Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 57 din 13 februarie 2013

Referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii bugetului de stat pe anul 2013

Cu adresa nr. 51/1.007 din 8 februarie 2013, secretarul general al Camerei Deputatilor a trimis Curtii Constitutionale, în temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si al art. 15 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea privind neconstitutionalitatea Legii bugetului de stat pe anul 2013, formulata de un grup de 54 de deputati apartinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnaturile a 54 de deputati, autori ai sesizarii de neconstitutionalitate. Potrivit acestei liste, autorii sesizarii de neconstitutionalitate sunt urmatorii: Roberta Alma Anastase, Gabriel Andronache, Sanda-Maria Ardeleanu, Ioan Balan, Lucian-Nicolae Bode, Camelia-Margareta Bogdanici, Claudia Boghicevici, Costica Canacheu, Danut Culetu, Ion Cupa, Constantin Dascalu, Florian-Daniel Geanta, Florin Gheorghe, Tinel Gheorghe, Vasile Gudu, Dragos-Ionel Gunia, Adrian Gurzau, Gheorghe Ialomitianu, Vasile Iliuta, George Ionescu, Liviu Laza-Matiuta, Mircea Lubanovici, Mircea Man, Ioan Mihaila, Lucian Militaru, Petru Movila, Mircia Muntean, Alexandru Nazare, Clement Negrut, Ioan Oltean, Maria-Andreea Paul, Eusebiu-Manea Pistru-Popa, Dan-Cristian Popescu, Florin Aurelian Popescu, Alin-Augustin-Florin Popoviciu, Cezar-Florin Preda, Romeo Radulescu, Cristian-Constantin Roman, Cornel-Mircea Samartinean, Valeria-Diana Schelean, Florin Mihail Secara, Mihai Stanisoara, Mihaela Stoica, Stefan-Bucur Stoica, Catalin-Florin Teodorescu, Mircea-Nicu Toader, Eugen Tomac, Raluca Turcan, Elena-Gabriela Udrea, Gheorghe Udriste, Ionas-Florin Urcan, Sergiu-Constantin Vizitiu, Iulian Vladu si Valerian Vreme.

La sesizare a fost anexata, în copie, Legea bugetului de stat pe anul 2013 si Precizarile de natura tehnica privind modalitatea depunerii amendamentelor la Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2013/Proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2013.

Sesizarea a fost înregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 560 din 8 februarie 2013 si formeaza obiectul Dosarului nr. 90A/2013.

Prin aceasta sesizare, autorii acesteia solicita Curtii sa se pronunte asupra constitutionalitatii legii criticate prin raportare la prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5), art. 16 alin. (1) si (2) si art. 56 alin. (2), precum si la recomandarile Comisiei de la Venetia nr. 685 din 17 decembrie 2012, deoarece, "pe data de 7 februarie 2013, majoritatea parlamentara a adoptat Legea bugetului de stat pe anul 2013 dupa o analiza superficiala si neconstitutionala a exigentelor sociale, economice, juridice si de alta natura din societatea româneasca."

1. Astfel, în ceea ce priveste încalcarea art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, în sesizare se arata ca Legea bugetului de stat pe anul 2013 a fost adoptata fara respectarea dispozitiilor art. 22 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, potrivit carora, "În timpul sedintelor, presedintii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui sedintei comune verificarea întrunirii cvorumului."

În legatura cu acest aspect, autorii sesizarii sustin ca "Legea bugetului de stat pe anul 2013, asa cum a fost adoptata la votul final, contine articole care nu au fost dezbatute si votate, lucru care duce la nulitatea prevederilor respective."

În continuare, autorii sesizarii sustin, în esenta, ca, pe traseul de la parlamentari la comisii, din cauza modalitatii defectuoase de transmitere a amendamentelor, o parte dintre acestea s-au pierdut, motiv pentru care nu au mai putut fi puse în discutie atât la comisii, cât si în plenul celor doua Camere ale Parlamentului, astfel ca "legea criticata a fost adoptata fara analizarea, dezbaterea si eventual admiterea sau respingerea tuturor amendamentelor opozitiei parlamentare", ceea ce contravine dispozitiilor art. 47 alin. (1) si art. 50 alin (3) din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, celor ale art. 19 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, precum si prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5).

Autorii sesizarii considera ca o înfrângere a acestor prevederi constitutionale si a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 24/2000 o constituie si faptul ca "fundamentarea bugetului s-a facut pe un text de lege înca neadoptat, adica o modificare la Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si senatorilor [...], care este înca în procedura parlamentara."

2. În sesizare se arata ca "modalitatea de dezbatere si de adoptare a legii criticate a avut ca rezultat discriminarea unei parti din populatia României, pentru care parlamentarii opozitiei aveau de formulat amendamente", în timp ce "parlamentarii majoritatii si cetatenii pentru care au fost formulate amendamente care au fost admise s-au pozitionat mai presus de lege", ceea ce înfrânge art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie.

3. Cât priveste încalcarea prevederilor constitutionale ale art. 56 alin. (2), autorii criticii considera ca o justa asezare a sarcinilor fiscale prin legea bugetului "nu s-a putut realiza atât timp cât amendamentele opozitiei parlamentare nu au putut fi avute în vedere [...]."

4. În fine, autorii sesizarii sustin ca "atitudinea majoritatii parlamentare a încalcat recomandarile Comisiei de la Venetia cuprinse în Opinia nr. 685 din 17 decembrie 2012 [...]."

În conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate.

Presedintele Camerei Deputatilor a transmis punctul sau de vedere cu Adresa nr. 51/1057 din 12 februarie 2013, înregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 602 din 12 februarie 2013, prin care apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitate este neîntemeiata. În acest sens, arata, în esenta, ca masurile adoptate prin legea criticata au fost dezbatute si adoptate în conformitate cu prevederile constitutionale si dispozitiile regulamentare invocate. În sustinerea acestui punct de vedere face referire la jurisprudenta constanta în materie a Curtii Constitutionale.

Guvernul a transmis punctul sau de vedere cu Adresa nr. 5/946/2013, înregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 603 din 12 februarie 2013, prin care considera sesizarea de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiata, deoarece "modalitatea de fundamentare a bugetului [...] reprezinta un aspect tehnic care nu este de natura a aduce atingere principiilor statului de drept si suprematiei legii." De asemenea, considera ca "modalitatea de analiza a unor amendamente propuse de parlamentari nu are nicio influenta cu privire la aplicarea nediscriminatorie a unui act normativ; aceleasi considerente sunt valabile si în ceea ce priveste respectarea principiului justei asezari a sarcinilor fiscale, de altfel legea bugetului de stat neavând ca obiect de reglementare stabilirea unor taxe sau impozite."

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sa solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate formulata de cei 54 de deputati.

Obiectul controlului de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Legii bugetului de stat pe anul 2013, care, în opinia autorilor sesizarii, contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5), art. 16 alin. (1) si (2) si art. 56 alin. (2), al caror cuprins este urmatorul:

- Art. 1 alin. (3) si (5): "(3) România este stat de drept, democratic si social, în care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, în spiritul traditiilor democratice ale poporului român si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate. [...];

(5) În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";

- Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";

- Art. 56 alin. (2): "Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale."

De asemenea sunt invocate Avizul nr. 685 din 17 decembrie 2012 al Comisiei europene pentru democratie prin drept (Comisia de la Venetia), dispozitiile art. 22, art. 47 alin. (1) si art. 50 alin. (3) din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, precum si cele ale art. 19 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

Examinând sustinerile autorilor sesizarii de neconstitutionalitate, Curtea retine cele ce urmeaza:

Bugetul reprezinta planul financiar al statului, aprobat prin lege, prin care sunt prevazute veniturile si cheltuielile publice stabilite în fiecare an, necesare îndeplinirii functiilor si sarcinilor statului.

Potrivit alin. (2) al art. 138 din Constitutie, bugetul se elaboreaza anual, acest principiu aplicându-se atât actului denumit buget, cât si componentelor sale, care, însumate, nu pot fi diferite de el.

Legea bugetului de stat pe anul 2013, potrivit art. 1, "prevede si autorizeaza pentru anul 2013 veniturile pe capitole si subcapitole si cheltuielile pe destinatii si pe ordonatorii principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, creditelor externe, fondurilor externe nerambursabile si activitatilor finantate integral din venituri proprii".

1. Cu privire la înfrângerea art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, prin nerespectarea dispozitiilor art. 22, art. 47 alin. (1) si art. 50 alin. (3) din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, Curtea retine ca nu este de competenta sa sa controleze modalitatea în care sunt puse în aplicare Regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului în procesul legislativ. În acest sens, s-a pronuntat prin Decizia nr. 1.466 din 10 noiembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 21 decembrie 2009.

Totodata, prin Decizia nr. 786 din 13 mai 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 12 iunie 2009, Curtea a statuat ca nu este de competenta sa "analizarea eventualelor încalcari ale Regulamentului sedintelor comune. Curtea Constitutionala nu îsi poate extinde controlul si asupra actelor de aplicare a regulamentelor, întrucât ar încalca însusi principiul autonomiei regulamentare al celor doua Camere, instituit prin art. 64 alin. (1) teza întâi din Legea fundamentala. Analiza Curtii este una în drept, fara a viza aspecte de fapt ale procedurii parlamentare".

În ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, Curtea observa ca acestea reglementeaza "încorporarea actelor normative în codexuri pe materii", astfel ca nu au nicio legatura cu procedura de adoptare a legii atacate. De altfel, fundamentarea bugetului nu este afectata de împrejurarea ca la data dezbaterii si aprobarii acestuia legea referitoare la modificarea Legii nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si senatorilor era trimisa spre reexaminare la Parlament.

Pe de alta parte, potrivit prevederilor art. 64 alin. (1) teza a doua din Constitutie, "Resursele financiare ale Camerelor sunt prevazute în bugetele aprobate de acestea", iar conform art. 34 alin. (2) din Legea privind finantele publice nr. 500/2002, "Camera Deputatilor si Senatul, cu consultarea Guvernului, îsi aproba bugetele proprii si le înainteaza Guvernului în vederea includerii lor în proiectul bugetului de stat." Asa fiind, în proiectul legii criticate sunt incluse bugetele celor doua Camere ale Parlamentului, astfel cum au fost aprobate prin Hotarârea Senatului nr. 1/2013 si prin Hotarârea Camerei Deputatilor nr. 1/2013, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49/2013.

În aceste conditii, Curtea nu poate primi critica referitoare la încalcarea prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5).

2. În legatura cu sustinerea potrivit careia "modalitatea de dezbatere si de adoptare a legii criticate a avut ca rezultat discriminarea unei parti din populatia României, pentru care parlamentarii opozitiei aveau de formulat amendamente", în timp ce "parlamentarii majoritatii si cetatenii pentru care au fost formulate amendamente care au fost admise s-au pozitionat mai presus de lege", Curtea constata ca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie nu au aplicabilitate în sensul invocat de autorii sesizarii, în cadrul procedurii parlamentare de adoptare a unui act normativ. De asemenea, Curtea nu poate retine nici înfrângerea alin. (2) al art. 16 din Constitutie, deoarece însasi legea permite formularea amendamentelor, admiterea sau respingerea acestora.

3. Cât priveste încalcarea prevederilor constitutionale ale art. 56 alin. (2), Curtea constata ca autorii sesizarii nu precizeaza modul în care amendamentele propuse de opozitie la legea criticata ar contribui la asezarea justa a sarcinilor fiscale si nici dispozitiile legii adoptate care ar contraveni acestui principiu constitutional. Curtea observa ca textul constitutional mentionat nu are incidenta în cauza, întrucât legea bugetului nu instituie impozite si taxe, astfel ca nu se pune problema îndeplinirii cerintei constitutionale.

4. Referitor la sustinerea autorilor sesizarii, potrivit careia, prin atitudinea sa, majoritatea parlamentara a încalcat Avizul nr. 685 din 17 decembrie 2012 al Comisiei europene pentru democratie prin drept (Comisia de la Venetia), Curtea retine ca acesta are doar un caracter consultativ de recomandare. De altfel, Curtea constata ca acest aviz priveste "compatibilitatea cu principiile constitutionale si statul de drept a actiunilor Guvernului si Parlamentului României cu privire la alte institutii ale statului si Ordonanta de urgenta a Guvernului de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale si Ordonanta de urgenta a Guvernului de modificare si completare a Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului."

Totodata, astfel cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012, "în domeniul dreptului parlamentar, principala consecinta a naturii elective a mandatului reprezentativ si a pluralismului politic o constituie principiul pe care doctrina l-a consacrat în mod sugestiv <>. Majoritatea decide, întrucât, în virtutea mandatului reprezentativ primit de la popor, opinia majoritara este prezumat ca reflecta sau corespunde opiniei majoritare a societatii. Opozitia se exprima, ca o consecinta a aceluiasi mandat reprezentativ care fundamenteaza dreptul inalienabil al minoritatii politice de a-si face cunoscute optiunile politice si de a se opune, în mod constitutional si regulamentar, majoritatii aflate la putere. Aplicarea principiului <> asigura, pe de o parte, legitimitatea guvernarii si, pe de alta parte, conditiile pentru realizarea alternantei la guvernare."

În sfârsit, din examinarea stenogramei sedintei comune a Camerei Deputatilor si Senatului privind dezbaterile asupra proiectului legii criticate, Curtea observa ca, la momentul votului final, cvorumul era legal îndeplinit, legea fiind adoptata cu 309 voturi pentru, 108 voturi împotriva, fara nicio abtinere.

 

Pentru argumentele expuse, Curtea constata ca Legea bugetului de stat pe anul 2013 nu contravine prevederilor constitutionale invocate de autorii sesizarii.

În temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Constata ca Legea bugetului de stat pe anul 2013 este constitutionala.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica presedintelui României, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 13 februarie 2013 si la aceasta au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lazaroiu, Mircea Stefan Minea, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan si Tudorel Toader, judecatori.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent-sef,
Doina Suliman
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf