Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 773 din 25 septembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum si ale Legii nr. 118/2010 in ansamblul sau

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum si ale Legii nr. 118/2010 în ansamblul sau, exceptie ridicata de Sindicatul Învatamântului Preuniversitar Botosani în Dosarul nr. 9.950/40/2011 al Tribunalului Botosani - Sectia civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 420D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr. 867D/2012, nr. 869 - 871D/2012 si nr. 874D/2012, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicata de acelasi autor în dosarele nr. 3.753/40/2011, nr. 3.662/40/2011, nr. 3.631/40/2011, nr. 3.466/40/2011 si nr. 3.644/40/2011 ale Tribunalului Botosani - Sectia civila.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, raportat la art. 164 din Codul de procedura civila, dispune conexarea dosarelor nr. 867D/2012, nr. 869 - 871D/2012 si nr. 874D/2012 la Dosarul nr. 420D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

 

Prin încheierile din 7 februarie 2012 si din 19 ianuarie 2012, pronuntate în dosarele nr. 9.950/40/2011, nr. 3.753/40/2011, nr. 3.662/40/2011, nr. 3.631/40/2011, nr. 3.466/40/2011 si nr. 3.644/40/2011, Tribunalul Botosani - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum si ale Legii nr. 118/2010 în ansamblul sau. Exceptia a fost ridicata de Sindicatul Învatamântului Preuniversitar Botosani în cauze având ca obiect acordare de drepturi banesti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 contravine urmatoarelor dispozitii din Constitutie: art. 44 alin. (1) - (3) privind dreptul de proprietate privata, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 136 alin. (1) si (5) privind proprietatea, art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeana si art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, coroborat cu art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.

În acest sens, invoca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului din care s-ar deduce ca reducerea salariilor cu 25% reprezinta o privare de proprietate, astfel încât statul român trebuia sa îi despagubeasca pentru atingerea adusa dreptului de proprietate. În plus, arata ca, desi în cadrul controlului de constitutionalitate a priori s-a retinut o aplicare limitata în timp a efectelor actului normativ, în fapt acesta îsi produce efectele si în prezent, ca urmare a perpetuarii masurii de diminuare a salariilor.

De asemenea, invoca si nerespectarea art. 41 alin. (5) din Constitutie, text care consfinteste obligativitatea contractului colectiv de munca la nivel national si a contractului colectiv la nivel de ramura.

În ceea ce priveste art. 147 alin. (2) din Constitutie, raportat la art. 15 din Legea nr. 47/1992 si la art. 133 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputatilor, mentioneaza ca Legea nr. 118/2010 a fost promulgata în aceeasi zi în care a fost adoptata, deci fara a se respecta textele mentionate.

Tribunalul Botosani - Sectia civila si-a exprimat opinia în sensul constitutionalitatii textelor de lege criticate, sens în care invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, sens în care invoca deciziile nr. 872/2010, nr. 874/2010, nr. 975/2010 si nr. 1.155/2011 ale Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului apreciaza, în esenta, ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, sens în care invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Legii nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

Prevederile de lege criticate referitoare la diminuarea cuantumului salariului personalului bugetar au avut o aplicabilitate limitata în timp, pâna la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010. Cu toate acestea, prevederile Legii nr. 118/2010 continua sa îsi produca efectele juridice în prezenta cauza, astfel încât, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), urmeaza a se analiza constitutionalitatea dispozitiilor Legii nr. 118/2010.

Textul de lege criticat în special are urmatorul cuprins:

"(1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizatiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizatii si alte drepturi salariate, precum si alte drepturi în lei sau în valuta, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri de reîncadrare în functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri în domeniul bugetar, se diminueaza cu 25%".

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile de lege criticate contravin urmatoarelor dispozitii din Constitutie: art. 44 alin. (1) - (3) privind dreptul de proprietate privata, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 136 alin. (1) si (5) privind proprietatea, art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeana si art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, coroborat cu art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

I. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate extrinseca, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 256/2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012, retinând ca natura juridica a termenului de doua zile prevazut de art. 15 din Legea nr. 47/1992 este una de protectie a titularilor dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale, spre a se evita promulgarea intempestiva a legii si eludarea în acest fel a controlului de constitutionalitate a priori. Pentru a întari finalitatea urmarita prin instituirea acestui termen, Curtea, prin Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010, a stabilit ca, în masura în care titularii dreptului de sesizare si-au exercitat acest drept în interiorul termenului respectiv, controlul de constitutionalitate a priori va fi exercitat chiar daca decretul de promulgare a fost emis înainte ca acestia sa îsi fi exercitat dreptul prevazut la art. 146 lit. a) din Constitutie. Or, cu privire la viitoarea Lege nr. 118/2010, titularii dreptului de sesizare prevazuti la art. 146 lit. a) din Constitutie si-au exercitat acest drept (a se vedea chiar Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010). Astfel, chiar daca Presedintele a promulgat legea criticata pentru neconstitutionalitate, acestia aveau dreptul si posibilitatea sa sesizeze Curtea Constitutionala în termenul de doua zile prevazut de lege cu privire la textele care au facut obiectul reexaminarii (ceea ce s-a si întâmplat).

Încalcarea acestui termen nu se poate converti într-un motiv de neconstitutionalitate a legii, lege care a fost adoptata de catre Parlament, din punct de vedere extrinsec, cu respectarea tuturor exigentelor de ordin constitutional.

Promulgarea este un act ulterior adoptarii legii si exterior vointei emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constitutionalitate în legatura cu acesta nu afecteaza constitutionalitatea extrinseca a legii, în acest sens fiind Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011.

De asemenea, Curtea, în deciziile citate, a subliniat ca dispozitiile art. 15 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cele ale art. 133 alin. (3) - (5) din Regulamentul Camerei Deputatilor sunt aplicabile si în cazul în care obiectia de neconstitutionalitate este formulata împotriva unei legi pe care Parlamentul a pus-o de acord cu o decizie anterioara a Curtii Constitutionale, în conformitate cu art. 147 alin. (2) din Constitutie. Numai în aceste conditii Curtea are posibilitatea de a verifica punerea de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstitutionale cu decizia Curtii Constitutionale în sensul art. 147 alin. (2) din Constitutie. Întrucât si acest control al Curtii este o forma a controlului a priori de constitutionalitate, prevederile art. 146 lit. a) teza întâi din Constitutie si ale art. 15 - 18 din Legea nr. 47/1992 se aplica în mod corespunzator.

Curtea a mai retinut, prin Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, ca obiectul controlului de constitutionalitate reglementat la art. 146 lit. d) din Constitutie îl constituie legile si ordonantele Guvernului, si nu decretul de promulgare sau modul în care institutiile publice înteleg sa îsi exercite competentele constitutionale sau legale.

II. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate intrinseca, Curtea s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor de lege criticate, prin raportare la aceleasi prevederi constitutionale ca si cele invocate în cauza de fata, prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 si Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

Cu acele prilejuri, Curtea a retinut, în esenta, ca dreptul la salariu este corolarul unui drept constitutional, si anume dreptul la munca, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabila restrângere a exercitiului dreptului la munca. Realizând o examinare a compatibilitatii dispozitiilor legale criticate cu fiecare dintre conditiile strict si limitativ prevazute de Legea fundamentala pentru restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, Curtea a constatat ca masura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizatiei/soldei cu 25% constituie o restrângere a exercitiului dreptului constitutional la munca ce afecteaza dreptul la salariu, cu respectarea însa a prevederilor art. 53 din Constitutie. Astfel, Curtea a statuat ca diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizatiei/soldei este prevazuta prin Legea nr. 118/2010 si se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, solutia legislativa cuprinsa în art. 1 din lege a fost determinata de apararea "securitatii nationale", notiune înteleasa în sensul unor aspecte din viata statului - precum cele economice, financiare, sociale - care ar putea afecta însasi fiinta statului prin amploarea si gravitatea fenomenului. În acest sens, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat ca situatia de criza financiara mondiala ar putea afecta, în lipsa unor masuri adecvate, stabilitatea economica a tarii si, implicit, securitatea nationala.

Cu privire la proportionalitatea situatiei care a determinat restrângerea, Curtea a constatat ca exista o legatura de proportionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizatiei/soldei) si scopul legitim urmarit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) si ca exista un echilibru între cerintele de interes general ale colectivitatii si protectia drepturilor fundamentale ale individului.

De asemenea, Curtea a constatat ca masura legislativa criticata este aplicata în mod nediscriminatoriu, în sensul ca reducerea de 25% se aplica tuturor categoriilor de personal bugetar în acelasi cuantum si în acelasi mod. Curtea a observat, totodata, ca masura criticata prezinta un caracter temporar, având o durata limitata în timp, si anume pâna la data de 31 decembrie 2010, tocmai pentru a nu se afecta substanta dreptului constitutional protejat.

Totodata, Curtea a statuat ca, în contextul legislativ actual, prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, s-a stabilit ca, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza/indemnizatiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului platit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majoreaza cu 15%, în acest sens fiind Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011.

O atare modalitate de stabilire a cuantumului concret al salariilor/soldelor/indemnizatiilor brute nu este de natura sa încalce cele stabilite prin deciziile Curtii Constitutionale nr. 872 si nr. 874 din 25 iunie 2010. Cu acele prilejuri, Curtea a impus o obligatie de rezultat legiuitorului, aceea ca dupa 1 ianuarie 2011 sa revina la "cuantumul salariilor/indemnizatiilor si soldelor de dinainte de adoptarea acestor masuri de diminuare, în conditiile încadrarii în politicile sociale si de personal, care, la rândul lor, trebuie sa se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare". Este în acelasi timp o obligatie sub conditie care va duce la revenirea etapizata a cuantumului drepturilor salariale la nivelul anterior Legii nr. 118/2010. Stabilirea modalitatii concrete de realizare a acestui proces este o prerogativa a legiuitorului, care va decide, în functie de situatia economico-financiara a tarii, momentul îndeplinirii cât mai rapid a obligatiei sale de rezultat, în sensul revenirii cel putin la cuantumul salariilor/indemnizatiilor si soldelor de dinainte de adoptarea Legii nr. 118/2010.

De asemenea, prin Decizia nr. 939 din 7 iulie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 16 septembrie 2011, Curtea a statuat ca salariile viitoare pe care angajatorul trebuie sa le plateasca angajatului nu intra în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, angajatul neavând un atare drept pentru salariile ce vor fi platite în viitor de catre angajator ca urmare a muncii viitoare prestate de angajat. Dreptul de proprietate al angajatului în privinta salariului vizeaza numai sumele certe, lichide si exigibile. De altfel, si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, în Decizia de admisibilitate din 6 decembrie 2011, pronuntata în cauzele conexate nr. 44.232/11 si 44.605/11 Felicia Mihaies împotriva României si Adrian Gavril Sentes împotriva României (paragraful 16), a stabilit ca se pot considera cu greu ca fiind un bun în sensul art. 1 din Protocolul aditional la Conventie sumele de bani neîncasate ca urmare a intrarii în vigoare a legii criticate. Prin aceeasi decizie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat, în privinta reducerilor salariale operate prin Legea nr. 118/2010, ca, si daca salariile viitoare ar fi considerate bunuri, ingerinta (reducerea) este prevazuta de lege, urmareste o cauza de utilitate publica (salvarea echilibrului bugetar al statului) si respecta un just echilibru între interesele generale ale colectivitatii si interesele individuale ale cetateanului (paragrafele 17 - 20). Totodata, Curtea a atras atentia ca autoritatile nationale se afla într-o pozitie mai favorabila decât judecatorul international de a aprecia "utilitatea publica" (paragraful 19).

Întrucât criticile de neconstitutionalitate din prezenta cauza privesc, în esenta, aceleasi aspecte si având în vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutiile deciziilor mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

În final, Curtea retine ca, potrivit art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor masuri privind recuperarea reducerilor salariale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, "Cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza/indemnizatiilor de încadrare de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice se majoreaza în doua etape, astfel:

a) cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, fata de nivelul acordat pentru luna mai 2012;

b) cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, fata de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012."

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum si ale Legii nr. 118/2010 în ansamblul sau, exceptie ridicata de Sindicatul Învatamântului Preuniversitar Botosani în dosarele nr. 9.950/40/2011, nr. 3.753/40/2011, nr. 3.662/40/2011, nr. 3.631/40/2011, nr. 3.466/40/2011 si nr. 3.644/40/2011 ale Tribunalul Botosani - Sectia civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 25 septembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf