Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 317 din 18 iunie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania

Augustin Zegrean - presedinte

Valer Dorneanu - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Daniel Marius Morar - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Mona-Maria Pivniceru - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Bianca Draghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile în România, exceptie ridicata de Calin Gavril Platon în Dosarul nr. 1.750/1.285/2012 al Tribunalului Specializat Cluj si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 199D/2013.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra cauzei si arata ca partea Societatea Comerciala "Allianz Tiriac Asigurari" - S.A. a depus la dosar note scrise prin care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiata, întrucât actiunea în regres exercitata de asigurator are o natura juridica civila.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 28 februarie 2013, pronuntata în Dosarul nr. 1.750/1.285/2012, Tribunalul Specializat Cluj a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile în România, exceptie ridicata de Calin Gavril Platon într-o cauza având ca obiect o actiune în pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, întrucât, în afara de pedeapsa aplicata inculpatului pentru savârsirea infractiunii de conducere a unui autovehicul cu permisul suspendat, se mai aplica înca o pedeapsa pentru savârsirea aceleiasi infractiuni, anume lipsirea de efecte juridice a unui contract de asigurare valabil încheiat. Astfel, daca asiguratorul nu respecta contractul de asigurare, respectiv sa acopere riscul platit, se lipseste de efecte juridice contractul de asigurare.

Tribunalul Specializat Cluj apreciaza ca prevederile art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 nu încalca nicio dispozitie din Constitutie sau vreo alta prevedere din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Referitor la sustinerile autorului exceptiei, instanta opineaza ca o eventuala lipsire de efecte a unui act juridic nu poate fi considerata o forma de raspundere penala.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, deoarece ar fi injust ca, în materia asigurarii de raspundere, care este o asigurare contra pagubelor, asiguratorul sa suporte, în toate cazurile si în mod definitiv, despagubirile platite, o asemenea solutie putând compromite si buna functionare a fondului de asigurare.

Avocatul Poporului, prin punctul de vedere exprimat, apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, întrucât lipsirea de efecte juridice a unui contract nu reprezinta o noua forma de raspundere penala, ci doar consecinta nerespectarii obligatiei la care partea, în speta, asiguratul este tinut în temeiul contractului de asigurare.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile în România, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995, care au urmatorul cuprins: "Asiguratorul recupereaza sumele platite drept despagubiri de la persoana raspunzatoare de producerea pagubei, în urmatoarele cazuri: [...]

b) accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice ca infractiuni savârsite cu intentie, chiar daca aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri sau în timpul comiterii altor infractiuni savârsite cu intentie;".

În opinia autorului exceptiei, prevederile criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 23 alin. (12) referitor la libertatea individuala, art. 73 alin. (3) lit. h) privind categoriile de legi, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privata si art. 136 alin. (5) privind proprietatea.

De asemenea, sunt invocate prevederile art. 4 paragraful 1 - Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de doua ori - din Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca autorul acesteia sustine ca, în afara de pedeapsa aplicata inculpatului pentru savârsirea infractiunii de conducere a unui autovehicul cu permisul suspendat, se mai aplica înca o pedeapsa pentru savârsirea aceleiasi infractiuni, anume lipsirea de efecte juridice a unui contract de asigurare valabil încheiat.

În ceea ce priveste încalcarea prevederilor art. 23 alin. (12) din Constitutie si ale art. 4 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Curtea constata ca dispozitiile de lege criticate nu contravin principiului legalitatii incriminarii, ci, dimpotriva, asigura caracterul de previzibilitate si accesibilitate al normei juridice, iar lipsirea de efecte juridice a unui contract nu reprezinta o noua forma de raspundere penala, ci doar consecinta nerespectarii obligatiei la care partea, în speta, asiguratul este tinut în temeiul contractului de asigurare.

De asemenea, nu poate fi retinuta nici critica de neconstitutionalitate privind încalcarea art. 44 si art. 136 alin. (5) din Legea fundamentala, întrucât prevederile legale potrivit carora asiguratorul recupereaza sumele platite drept despagubiri de la persoana raspunzatoare de producerea pagubei, în cazul în care accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice ca infractiuni savârsite cu intentie, chiar daca aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri sau în timpul comiterii altor infractiuni savârsite cu intentie, nu contravin dispozitiilor constitutionale privind proprietatea.

La încheierea contractului de asigurare, asiguratul si-a asumat, prin acceptarea obligatiilor contractuale, si riscul suportarii sumelor platite drept despagubiri victimelor, în cazul în care accidentul s-a produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice ca infractiuni savârsite cu intentie, chiar daca aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri sau în timpul comiterii altor infractiuni savârsite cu intentie, cu consecinta diminuarii patrimoniului sau.

Dispozitiile art. 73 alin. 3 lit. h) din Constitutie nu au incidenta în cauza, întrucât prin art. 58 din Legea nr. 136/1995 nu se instituie sanctiuni penale, ci se deroga de la regula acordarii despagubirilor în cazul în care accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice ca infractiuni savârsite cu intentie, chiar daca aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri sau în timpul comiterii altor infractiuni savârsite cu intentie.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 136/1995, asigurarea de raspundere civila pentru prejudiciile produse prin accidente de autovehicule este o asigurare obligatorie. Expresia acestui caracter obligatoriu o reprezinta faptul ca persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatricularii/înregistrarii în România au obligatia legala sa încheie o astfel de asigurare, cât si faptul ca în asigurarea obligatorie raporturile dintre asigurat si asigurator, drepturile si obligatiile fiecarei parti sunt stabilite prin lege.

Astfel, asigurarea de raspundere civila auto este un contract fortat prin care asiguratorul se obliga, corelativ încasarii primelor de asigurare, sa acorde despagubiri pentru prejudiciile pentru care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule.

Stabilirea si acordarea despagubirii se realizeaza în baza contractului de asigurare, fie prin procedura administrativa instituita prin normele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, fie prin hotarâre judecatoreasca.

Despagubirea platita de catre asigurator celor pagubiti prin accidente produse de autovehicule nu se recupereaza de catre acesta de la persoana raspunzatoare de producerea pagubei. Asiguratorul are actiune în regres pentru despagubirile platite numai în cazurile speciale, expres si limitativ prevazute de art. 58 din Legea nr. 136/1995.

Din aceasta perspectiva se poate concluziona ca raspunderea asiguratorului fata de persoana prejudiciata, în materia asigurarii de raspundere civila auto, este o raspundere contractuala, asumata prin contractul de asigurare, si, totodata, o raspundere directa, asiguratorul asumându-si conduita asiguratului.

În cazurile prevazute de art. 58 din Legea nr. 136/1995, asiguratorul are un rol de simplu garant al platii despagubirilor, avansând, fara a o suporta finalmente, o suma care va reintra în patrimoniul sau pe calea regresului. În toate celelalte situatii asiguratorul nu este doar un simplu garant, ci adevaratul debitor al despagubirii care se cuvine tertului prejudiciat, deoarece el nu doar avanseaza, ci suporta, efectiv si definitiv, prejudiciul cauzat prin culpa asiguratului sau.

Prin urmare, având în vedere faptul ca situatiile de exceptie prevazute de art. 58 din Legea nr. 136/1995 (accidentul a fost produs cu intentie, accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice ca infractiuni savârsite cu intentie) se regasesc în cazul proceselor penale, asiguratorul va fi obligat la plata despagubirilor catre terta persoana pagubita. Cuantumul acestor despagubiri trebuie sa respecte nivelul stabilit prin normele Comisiei de Asigurari.

Astfel, în situatia prevazuta de dispozitiile art. 58 din Legea nr. 136/1995, asiguratorul va avea drept de regres, pentru suma platita ca despagubire, împotriva persoanei raspunzatoare de producerea accidentului în cadrul unui alt proces decât cel penal.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Calin Gavril Platon în Dosarul nr. 1.750/1.285/2012 al Tribunalului Specializat Cluj si constata ca dispozitiile art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile în România sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Tribunalului Specializat Cluj si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 18 iunie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Bianca Draghici
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf