Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 39 din 5 februarie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3^1 alin. (5) al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli in domeniul sanatatii, astfel cum a fost completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniile sanatatii si protectiei sociale, cu referire expresa la sintagma "care include si taxa pe valoarea adaugata"

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ionita Cochintu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sanatatii, exceptie ridicata de Societatea Comerciala Labormed Pharma - S.A., cu sediul în Bucuresti, în Dosarul nr. 5.121/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.492D/2012.

La apelul nominal se prezinta, pentru autoarea exceptiei de neconstitutionalitate, avocatii Valeriu Stoica si Bogdan Dragos, cu împuternicire avocatiala depusa la dosar, si, pentru partea Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, consilierul juridic Anca Raiciu, cu delegatie depusa la dosar.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantilor partilor. Reprezentantul autoarei exceptiei de neconstitutionalitate arata ca modul de calcul al taxei de clawback, astfel cum este reglementat de art. 3^1 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative în domeniile sanatatii si protectiei sociale, constituie un "impozit la impozit", întrucât se calculeaza si asupra taxei pe valoarea adaugata, si încalca prevederile constitutionale ale art. 44 si art. 56 alin. (2).

Totodata, arata ca instanta de contencios constitutional s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, respectiv asupra formulei de calcul al taxei clawback, într-o alta speta, în acest sens fiind Decizia nr. 1.007 din 27 noiembrie 2012, însa nu si asupra prevederilor art. 3^1 din acest act normativ. Or, în cauza de fata sunt incidente prevederile art. 3^1 ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, în temeiul carora a fost calculata taxa de clawback si au fost comunicate notificarile.

Arata ca fiscalitatea trebuie sa fie nu numai legala, ci si proportionala, echitabila si rezonabila, astfel cum a retinut si Curtea Constitutionala în jurisprudenta sa. Or, art. 3^1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 încalca aceste principii, întrucât reglementeaza o "impozitare a unui impozit".

De asemenea, sustine ca determinarea sferei subiectilor obligati la plata taxei de clawback, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, introduce o discriminare între detinatorii de autorizatii de punere pe piata si ceilalti agenti economici care contribuie si ei la producerea deficitului la bugetul de compensare al medicamentelor, dar, spre deosebire de detinatorii de autorizatii de punere pe piata, acestia nu sunt obligati sa plateasca taxa de clawback pentru a acoperi acest deficit, ceea ce încalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie.

În ceea ce priveste principiul egalitatii cetatenilor, se apreciaza ca acesta se aplica si persoanelor juridice, în masura în care, prin intermediul acestora, cetatenii îsi exercita un drept constitutional, sens în care este atât jurisprudenta Curtii Constitutionale, cât si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care în numeroase cazuri a analizat daca diferentele de tratament între persoane juridice constituiau sau nu discriminari în privinta intereselor patrimoniale.

Considera ca taxa clawback nu ar trebui suportata doar de detinatorii autorizatiilor de punere pe piata, ci si de farmacii si de lanturile de distributie, adica de detinatorii de simple autorizatii de distributie sau fabricatie, întrucât si acestia obtin, la rândul lor, profit din vânzarea medicamentelor respective.

Astfel, adoptarea si aplicarea unui act normativ care instituie un tratament identic pentru toti destinatarii sai, în pofida faptului ca acestia se afla în situatii sensibil diferite, reprezinta o forma de discriminare contrara dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutia României, cât si celor ale art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

În final, solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulata, si depune note scrise.

Reprezentantul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, aratând ca modalitatea de stabilire a contributiei clawback a mai facut obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, respectiv Decizia nr. 548 din 24 mai 2012 si Decizia nr. 1.007 din 27 noiembrie 2012.

De asemenea, sustine ca prevederile art. 3 si 3^1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 cuprinde anumite valori, respectiv valori individuale pentru cei care nu participa la programele nationale de sanatate, precum si valori individuale variabile, adaptabile la fiecare platitor de contributie sau participant la programele nationale de sanatate.

În continuare, arata ca interventia legislativa pe calea ordonantei de urgenta a fost determinata de un interes public general, pentru asigurarea accesului neîntrerupt al populatiei la medicamente, având în vedere consideratii de ordin financiar si nevoia de a determina anumite surse de finantare.

De asemenea, mentioneaza faptul ca prin Ordonanta Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare s-a eliminat din formula de calcul taxa pe valoarea adaugata.

Reprezentantul Ministerului Public arata urmatoarele:

În ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate extrinseca, acestea au fost examinate de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 1.007 din 27 noiembrie 2012 în solutionarea unei exceptii de neconstitutionalitate invocate de aceeasi autoare într-o alta cauza aflata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, cu aceeasi motivare. Cu acel prilej, instanta de contencios constitutional a retinut, în esenta, ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 a fost adoptata în considerarea unor elemente care vizau interesul public general si constituiau, totodata, situatii extraordinare a caror reglementare nu putea fi amânata, cu impact direct asupra asigurarii asistentei medicale a populatiei, prin suplimentarea surselor de finantare a sistemului public de sanatate.

Apreciaza ca cele constatate prin Decizia nr. 1.007 din 27 noiembrie 2012 îsi mentin valabilitatea mutatis mutandis si în prezenta cauza, neintervenind elemente noi pentru reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.

Referitor la criticile de neconstitutionalitate intrinseca:

a) Sub aspectul pretinsei încalcari a dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, criticile formulate de autoarea exceptiei vizeaza faptul ca, în temeiul art. 1 si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, taxa se impune în mod nediferentiat tuturor contribuabililor, detinatori ai autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor, fiind platita în acceptiunea sa doar de producatori si importatori, iar nu de catre farmacii sau distribuitori care obtin profit din vânzarea medicamentelor.

Aceste critici au fost examinate prin Decizia nr. 1.007 din 27 noiembrie 2012, prin care s-a observat ca, din continutul art. 1 al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, obligatia de plata a taxei revine detinatorilor autorizatiilor de punere în piata a medicamentelor sau reprezentantilor lor legali, astfel cum aceasta din urma categorie este definita de art. 2 din actul normativ criticat.

Pe de alta parte, din analiza art. 700 - 709 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, art. 8 alin. 3 din Directiva nr. 2001/83/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman, titular al autorizatiei de punere pe piata nu este exclusiv producatorul medicamentului, ci poate fi si importatorul sau distribuitorul acestuia, în masura în care desfasoara activitati care necesita o atare autorizare.

S-ar putea considera ca determinarea sferei subiectilor supusi impunerii este o chestiune care apartine aprecierii legiuitorului, însa taxa a fost instituita în considerarea suportarii unei parti din costul medicamentelor de la Fondul national unic de asigurari de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii.

Ca atare, întrucât în lantul de distributie nu doar titularii autorizatiilor de punere pe piata beneficiaza de decontari ale costului medicamentelor de la Fondul national unic de asigurari de sanatate si din bugetul Ministerul Sanatatii, ci si alti participanti din piata, rezulta ca art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, distribuind sarcina fiscala exclusiv asupra unor participanti la acest circuit, ridica o problema de constitutionalitate din perspectiva art. 16 din Legea fundamentala prin omisiunea de a trata în mod egal situatii juridice care, în functie de scopul urmarit, nu sunt diferite.

b) Sub aspectul respectarii principiului egalitatii în fata legii din perspectiva bazei de impunere, se sustine ca taxa de clawback se aplica în mod nediferentiat tuturor contribuabililor - detinatorilor de autorizatie de punere în piata, reprezentanti legali, indiferent de volumul de vânzari, iar în formula de calcul al taxei, unul dintre factorii înmultirii este invariabil, pentru toti contribuabilii, desi acestia se regasesc în situatii juridice diferite.

Aceste sustineri sunt neîntemeiate, întrucât astfel cum rezulta din formula de calcul al taxei, instituita prin art. 3^1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, introdus prin art. I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2011, contributia trimestriala, adica valoarea nominala a taxei datorate de fiecare platitor, se raporteaza conform algoritmului de calcul si la indicatorii constând în valoarea vânzarilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecarui platitor de contributie, suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, precum si la valoarea vânzarilor totale trimestriale de medicamente suportate din Fondul national unic de asigurari de sanatate si din bugetul sanatatii, care constituie elemente variabile ale ecuatiei, adaptate situatiei de fapt a fiecarui subiect impozabil.

c) Sub aspectul pretinsei încalcari a dispozitiilor art. 56 din Constitutie, referitor la principiul justei asezari a sarcinilor fiscale, se observa ca solutia legislativa criticata se regaseste în art. 3^1 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, în care se arata ca prin valoarea vânzarilor în sensul alin. (1) si (3) se întelege valoarea medicamentelor suportate potrivit legii din Fondul national unic de asigurari de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, care include si taxa pe valoarea adaugata.

În cauza în care a invocat exceptia, autoarea acesteia a contestat notificarea privind plata contributiei aferente trimestrului I al anului 2012.

Din evolutia reglementarii se constata ca, în forma sa initiala, art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 prevedea determinarea taxei prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente suportate din Fondul national unic de asigurari de sanatate si bugetul Ministerului Sanatatii aferent vânzarilor fiecarui platitor de contributie.

Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2011 s-a prevazut ca valoarea vânzarilor include si taxa pe valoarea adaugata, iar prin art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 17/2012 s-a prevazut ca, începând cu trimestrul IV al anului 2012, calculul contributiei trimestriale se realizeaza potrivit formulei prevazute la art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sanatatii, cu completarile ulterioare, unde CTt si BAt nu includ taxa pe valoarea adaugata, iar BAt este de 1.515 milioane lei.

Formula de la art. 3 este dedicata determinarii procentului "p", iar indicatorii la care se refera nu vizeaza situatia obiectiva a fiecarui contribuabil, ci consumul total trimestrial de medicamente, suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii.

Departe de a fi o chestiune de aplicare a legii, conform principiului tempus regit actum, autoarea justifica interes, întrucât notificarea contestata este aferenta trimestrului I al anului 2012, iar nu trimestrului IV al anului 2012, iar pe de alta parte, formula de calcul a taxei prevazuta de art. 3^1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 ramâne neschimbata, indicatorii care apartin situatiei obiective a fiecarui contribuabil vor include si taxa pe valoarea adaugata, ceea ce în ultima instanta rezida la o suprataxare.

Or, taxa analizata este o taxa parafiscala, astfel cum tipologia este definita prin Decizia nr. 892 din 25 octombrie 2012, asemenea taxe fiind instituite în temeiul unor norme juridice adoptate special în acest scop, sunt acele sume de bani care se colecteaza fie de organele fiscale, fie direct de beneficiarii respectivelor venituri si se varsa în conturile anumitor institutii publice sau ale altor entitati colective, publice sau private, altele decât colectivitatile publice locale sau stabilimentele administrative.

Întrucât, în jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a stabilit ca fiscalitatea trebuie sa fie nu numai legala, ci si proportionala, rezonabila, echitabila (Decizia nr. 176 din 6 mai 2003 sau Decizia nr. 3 din 6 ianuarie 1994), legiuitorul trebuie sa manifeste o grija deosebita atunci când determina categoria de venit asupra careia poarta sarcina fiscala, suma concreta asupra careia se datoreaza si modul concret de calcul al sarcinii fiscale.

În cauza, se constata ca fiscalitatea nu a fost asezata pe baze rezonabile, conducând la o supraimpozitare a aceluiasi tip de venit, o data prin retinerea si virarea taxei pe valoarea adaugata încasata, iar a doua oara, prin raportarea sumelor încasate, inclusiv taxa pe valoare adaugata ce constituie un impozit pe circulatia marfii, la un coeficient prestabilit, în vederea calcularii unei taxe parafiscale.

În aceasta modalitate de reglementare se încalca si principiul proportionalitatii care trebuie sa însoteasca orice ingerinta a statului în proprietatea privata, ca atare sunt întemeiate si criticile raportate de la art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Criticile în legatura cu art. 34 din Constitutie nu sunt întemeiate, întrucât prin instituirea acestei taxe, destinata finantarii sistemului national de sanatate, se da expresie obligatiei pozitive a statului instituite la nivel de principiu prin dispozitiile constitutionale.

Pentru aceste motive, solicita admiterea în parte a exceptiei de neconstitutionalitate si constatarea neconstitutionalitatii dispozitiilor art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 în ceea ce priveste excluderea de la plata contributiei a distribuitorilor de medicamente care deconteaza o parte din costul medicamentelor de la Fondul national unic de asigurari de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, precum si constatarea neconstitutionalitatii dispozitiilor art. 3^1 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 în ceea ce priveste includerea taxei pe valoarea adaugata în valoarea coeficientilor prevazuti de alin. (1) - (3) al aceluiasi articol.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 22 octombrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 5.121/2/2012, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sanatatii, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Labormed Pharma" - S.A. cu sediul în Bucuresti într-o cauza având ca obiect solutionarea unei cereri de anulare a unor notificari comunicate în temeiul art. 3^1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarea acesteia sustine, în esenta, urmatoarele:

1. Dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 impun în mod nediferentiat tuturor contribuabililor vizati de acest act normativ obligatia de a plati o taxa calculata asupra unei valori - consumul total de medicamente - care include între altele si consumul de medicamente din cadrul unor programe nationale la care respectivii contribuabili nu participa în nicio modalitate, ceea ce contravine art. 16 alin. (1) din Constitutie, precum si principiului justei asezari a sarcinilor fiscale.

Din prevederile criticate rezulta ca taxa de clawback se datoreaza pentru consumul total de medicamente, generat atât de consumul de medicamente cuprinse în programele nationale de sanatate, cât si de consumul de medicamente care nu formeaza obiectul unor astfel de programe.

2. Astfel cum rezulta din cuprinsul art. 3^1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, baza de calcul al contributiei datorate în temeiul acestui act normativ cuprinde si valoarea consumului de medicamente comercializate de un anumit contribuabil, suportata din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii. Or, aceasta valoare este egala cu valoarea decontata, în functie de categoria din care face parte medicamentul, iar pretul de referinta, precum si pretul de decontare se stabilesc prin raportare la pretul de vânzare cu amanuntul, în structura caruia nu intra doar pretul de producator.

Taxa de clawback se constituie într-o taxa aplicabila, între altele, asupra unei alte taxe, respectiv taxa pe valoarea adaugata. Astfel, prin intermediul taxei instituite de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 se ajunge la suprataxarea unei valori care are "statut de suma colectata" cu titlu de taxa pe valoare adaugata - mai exact la suprataxarea acelei parti a nivelului consumului avut în vedere de art. 1 din aceeasi ordonanta de urgenta, care este reprezentata de sumele înregistrate cu titlu de taxa pe valoare adaugata. Or, aceasta împrejurare este contrara principiului justei asezari a sarcinilor fiscale instituit de art. 56 alin. (2) din Constitutie, care trebuie interpretat în sensul ca un contribuabil poate fi obligat sa suporte numai sarcini fiscale aferente propriei activitati ori unor beneficii proprii.

3. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 este contrara art. 115 alin. (4) si (6) din Constitutie, deoarece, în cazul de fata, situatia extraordinara si urgenta sunt doar proclamate în preambulul ordonantei de urgenta, fara a fi motivate si fara a fi precizat vreun element cuantificabil, obiectiv, prin care sa se demonstreze felul în care ar fi perturbata functionarea sistemului de sanatate prin neemiterea acestei ordonante, neprecizându-se nici de ce o asemenea reglementare este urgenta si nu poate fi amânata.

Totodata, se arata ca, prin obiectul de reglementare, ordonanta de urgenta criticata afecteaza "regimul juridic al îndatoririlor constitutionale", respectiv al asezarii juste a sarcinilor fiscale.

4. Se mai sustine ca sunt încalcate prevederile constitutionale ale art. 34 si art. 44 alin. (1) si (2), sens în care arata ca obligatia de plata a contributiei stabilite prin art. 3^1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 este o ingerinta în dreptul la respectarea bunurilor în sensul art. 1 paragraful 2 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Cadrul legislativ a avut carente înca de la începutul instituirii acestei taxe, respectiv incoerenta autoritatilor sau comunicarea defectuoasa a informatiilor referitoare la cuantumul acestei taxe de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate catre platitorii taxei de clawback.

Modul în care Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a interpretat legislatia este total imprevizibil, iar notificarile atacate prin cererea introductiva contin elemente eronate, a caror posibilitate de verificare concreta nu se afla la dispozitia contribuabililor.

