga Sindicatelor din Învatamânt Botosani în dosarele nr. 6.545/40/2011 si nr. 4.827/40/2011 ale Tribunalului Botosani - Sectia civila.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

În continuare, presedintele dispune sa se faca apelul si în Dosarul Curtii Constitutionale nr. 993D/2012, care are ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar si ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, exceptie ridicata de Loreta Beatris Andriescu, Titina Baciu, Elena Magdalena Bârsan, Margareta Carare, Cornelia Smarandita Chirila, Mirela Coman, Elena Cranga, Violeta David, Dana Catalina Diaconu, Lica Ene, Mihaela Grosu, Maricica Iordache, Cristina Mihaila, Elena Paladuta, Adriana Rusu, Crisina Straub, Melania Zaharia, Mioara Zaharia, Lidia Arsene, Monica Tacu, Malina Gheorghiu, Vlad Ogrinj si Mirela Rotaru în Dosarul nr. 4.129/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constata, de asemenea, lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discutie problema conexarii dosarelor nr. 865D/2012, nr. 877D/2012, nr. 878D/2012, nr. 880D/2012, nr. 881D/2012 si nr. 993D/2012.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 877D/2012, nr. 878D/2012, nr. 880D/2012, nr. 881D/2012 si nr. 993D/2012 la Dosarul nr. 865D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata. În acest sens, invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, concretizata prin Decizia nr. 66/2012.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 19 ianuarie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 6.545/40/2011, si încheierile din 25 ianuarie 2012, pronuntate în dosarele nr. 7.481/40/2011, nr. 4.827/40/2011, nr. 7.447/40/2011 si nr. 7.480/40/2011, Tribunalul Botosani - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar si ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, exceptie ridicata de Liga Sindicatelor din Învatamânt Botosani cu ocazia solutionarii unor litigii având ca obiect drepturi banesti.

Prin Sentinta civila nr. 1.212 din 21 februarie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 4.129/2/2011, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar si art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului platit din fonduri publice. Exceptia a fost ridicata de Loreta Beatris Andriescu, Titina Baciu, Elena Magdalena Bârsan, Margareta Carare, Cornelia Smarandita Chirila, Mirela Coman, Elena Cranga, Violeta David, Dana Catalina Diaconu, Lica Ene, Mihaela Grosu, Maricica Iordache, Cristina Mihaila, Elena Paladuta, Adriana Rusu, Crisina Straub, Melania Zaharia, Mioara Zaharia, Lidia Arsene, Monica Tacu, Malina Gheorghiu, Vlad Ogrinj si Mirela Rotaru în cadrul unui litigiu având ca obiect drepturi salariale ale personalului auxiliar de specialitate si contractual din justitie.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca textele de lege criticate încalca grav dreptul de proprietate asupra "bunului" reprezentat de salariul cuvenit pentru munca prestata, fara a exista vreuna din cauzele prevazute de art. 53 din Constitutie si fara caracter temporar, deoarece art. 1 din Legea nr. 285/2010 preia sine die diminuarea salariala dispusa prin Legea nr. 118/2010. De aceea, diminuarea salariilor cu 25% pe o perioada de 6 luni, dar si perpetuarea acesteia dupa data de 1 ianuarie 2011, când situatia economica nu o mai impunea, reprezinta o ingerinta ce a avut ca efect privarea acestora de "bunul" lor, asa încât textele de lege criticate eludeaza principiile care se regasesc în art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, precum si pe cele ale art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia europeana a drepturilor omului.

În sustinerea criticii de neconstitutionalitate, sunt invocate hotarârile Curtii Europene a Drepturilor Omului din 28 septembrie 2004, 8 noiembrie 2005 si 23 octombrie 2007, pronuntate în cauzele Kopecky împotriva Slovaciei, Kechko împotriva Ucrainei si Cazacu împotriva Republicii Moldova.

De asemenea, autorii exceptiei apreciaza ca prin modul în care a fost promulgata Legea nr. 118/2010 se încalca dispozitiile art. 147 alin. (2) din Constitutie si prevederile art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, precum si art. 133 alin. (3) - (5) din Regulamentul Camerei Deputatilor.

Astfel, arata ca, desi prevederile Legii nr. 118/2010 referitoare la diminuarea salariilor ar fi trebuit aplicate pâna la data de 31 decembrie 2010, legea criticata îsi produce efectele si în prezent, întrucât calculul drepturilor salariale aferente anului 2011 are ca baza salariul brut din luna octombrie a anului 2010, legea fiind de actualitate prin preluarea dispozitiilor sale de catre art. 1 din Legea nr. 285/2010.

În concluzie, autorii exceptiei sustin ca prevederile legale criticate sunt neconstitutionale, în masura în care se perpetueaza reducerea ce le-a afectat indemnizatia si ulterior termenului impus de Curtea Constitutionala prin deciziile nr. 872 si 874/2010, încalcându-se astfel dreptul de proprietate garantat de art. 44 din Constitutie, dar si art. 41 care ocroteste munca si protectia sociala a muncii, fiind de natura a afecta statutul profesiei lor, astfel cum este reglementat prin art. 124 si art. 125 din Constitutie.

Tribunalul Botosani - Sectia civila considera ca Legea nr. 118/2010 este neconstitutionala, în raport cu dispozitiile art. 147 alin. (2) din Constitutie. În acest sens, invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 975/2010, din ale carei considerente instanta observa ca Legea nr. 118/2010 nu putea sa intre în vigoare la data de 3 iulie 2010, atâta timp cât a fost înregistrata în termen legal o obiectie de neconstitutionalitate. Asa fiind, apreciaza ca prin nerespectarea termenelor si conditiilor impuse de Legea nr. 47/1992 a fost lipsita de substanta forma de control de constitutionalitate a legilor înainte de promulgarea acestora, Legea nr. 118/2010 încalcând astfel atât dispozitiile art. 146 din Constitutie, cât si pe cele ale art. 1 alin. (3) si (5) si art. 16 din Legea fundamentala.

În ceea ce priveste art. 1 din Legea nr. 285/2010, instanta de judecata arata ca nu exista motive pentru care acest text de lege sa fie considerat neconstitutional, astfel încât criticile formulate sunt neîntemeiate.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal considera ca prevederile de lege criticate nu încalca normele constitutionale invocate. În acest sens, instanta invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 872/2010, nr. 874/2010 si nr. 1.655/2010.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, sens în care invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile de lege criticate sunt constitutionale, sens în care invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 872/2010, nr. 874/2010 si nr. 1.655/2010.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezinta prevederile art. 1 si art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, si art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, prevederi care au urmatorul continut:

- Art. 1 din Legea nr. 118/2010: "(1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizatiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizatii si alte drepturi salariale, precum si alte drepturi în lei sau în valuta, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri de reîncadrare în functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri în domeniul bugetar, se diminueaza cu 25%.

(2) În situatia în care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezulta o valoare mai mica decât valoarea salariului de baza minim brut pe tara garantat în plata, suma care se acorda este de 600 lei.";

- Art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010: "(1) Se reduc cu 25% urmatoarele drepturi de natura salariala de care beneficiaza personalul din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, indiferent de modul de finantare al acestora: [...]

b) drepturile prevazute la art. 104 alin. (3) si art. 107 alin. (4) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare.";

- Art. 1 din Legea nr. 285/2010: "(1) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza/indemnizatiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului platit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majoreaza cu 15%.

(2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunara bruta/salariul lunar brut, indemnizatia bruta de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului platit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majoreaza cu 15%, în masura în care personalul îsi desfasoara activitatea în aceleasi conditii.

(3) Cuantumul brut al drepturilor prevazute la alin. (1) si (2) se va stabili în anul 2011 tinându-se seama de gradul sau treapta profesionala, vechimea în munca, vechimea în functie sau, dupa caz, în specialitate, dobândite în conditiile legii pâna la 31 decembrie 2010.

(4) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, al soldei de comanda/salariului de comanda, precum si cuantumul gradatiilor, astfel cum au fost acordate personalului platit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majoreaza cu 15%.

(5) În salariul de baza, indemnizatia lunara de încadrare, respectiv în solda functiei de baza/salariul functiei de baza aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizatiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare, faceau parte din salariul de baza, din indemnizatia de încadrare bruta lunara, respectiv din solda/salariul functiei de baza, precum si sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri de reîncadrare în functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri în domeniul bugetar, cu modificarile ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotarâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificarile ulterioare, si care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, dupa caz, ca sporuri la data reîncadrarii se introduc în salariul de baza, în indemnizatia de încadrare bruta lunara, respectiv la solda/salariul de functie, fara ca prin acordarea lor sa conduca la cresteri salariale, altele decât cele prevazute de prezenta lege."

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 41 privind dreptul la munca, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privata, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 124 privind înfaptuirea justitiei, art. 125 privind statutul judecatorilor, art. 136 alin. (1) - (5) privind Proprietatea, art. 146 referitor la atributiile Curtii Constitutionale, art. 147 alin. (2) cu privire la deciziile Curtii Constitutionale si art. 148 alin. (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeana.

De asemenea, considera ca reglementarea criticata încalca si prevederile art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si ale art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, cu privire la protectia proprietatii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prevederile legale criticate referitoare la diminuarea cuantumului salariului personalului bugetar au avut o aplicabilitate limitata în timp, pâna la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010, iar prevederile Legii nr. 285/2010 reglementeaza salarizarea în anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, având deci aplicabilitate limitata doar la anul 2011.

Cu toate acestea, prevederile legale criticate continua sa îsi produca efectele juridice în prezentele cauze, astfel încât, potrivit jurisprudentei sale, si anume Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmeaza a analiza constitutionalitatea prevederilor ce formeaza obiectul exceptiei de neconstitutionalitate.

1. În ce priveste criticile de natura extrinseca, referitoare la neconstitutionalitatea procedurii de adoptare si promulgare a Legii nr. 118/2010, si anume la nerespectarea termenului prevazut pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale asupra unei legi anterior promulgarii, prin Decizia nr. 256 din 20 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012, Curtea a retinut ca natura juridica a acestui termen este una de protectie a titularilor dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale, spre a se evita promulgarea intempestiva a legii si eludarea, în acest fel, a controlului de constitutionalitate a priori. Pentru a întari finalitatea urmarita prin instituirea acestui termen, Curtea a stabilit ca, în masura în care titularii dreptului de sesizare si-au exercitat acest drept în interiorul termenului respectiv, controlul de constitutionalitate a priori va fi exercitat chiar daca decretul de promulgare a fost emis înainte ca acestia sa îsi fi exercitat dreptul prevazut de art. 146 lit. a) din Constitutie.

Or, cu privire la viitoarea Lege nr. 118/2010, titularii dreptului de sesizare prevazuti la art. 146 lit. a) din Constitutie si-au exercitat acest drept.

Astfel, chiar daca Presedintele a promulgat legea criticata pentru neconstitutionalitate, acestia aveau dreptul si posibilitatea sa sesizeze Curtea Constitutionala în termenul de doua zile prevazut de lege cu privire la textele care au facut obiectul reexaminarii. Încalcarea acestui termen nu se poate converti într-un motiv de neconstitutionalitate a legii, care a fost adoptata de catre Parlament cu respectarea tuturor exigentelor de ordin constitutional. Promulgarea este un act ulterior adoptarii legii si exterior vointei emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constitutionalitate în legatura cu acesta nu afecteaza constitutionalitatea extrinseca a legii.

De altfel, prin Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010, Curtea a aratat ca, indiferent de forma de exercitare a controlului de constitutionalitate pe cale a priori sau a posteriori, acesta se va putea realiza întotdeauna numai prin respectarea stricta a Legii nr. 47/1992, precum si a dispozitiilor regulamentelor celor doua Camere ale Parlamentului de catre autoritatile publice implicate, lipsirea de substanta a uneia dintre cele doua forme de control constitutional fiind de neconceput într-un stat de drept, ceea ce demonstreaza clar ca respectarea termenului de doua zile este o obligatie a autoritatilor publice implicate în procedura de promulgare, fiind deci o conditie exterioara legii. Nu în ultimul rând, Curtea a retinut ca obiectul controlului de constitutionalitate reglementat la art. 146 lit. d) din Constitutie îl constituie legile si ordonantele Guvernului, si nu decretul de promulgare sau modul în care institutiile publice înteleg sa îsi exercite competentele constitutionale sau legale.

2. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate intrinseca, Curtea constata ca solutia legislativa criticata a mai facut obiect al controlului de constitutionalitate din perspectiva unor critici similare celor invocate în prezenta cauza.

Astfel, prin Decizia nr. 66 din 31 ianuarie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 6 aprilie 2012, Decizia nr. 250 din 15 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 23 mai 2012, sau Decizia nr. 365 din 24 aprilie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 15 mai 2012, Curtea a constatat, în esenta, ca dreptul la salariu este corolarul unui drept constitutional, si anume dreptul la munca, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabila restrângere a exercitiului dreptului la munca.

Realizând o examinare a compatibilitatii prevederilor legale criticate cu fiecare dintre conditiile strict si limitativ prevazute de Legea fundamentala pentru restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, Curtea a constatat ca masura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizatiei/soldei cu 25% constituie o restrângere a exercitiului dreptului constitutional la munca ce afecteaza dreptul la salariu, cu respectarea însa a dispozitiilor art. 53 din Constitutie.

Astfel, Curtea a statuat ca diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizatiei/soldei este prevazuta prin Legea nr. 118/2010 si se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Cu privire la proportionalitatea situatiei care a determinat restrângerea, Curtea a constatat ca exista o legatura de proportionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizatiei/soldei) si scopul legitim urmarit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) si ca exista un echilibru între cerintele de interes general ale colectivitatii si protectia drepturilor fundamentale ale individului.

În ceea ce priveste sustinerea referitoare la încalcarea dreptului de proprietate privata, Curtea a stabilit ca drepturile salariale constituie un "bun" ce intra în sfera de protectie a dreptului de proprietate, dar care nu vizeaza drepturile salariale viitoare, ci numai cuantumul sumelor aferente salariilor care sunt certe, lichide si exigibile. Asa fiind, Curtea a retinut ca drepturile salariale neîncasate nu reprezinta creante certe, lichide si exigibile si, prin urmare, nu fac obiectul dreptului de proprietate, motiv pentru care nu se poate retine incidenta dispozitiilor art. 44 si art. 136 din Constitutie si nici a prevederilor art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si ale art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

În acest sens sunt si hotarârile Curtii Europene a Drepturilor Omului din 6 decembrie 2011, pronuntate în Cauza Aleksandr Ponomarev împotriva Rusiei si Cauza Zahid Mammadov si altii împotriva Azerbaijanului.

În fine, cu privire la critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 285/2010, Curtea a statuat ca masura criticata are un caracter temporar, aplicându-se pe parcursul anului 2011, tocmai pentru a nu se afecta substanta dreptului constitutional protejat.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natura a determina schimbarea jurisprudentei Curtii, considerentele si solutia deciziilor mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta cauza.

În ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 124 si art. 125 din Constitutie, Curtea apreciaza ca acestea nu au incidenta în cauza, întrucât autorii exceptiei nu au calitatea de judecator.

 

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum si ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, exceptie ridicata de Liga Sindicatelor din Învatamânt Botosani în dosarele nr. 6.545/40/2011, nr. 7.481/40/2011, nr. 4.827/40/2011, nr. 7.447/40/2011 si nr. 7.480/40/2011 ale Tribunalului Botosani - Sectia civila, precum si de catre Loreta Beatris Andriescu, Titina Baciu, Elena Magdalena Bârsan, Margareta Carare, Cornelia Smarandita Chirila, Mirela Coman, Elena Cranga, Violeta David, Dana Catalina Diaconu, Lica Ene, Mihaela Grosu, Maricica Iordache, Cristina Mihaila, Elena Paladuta, Adriana Rusu, Crisina Straub, Melania Zaharia, Mioara Zaharia, Lidia Arsene, Monica Tacu, Malina Gheorghiu, Vlad Ogrinj si Mirela Rotaru în Dosarul nr. 4.129/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 25 septembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf