Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor capitolului IV "Masuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, exceptie ridicata de Stefan Cujba în Dosarul nr. 124/96/2010 al Tribunalului Harghita - Sectia civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 421D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 755D/2012, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicata de Ilie Ion, Anton Cristian, Gheorghe Badea, Florea Cristian Agapie, Danut Alexandru Burcea, Valentin Vascu, Alexandru Stan, Cristian Vasile, Ion Dumitrascu, Niculae Miu, Ion Fleancu, Aurel Oncica, Daniel Ion, Adrian-Leonard Bantas, Viorel Armasu, Vasile Busuioc, Constantin Ivascu, Virgil Badescu, Florin Atanasiu si Benone Tiron în Dosarul nr. 10.831/3/2010 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale.

La apelul nominal raspunde, pentru autorii exceptiei, avocatul Mirela Radu, cu împuternicire avocatiala depusa în sedinta, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 768D/2012, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicata de Ioan Truta în Dosarul nr. 2.780/3/2011 (numar în format vechi 4.309/2011) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Avocatul autorilor exceptiei din Dosarul nr. 755D/2012 si reprezentantul Ministerului Public arata ca sunt de acord cu conexarea.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, raportate la art. 164 din Codul de procedura civila, dispune conexarea dosarelor nr. 755D/2012 si nr. 768D/2012 la Dosarul nr. 421D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul aparatorului autorilor exceptiei în Dosarul Curtii Constitutionale nr. 755D/2012, care solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, raportata si la prevederile art. 135 alin. (2) lit. f) si art. 53 din Constitutie. Arata ca, desi cunoaste ca jurisprudenta Curtii Constitutionale este în sensul respingerii exceptiei de neconstitutionalitate invocate, totusi solicita admiterea acesteia fata de prevederile constitutionale sus-mentionate. Mai sustine ca pensia este un "bun" câstigat care determina o crestere a calitatii vietii si, prin urmare, dispozitiile de lege criticate contravin si art. 47 din Constitutie referitoare la nivelul de trai. Depune concluzii scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens Decizia din 20 martie 2012, pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului în Cauza Ionel Panfile împotriva României.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

Prin Încheierea civila nr. 4 din 6 octombrie 2010, pronuntata în Dosarul nr. 124/96/2010, Tribunalul Harghita - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor capitolului IV "Masuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International. Exceptia a fost ridicata de reclamantul Stefan Cujba într-o cauza având ca obiect solutionarea cererii de anulare a unui act administrativ.

Prin Decizia civila nr. 267R din 31 ianuarie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 10.831/3/2010, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale - admitând recursul împotriva Încheierii din 2 mai 2011 prin care Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale a respins cererea de sesizare a Curtii Constitutionale - a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17, 18, 20 si 25 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International. Exceptia a fost ridicata de recurentii-reclamanti Ilie Ion si altii într-o cauza civila având ca obiect solutionarea unei actiuni în constatare.

Prin Încheierea din 25 ianuarie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 2.780/3/2011 (numar în format vechi 4.309/2011), Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor capitolului IV "Masuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International. Exceptia a fost ridicata de recurentul-reclamant Ioan Truta într-o cauza având ca obiect nulitate act.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esenta, ca prevederile de lege criticate, care interzic cumulul pensiei cu salariul atunci când cuantumul pensiei este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie, aduc atingere principiului neretroactivitatii legii, dreptului la munca si dreptului la pensie, precum si principiului egalitatii în drepturi a cetatenilor si dreptului de proprietate. De asemenea, considera ca dispozitiile de lege criticate contravin si jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (prin prisma Cauzei Buchen împotriva Cehiei din 2002), deciziilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene si principiilor Uniunii Europene.

În acest sens, arata ca limitarea cumulului pensiei cu salariul a mai fost prevazuta în doua acte normative, dar, prin deciziile nr. 375/2005 si nr. 82/2009, Curtea Constitutionala a decis ca aceste reglementari reprezinta aspecte de discriminare si neconstitutionalitate.

Astfel, discriminarea se realizeaza între angajatii de la stat si cei din mediile private, fata de persoanele cu pensii care depasesc salariul mediu brut pe economie, în raport cu persoanele care nu s-au pensionat si pot cumula salariile în baza Deciziei nr. 1.414/2009 a Curtii Constitutionale si în raport cu persoanele exceptate de Curtea Constitutionala de la interdictia cumulului. De asemenea, discriminarea se manifesta si prin încalcarea obligatiilor de asigurare a unui trai decent si de respectare a egalitatii de tratament, consacrate prin art. 4 din Legea nr. 75/1999, prin Directivele CE nr. 75/117/1975 si nr. 2000/750, prin Protocolul nr. 12 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 100/1951, prin art. 24 din Carta sociala europeana, ratificata de România prin Legea nr. 484/2001, prin art. 6 din Tratatul de functionare a Uniunii Europene si prin art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Totodata, arata ca este încalcat principiul neretroactivitatii actelor civile, astfel cum a decis în mai multe rânduri Curtea de Justitie a Uniunii Europene, începând cu Cauza Neumann, 1967. În acelasi sens a decis si cu privire la respectul drepturilor dobândite si imuabilitatea situatiilor juridice subiective (Cauza Gesamthochschule Duisburg, 1985, Cauza Verli Wallace, 1983), la principiul bunei-credinte impus institutiilor atât în domeniul administrativ, cât si în domeniul contractual (Cauza Van Lackmuller, 1960) si la principiul protectiei încrederii legitime (Cauza Tomadini, 1979). S-a decis ca este admisibil efectul retroactiv al legii civile numai în cazul cumularii a doua conditii, constând în faptul ca retroactivitatea este probabila sau previzibila si cei interesati au fost informati initial asupra adoptarii unor masuri viitoare cu caracter retroactiv (Cauza Bosch, 1962).

Totodata, sustin ca este încalcat si principiul interdictiei restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, întrucât cumularea pensiei de serviciu cu veniturile realizate din activitatea de functionar public reprezinta un drept câstigat în baza prevederilor Legii nr. 179/2004, iar anularea acestuia contravine principiului international al stabilitatii si previzibilitatii raporturilor juridice. Atât dreptul la pensie, cât si dreptul de a presta ulterior o munca pe durata nedeterminata, conform prevederilor legale, reprezinta drepturi câstigate, iar obligatia stabilita prin lege de a renunta la unul dintre aceste drepturi ori dispunerea încetarii unilaterale a raporturilor de munca prin actul administrativ reprezinta abuzuri ale statului si o îngradire a exercitarii acestei activitati.

De asemenea, sustin ca este încalcat art. 41 din Constitutie privind dreptul la munca, art. 47 privind dreptul la un nivel de trai decent si art. 135 alin. (2) lit. f) privind crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii, art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, întrucât interdictia cumulului salariului cu pensia echivaleaza cu o expropriere, art. 6 pct. 1 din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, care garanteaza dreptul la munca, art. 5 din Tratatul Uniunii Europene care statueaza ca între scopul vizat si actul adoptat de autoritate trebuie sa existe o justa proportie, Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor si principiul certitudinii dreptului.

În Dosarul nr. 768D/2012, autorii exceptiei de neconstitutionalitate considera ca dispozitiile de lege criticate contravin si prevederilor art. 118 din Constitutie privind fortele armate. Astfel, odata cu depunerea juramântului militar, cadrele militare încheie de fapt o conventie, contract cu executare continua, cu statul român, care are puterea unei legi organice si care nu înceteaza la trecerea în rezerva, deoarece cele doua parti se angajeaza sa respecte obligatiile si drepturile ce decurg din statutul cadrelor militare. Modificarea statutului cadrelor militare poate fi facuta numai prin lege organica, iar efectele acestor modificari pot avea loc numai dupa depunerea unui nou juramânt militar si dupa semnarea noilor conditii. Or, dreptul la pensie, care include si plata acesteia, este parte a conventiei încheiate cu statul.

Tribunalul Harghita - Sectia civila si-a exprimat opinia în sensul constitutionalitatii textelor de lege criticate, sens în care invoca Decizia nr. 1.414/2009 a Curtii Constitutionale.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale opineaza în sensul ca nicio dispozitie legala nu împiedica legiuitorul sa suprime cumulul pensiei cu salariul, cu conditia ca o asemenea masura sa se aplice în mod egal pentru toti cetatenii, iar eventualele diferente de tratament sa aiba o ratiune licita.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale considera ca dispozitiile de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale. Astfel, conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, pensia, având o valoare economica, devine un "bun" care trebuie respectat în contextul art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, tinând cont de cazurile speciale de privare de proprietate, respectiv de restrângere de proprietate. Jurisprudenta dezvoltata în legatura cu acest drept nu a consacrat un caracter absolut dreptului de proprietate sub aspectul întinderii, ci, dimpotriva, a recunoscut o marja larga de apreciere statelor în adoptarea masurilor ce afecteaza bunurile cetatenilor, cu conditia de a fi justificate rezonabil si de a se pastra proportia între mijloacele folosite si scopul urmarit. Or, în cauza, aprecierea acestor conditii tine de analiza cauzei pe fondul sau, ceea ce este de competenta judecatorului ordinar, masura de suspendare a platii pensiei, dupa optiunea exprimata de beneficiar, nefiind în conflict cu normele Constitutiei.

Referitor la dispozitiile art. 118 din Constitutie, considera ca acestea nu sunt în niciun fel atinse de masurile edictate prin Legea nr. 329/2009, normele aplicându-se tuturor celor care se gasesc în situatia de cumul, iar nu numai pensionarilor militari. De altfel, drepturile si obligatiile cu caracter pecuniar ale militarilor în activitate sau pensionari nu fac obiect de reglementare al Legii fundamentale, ci al unei legi organice.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul, în punctul sau de vedere transmis în Dosarul nr. 421D/2012, considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, invocând în acest sens Decizia nr. 1.414/2009 a Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului, în punctul sau de vedere transmis în Dosarul nr. 421D/2012, apreciaza ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Capitolului IV "Masuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, dispozitii care au urmatorul cuprins:

- Art. 17: (1) Beneficiarii dreptului la pensie apartinând atât sistemului public de pensii, cât si sistemelor neintegrate sistemului public care realizeaza venituri salariale sau, dupa caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si în cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritoriala, pot cumula pensia neta cu veniturile astfel realizate, daca nivelul acesteia nu depaseste nivelul câstigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:

a) la data intrarii în vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi;

b) dupa data intrarii în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.

- Art. 18: (1) Pensionarii prevazuti la art. 17 alin. (2) lit. a) care desfasoara activitati profesionale pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau în baza actului de numire în functie au obligatia ca, în termen de 15 zile de la data intrarii în vigoare a prezentului capitol, sa îsi exprime în scris optiunea între suspendarea platii pensiei pe durata exercitarii activitatii si încetarea raporturilor de munca, de serviciu sau a actului de numire în functie, daca nivelul pensiei nete aflate în plata depaseste nivelul câstigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

(2) Persoanele prevazute la art. 17 alin. (2) lit. b) au obligatia ca, în termen de 15 zile de la data survenirii situatiei de cumul, sa îsi exprime în scris optiunea între suspendarea platii pensiei pe durata exercitarii activitatii si încetarea raporturilor de munca, de serviciu sau a actului de numire în functie, daca nivelul pensiei nete aflate în plata depaseste nivelul câstigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

- Art. 19: (1) În situatia persoanelor care beneficiaza, prin cumul, de pensie/pensii stabilita/stabilite atât în sistemul public, cât si/sau în sisteme neintegrate sistemului public de pensii, la determinarea plafonului stabilit la art. 17 alin. (1) se are în vedere venitul cumulat din acestea.

(2) Daca nivelul pensiilor nete cumulate se situeaza sub nivelul câstigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, acesta va putea fi cumulat cu veniturile realizate din exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau în baza actului de numire în functie, potrivit legii, în cadrul entitatilor prevazute la art. 17 alin. (1).

(3) În cazul în care nivelul venitului realizat din pensiile nete cumulate este mai mare decât nivelul câstigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, persoana are obligatia de a-si exprima optiunea, în scris, în termen de 15 zile de la data intrarii în vigoare a prezentului capitol, cu privire la mentinerea în plata a pensiei fata de cuantumul careia, potrivit art. 17, este permis cumulul.

(4) Prevederile alin. (3) se aplica si persoanelor prevazute la art. 17 alin. (2) lit. b), acestea având obligatia de a-si exprima optiunea în termen de 15 zile de la data survenirii situatiei de imposibilitate a exercitarii cumulului.

- Art. 20: Neîndeplinirea obligatiei privind exprimarea optiunii în termenul prevazut la art. 18 si la art. 19 alin. (3) si (4) constituie cauza de încetare de drept a raporturilor de munca stabilite în baza contractului individual de munca sau a actului de numire în functie, precum si a raporturilor de serviciu.

- Art. 21: În cazul în care optiunea este exprimata în termenul prevazut la art. 18 si la art. 19 alin. (3) si (4), plata pensiei/pensiilor se suspenda începând cu luna urmatoare celei în care a fost exprimata optiunea pentru continuarea activitatii.

- Art. 22: Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recupereaza de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescriptie.

- Art. 23: (1) Angajatorul are obligatia de a lua masurile necesare constatarii cazurilor prevazute la art. 18 si la art. 19 alin. (3) si (4).

(2) Încalcarea de catre angajator a prevederilor alin. (1) constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei.

(3) Constatarea contraventiei prevazute la alin. (1) si aplicarea sanctiunii prevazute la alin. (2) se realizeaza de catre persoanele împuternicite din cadrul inspectoratelor teritoriale de munca.

- Art. 24: Contraventiilor prevazute la art. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

- Art. 25: Prevederile prezentului capitol se aplica în mod corespunzator si beneficiarilor de pensie de serviciu stabilita prin legi speciale.

- Art. 26: În aplicarea prevederilor cap. IV, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale elaboreaza instructiuni pâna la data intrarii în vigoare a acestuia, respectiv în termen de 15 zile de la data publicarii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate considera ca aceste dispozitii de lege contravin urmatoarelor prevederi din Constitutie: art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 41 alin. (1) privind dreptul la munca, art. 44 privind dreptul de proprietate privata, art. 47 alin. (2) cu referire la dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 118 privind fortele armate, art. 135 alin. (2) lit. c) si f) privind economia si art. 148 alin. (2) si (4) privind integrarea în Uniunea Europeana. Totodata, considera ca sunt încalcate si prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la un salariu egal pentru munca egala din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 14 privind interzicerea discriminarii din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art. 1 privind protectia proprietatii din Protocolul aditional la Conventia mentionata, art. 1 paragraful 2 privind interzicerea generala a discriminarii din Protocolul nr. 12 la Conventia mentionata, art. 6 paragraful 1 privind dreptul la munca din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale si art. 6 privind valoarea juridica a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din Tratatul privind Uniunea Europeana.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

Prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a constatat ca întreg Capitolul IV al Legii nr. 329/2009 este constitutional în masura în care nu vizeaza persoanele pentru care durata mandatului este stabilita expres în Constitutie. De asemenea, si-a mentinut aceasta jurisprudenta si în cadrul controlului a posteriori pe calea exceptiei de neconstitutionalitate, prin Decizia nr. 1.149 din 28 septembrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 26 octombrie 2010, Decizia nr. 206 din 15 februarie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 6 aprilie 2011, Decizia nr. 409 din 7 aprilie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 16 iunie 2011, sau Decizia nr. 1.287 din 29 septembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 16 decembrie 2011.

Curtea, prin deciziile mentionate, a statuat ca nicio dispozitie constitutionala nu împiedica legiuitorul sa suprime cumulul pensiei cu salariul, cu conditia ca o asemenea masura sa se aplice în mod egal pentru toti cetatenii, iar eventualele diferente de tratament sa aiba o ratiune licita.

Curtea a constatat ca nivelul pensiei nete pâna la care poate opera cumulul la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat (devenit, în prezent, câstigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat) respecta conditiile de obiectivitate (este expres prevazut de lege, previzibil si determinabil) si rezonabilitate (nivelul salariului mediu brut pe economie constituie o optiune justa si echilibrata) impuse de principiul nediscriminarii. Totodata, Curtea a apreciat ca masura adoptata este proportionala cu situatia care a determinat-o, respectiv situatia de criza economica în care se regaseste statul, fiind rezultatul unui echilibru între scopul declarat al legii si mijloacele folosite în realizarea lui, si este aplicata în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.

De asemenea, Curtea a mai aratat ca solutia legislativa care instituie un anumit cuantum sau prag valoric, apreciat ca rezonabil, corespunde unei optiuni exclusive a legiuitorului, nefiind deci o problema de resortul contenciosului constitutional.

Astfel, Curtea a constatat ca dispozitiile cap. IV din Legea nr. 329/2009 sunt constitutionale în masura în care acestea nu se refera la persoanele pentru care durata mandatului este stabilita expres prin Constitutie. Prin decizia mai sus amintita, Curtea a aratat motivele care justifica tratamentul juridic diferentiat. În acest sens, s-a retinut ca "Legea fundamentala stabileste în mod expres durata mandatului persoanelor care ocupa unele functii publice de autoritate, iar încetarea acestui mandat ca urmare a neîndeplinirii obligatiei privind exprimarea optiunii cu privire la suspendarea platii pensiei pe durata exercitarii functiei, în conditiile art. 18 - 20 din legea criticata, este incompatibila cu dispozitiile constitutionale aratate". Asadar, situatia obiectiv diferita în care se gaseste aceasta categorie de persoane justifica tratamentul juridic diferit, fapt ce nu contravine principiului constitutional al egalitatii în drepturi, care nu trebuie interpretat în sensul instituirii unui tratament uniform, ci a unui tratament egal pentru situatii identice.

În consecinta, în lipsa afectarii vreunui drept fundamental, Curtea a stabilit ca prevederile art. 53 din Constitutie, invocate în sustinerea exceptiei, nu au incidenta în cauza.

Curtea a mai retinut, în ceea ce priveste critica vizând încalcarea principiului neretroactivitatii legii, ca prevederile de lege criticate reglementeaza conditiile exercitarii dreptului la munca si a dreptului la pensie pentru viitor, într-un context social afectat de criza economica care a impus adoptarea unor masuri cu caracter exceptional, care, prin eficienta si promptitudinea aplicarii, sa conduca la reducerea efectelor sale si sa creeze premisele relansarii economiei nationale.

Totodata, Curtea a retinut ca prestatiile cu titlu de pensie pentru perioadele viitoare nu intra în sfera de incidenta a dreptului de proprietate, acest drept putând fi invocat numai cu privire la perioadele pentru care pensia a fost în plata.

Prin Decizia nr. 544 din 24 mai 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 15 iunie 2012, Curtea a constatat ca invocarea art. 118 alin. (2) din Constitutie nu are relevanta în cauza, întrucât cumulul pensie-salariu, în mod evident, nu tine de statutul constitutional al fortelor armate. Faptul de a permite în privinta militarilor un atare cumul tine de optiunea libera a legiuitorului, fara ca acesta sa aiba constrângeri de natura constitutionala în acest sens.

În fine, Curtea a retinut ca prin Decizia din 20 martie 2012, pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului în Cauza Ionel Panfile împotriva României, s-a aratat ca masura criticata este prevazuta de lege, urmareste un scop legitim, respecta justul echilibru între interesele generale ale comunitatii si protectia drepturilor fundamentale ale indivizilor, precum si faptul ca în domeniul social statul dispune de o marja larga de apreciere, ceea ce a dus la concluzia ca masura criticata nu este contrara art. 1 din Protocolul aditional la Conventie (paragrafele 17 - 25).

Întrucât criticile de neconstitutionalitate din prezenta cauza privesc, în esenta, aceleasi aspecte si având în vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutiile deciziilor mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

Cu privire la pretinsa încalcare a dispozitiilor art. 135 alin. (2) lit. f) din Constitutie, potrivit carora statul trebuie sa asigure conditiile necesare pentru cresterea calitatii vietii, Curtea constata ca si aceasta sustinere este neîntemeiata, deoarece, asa cum s-a retinut în jurisprudenta sus-mentionata, prevederile de lege criticate reglementeaza conditiile exercitarii dreptului la munca si a dreptului la pensie pentru viitor, într-un context social afectat de criza economica care a impus adoptarea unor masuri cu caracter exceptional, care, prin eficienta si promptitudinea aplicarii, sa conduca la reducerea efectelor sale si sa creeze premisele relansarii economiei nationale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor capitolului IV "Masuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, exceptie ridicata de Stefan Cujba în Dosarul nr. 124/96/2010 al Tribunalului Harghita - Sectia civila, de Ilie Ion, Anton Cristian, Gheorghe Badea, Florea Cristian Agapie, Danut Alexandru Burcea, Valentin Vascu, Alexandru Stan, Cristian Vasile, Ion Dumitrascu, Niculae Miu, Ion Fleancu, Aurel Oncica, Daniel Ion, Adrian-Leonard Bantas, Viorel Armasu, Vasile Busuioc, Constantin Ivascu, Virgil Badescu, Florin Atanasiu si Benone Tiron în Dosarul nr. 10.831/3/2010 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale si de Ioan Truta în Dosarul nr. 2.780/3/2011 (numar în format vechi 4.309/2011) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 25 septembrie 2012.