Or, prin reglementarea care impune o sarcina disproportionata, statul provoaca sau impune retragerea medicamentelor din listele de compensare sau retragerea unor producatori de pe piata, ceea ce încalca si dreptul la ocrotirea sanatatii.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, exprimându-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, arata urmatoarele:

- în ceea ce priveste pretinsa încalcare a dispozitiilor constitutionale ale art. 115 alin. (4) si (6), considera ca aceasta este neîntemeiata, întrucât interventia legislativa sub forma adoptarii unei ordonante de urgenta este justificata, fiind determinata de necesitatea satisfacerii unui interes public, constând în asigurarea accesului neîntrerupt al populatiei la medicamente, neadoptarea unor masuri în procedura de urgenta fiind de natura sa conduca la imposibilitatea desfasurarii corespunzatoare a activitatilor din domeniul sanitar;

- în ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la art. 16 alin. (1) din Constitutie, aceasta este întemeiata, având în vedere ca, asa cum reiese din mecanismul de calcul al contributiei instituite de dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, procentul de contributie datorat este identic pentru toti contribuabilii, desi acestia se regasesc în situatii diferite, în sensul ca nu toti producatorii de medicamente participa la programele nationale de sanatate;

- referitor la pretinsa încalcare a prevederilor art. 56 alin. (2) din Constitutie, apreciaza ca se sustine argumentul autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, în sensul ca taxa de clawback se constituie într-o taxa aplicabila, printre altele, asupra unei alte taxe, si anume celei pe valoarea adaugata.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 este neîntemeiata.

Din perspectiva criticilor de neconstitutionalitate extrinseca, referitoare la pretinsa încalcare a prevederilor art. 115 alin. (4) din Constitutie, arata ca, potrivit celor statuate în jurisprudenta Curtii Constitutionale, situatiile extraordinare exprima un grad mare de abatere de la obisnuit sau comun, aspect întarit si prin adaugarea sintagmei "a caror reglementare nu poate fi amânata", iar pentru îndeplinirea cerintelor prevazute în aceste dispozitii constitutionale este necesara existenta unei stari de fapt obiective, cuantificabile, independente de vointa Guvernului, care pune în pericol un interes public. Or, raportând aceste criterii la situatia de fata, se apreciaza ca Guvernul si-a justificat în mod corespunzator interventia sa legislativa în cuprinsul preambulului acestui act normativ.

În ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate intrinseca, arata ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se refera la exercitarea unui drept fundamental, ci instituie obligatia platii unei contributii trimestriale, asimilata obligatiei fiscale, în sarcina persoanelor juridice, astfel ca prevederile art. 16 din Legea fundamentala nu au incidenta în cauza.

De asemenea, nu poate fi retinuta nici critica potrivit careia dispozitiile criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 44 si 56 alin. (2). Masurile instituite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 dau expresie dispozitiilor constitutionale potrivit carora "Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si taxe, la cheltuielile publice". Mentioneaza jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, prin care aceasta a statuat ca regula generala în materia impozitelor si taxelor este cuprinsa în art. 139 alin. (1) din Constitutie, neputându-se retine, de principiu, ca prin stabilirea pe cale legala a unui impozit sau majorarea acestuia s-ar leza dreptul de proprietate al unei persoane, sens în care invoca Decizia nr. 68 din 2 februarie 2012. Or, prin contributia trimestriala calculata si datorata în conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 se asigura suplimentarea surselor de finantare a sistemului public de sanatate, care este guvernat de principiul solidaritatii, tocmai în vederea îndeplinirii obligatiei constitutionale a statului de a asigura conditiile pentru exercitarea dreptului la ocrotirea sanatatii.

În ceea ce priveste critica sustinuta prin prisma criteriilor de claritate, previzibilitate si predictibilitate, se sustine ca, astfel cum a retinut Curtea Constitutionala si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, "din cauza principiului generalitatii legilor, continutul acestora nu poate prezenta o precizie absoluta", iar "previzibilitatea consecintelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absoluta, întrucât, oricât de dorita ar fi aceasta, ea ar da nastere unei rigiditati excesive a reglementarii".

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecatorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sanatatii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, însa din criticile autoarei exceptiei reiese ca, în realitate, acestea vizeaza în mod concret dispozitiile art. 3^1 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, astfel cum a fost completata prin art. I pct. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative în domeniile sanatatii si protectiei sociale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 7 decembrie 2011.

Textul art. 3^1 alin. (5) are urmatorul cuprins: "(5) Prin valoarea vânzarilor, în sensul alin. (1) - (3), se întelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, care include si taxa pe valoarea adaugata."

În sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) care dispun ca "Cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari", ale art. 34 privind dreptul la ocrotirea sanatatii, ale art. 44 alin. (1) si (2) referitoare la ocrotirea si garantarea dreptului de proprietate, ale art. 56 alin. (2) potrivit carora "Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale" si ale art. 115 alin. (4) si (6) privind regimul ordonantelor de urgenta. De asemenea, sunt mentionate dispozitiile art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind interzicerea discriminarii, precum si ale art. 1 paragraful 2 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventie, referitor la protectia proprietatii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

I. Dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sanatatii au mai format obiectul controlului de constitutionalitate, raportat la critici si prevederi constitutionale si conventionale similare, sens în care este Decizia nr. 1.007 din 27 noiembrie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 21 decembrie 2012.

II. Distinct de cele retinute în decizia mentionata mai sus, în ceea ce priveste critica autoarei prezentei exceptii de neconstitutionalitate referitoare la faptul ca formula de calcul privind taxa de clawback include si taxa pe valoarea adaugata, Curtea retine ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, si în mod special cele referitoare la modul de calcul al contributiei respective, au fost modificate si completate astfel:

- prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative în domeniile sanatatii si protectiei sociale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 7 decembrie 2011, s-a introdus art. 3^1, care prevede, printre altele, la alin. (5) ca "prin valoarea vânzarilor (...) se întelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, care include si taxa pe valoarea adaugata";

- Ordonanta Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 24 august 2012, care la art. 7, din sectiunea a 2-a - Reglementari privind contributia trimestriala prevazuta de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, si de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sanatatii, prevede în mod explicit ca formula de calcul nu include si taxa pe valoarea adaugata, revenind la solutia legislativa anterioara modificarii aduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2011.

Având în vedere cele statuate anterior, precum si modificarile legislative intervenite în cuprinsul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, Curtea retine urmatoarele:

În speta dedusa judecatii, pe lânga argumentele prezentate de autoarea exceptiei de neconstitutionalitate si retinute în Decizia nr. 1.007 din 27 noiembrie 2012, ale carei considerente sunt valabile si în prezenta cauza, pe de o parte, sunt criticate, în mod expres, dispozitiile art. 3^1 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, astfel cum au fost introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2011, iar, pe de alta parte, notificarile au ca temei legal tocmai dispozitiile art. 3^1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, astfel cum a fost completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2011.

Curtea observa ca dispozitiile alin. (5) al art. 3^1 stabilesc, în mod expres, ca prin valoarea vânzarilor, în sensul celor reglementate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, se întelege valoarea medicamentelor suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, care include si taxa pe valoarea adaugata.

Contributia trimestriala reprezinta, asadar, un procent aplicat nu numai asupra pretului în sine al medicamentelor, ci si asupra taxei pe valoare adaugata aplicata pretului medicamentelor, ceea ce echivaleaza cu un impozit la impozit.

Curtea constata ca, în virtutea principiului general valabil în materie fiscala, impozitele si taxele se aplica asupra materiei impozabile - venituri sau bunuri, nu si asupra celorlalte impozite, or aplicarea taxei de clawback la o alta taxa este contrara prevederilor constitutionale referitoare la asezarea justa a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea taxei pe valoarea adaugata în valoarea totala a vânzarilor de medicamente în raport cu care se calculeaza taxa de clawback este neconstitutionala, urmând ca exceptia de neconstitutionalitate sa fie admisa sub acest aspect.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Admite exceptia de neconstitutionalitate, ridicata de Societatea Comerciala "Labormed Pharma" - S.A., cu sediul în Bucuresti, în Dosarul nr. 5.121/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, si constata ca sintagma "care include si taxa pe valoarea adaugata" din cuprinsul art. 3^1 alin. (5) al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sanatatii, astfel cum a fost completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative în domeniile sanatatii si protectiei sociale, este neconstitutionala.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 5 februarie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ionita Cochintu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf