Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 313 din 18 iunie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor si ale Legii nr. 109/2012 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor

Augustin Zegrean - presedinte

Valer Dorneanu - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Daniel Marius Morar - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Mona-Maria Pivniceru - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor si ale Legii nr. 109/2012 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Maria Ricinschi în Dosarul nr. 3.921/103/2011 al Curtii de Apel Bacau - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 113D/2013.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 1.264/2011, nr. 214/2012 si nr. 1.010/2012.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 21 ianuarie 2013, pronuntata în Dosarul nr. 3.921/103/2011, Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor si ale Legii nr. 109/2012 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de intimata reclamanta Maria Ricinschi într-o cauza având ca obiect solutionarea contestatiei împotriva deciziei de revizuire a pensiei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) - (5), art. 124 alin. (3), art. 126 alin. (1) si art. 115 alin. (6).

În acest sens, sustine, în esenta, ca prevederile legale criticate sunt neconstitutionale, fiind contrare principiului independentei judecatorilor, în componenta sa institutionala, care vizeaza întregul sistem judiciar din care face parte si personalul auxiliar. Desi grefierii si personalul auxiliar au statutul lor, care nu este prevazut în Constitutie, si desi nu exista pentru acestia o prevedere constitutionala similara celei vizând independenta judecatorilor, este evident ca activitatea personalului auxiliar sustine înfaptuirea justitiei de catre judecatori si ca activitatea grefierilor este indispensabila realizarii justitiei.

Potrivit autorului exceptiei de neconstitutionalitate, eliminarea pensiei de serviciu a personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea încalca:

- prevederile art. 1 alin. (3) din Constitutie, deoarece neasigurarea conditiilor necesare pentru garantarea independentei justitiei prin masuri pozitive adoptate de catre celelalte doua puteri ale statului înseamna nesocotirea principiului statului de drept, de catre aceste doua puteri;

- prevederile art. 1 alin. (4) din Constitutie, deoarece puterea judecatoreasca nu îsi mai poate asigura mijloacele pentru a beneficia de garantia independentei;

- prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie, deoarece legiuitorul a încalcat obligatia de a respecta Constitutia, suprematia sa si a legilor;

Totodata, arata ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 afecteaza regimul institutiilor fundamentale ale statului, si anume instantele judecatoresti, iar Legea nr. 109/2012 de aprobare a acesteia este lovita de aceleasi vicii de neconstitutionalitate.

În sensul celor mai sus aratate, invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, iar, pentru ratiuni similare celor constatate de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 297/2012 referitoare la consilierii Curtii de Conturi, ar trebui admisa si prezenta exceptie de neconstitutionalitate referitoare la personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti.

Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila opineaza în sensul ca prevederile de lege criticate nu încalca dispozitiile constitutionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011, si ale Legii nr. 109/2012 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2012.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) - (5) privind statul de drept, art. 124 alin. (3) privind independenta judecatorilor, art. 126 alin. (1) privind realizarea justitiei si art. 115 alin. (6) privind conditiile de adoptare a ordonantelor de urgenta.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

I. Cu privire la critica de neconstitutionalitate extrinseca, potrivit careia Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 încalca prevederile constitutionale ale art. 115 alin. (6), deoarece afecteaza regimul institutiilor fundamentale ale statului, si anume instantele judecatoresti, iar Legea nr. 109/2012 de aprobare a acesteia este lovita de aceleasi vicii de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiata. Astfel, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 a instituit o noua procedura administrativa de calcul al pensiei ce a urmarit stabilirea cât mai echitabila si justa a pensiilor persoanelor mentionate în dispozitiile art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010, printre care si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea.

Referitor la sensul dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentala, Curtea Constitutionala a statuat prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, ca ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate daca "afecteaza", daca au consecinte negative, dar, în schimb, pot fi adoptate daca, prin reglementarile pe care le contin, au consecinte pozitive în domeniile în care intervin.

Prin urmare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 nu afecteaza regimul instantelor judecatoresti, ci, asa cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 486 din 10 mai 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2012, acest act normativ cuprinde dispozitii de natura procedurala prin care se reglementeaza procedura recalcularii pensiilor si modul de calcul al drepturilor de pensie, tinând cont de specificul situatiilor categoriilor socioprofesionale.

II. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate intrinseca referitoare la încalcarea unor principii si drepturi fundamentale prin eliminarea pensiilor de serviciu, Curtea retine ca s-a pronuntat prin Decizia nr. 1.481 din 8 noiembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 17 ianuarie 2012, prin Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011, Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, si Decizia nr. 1.285 din 29 septembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 23 noiembrie 2011.

Prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 433 din 28 iunie 2010, s-a constatat, în esenta, ca "pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea speciala". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, "tine de politica statului în domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie speciala "nu poate fi considerata ca instituind o obligatie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câstigat reprezentând doar prestatiile deja realizate pâna la intrarea în vigoare a noii reglementari si asupra carora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încalcarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie [...]. Conformându-se dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, textele de lege criticate afecteaza pensiile speciale doar pe viitor si numai în ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie si vârsta eligibila, nu sunt afectate de noile reglementari. De asemenea, Legea privind instituirea unor masuri în domeniul pensiilor nu se rasfrânge asupra prestatiilor deja obtinute anterior intrarii sale în vigoare, care constituie facta praeterita".

Totodata, Curtea a statuat ca "partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi încadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, în notiunea de "bun", ea reprezinta totusi, din aceasta perspectiva, un drept câstigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pâna la data intrarii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii".

Curtea Constitutionala a constatat ca "eliminarea pensiilor de serviciu reglementata de Legea nr. 119/2010 nu a reprezentat o sarcina individuala excesiva, aceasta sarcina fiind suportata de cvasimajoritatea personalului angajat în domeniul public care beneficia de astfel de pensii în egala masura (spre deosebire de cele retinute de Curtea Europeana a Drepturilor Omului în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, 2005, precitata). Ajustarea dictata de principiul contributivitatii nu numai ca elimina un beneficiu suplimentar acordat unor angajati ai statului, dar îi integreaza pe cvasimajoritatea acestora într-un sistem unic de pensii publice. Totodata, conform jurisprudentei Curtii, dreptul la pensie nu este afectat decât atunci când este redusa pensia contributiva [...]; or, în cauza de fata, nu se pune o atare problema, pensia contributiva nefiind în niciun fel afectata sau restrânsa".

Totodata, prin Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea a statuat: "cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plata nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezinta un bun numai în masura în care acesta a devenit exigibil".

De asemenea, asa cum a constatat Curtea prin Decizia nr. 214 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, "un argument suplimentar în sensul conventionalitatii masurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie si Decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronuntata în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, 45.587/11 si nr. 45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar si Lucia Ghetu împotriva României, prin care s-a constatat ca masura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conforma prevederilor art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeasi conventie, chiar daca acest lucru a însemnat o scadere cu 70% a cuantumului pensiilor. Prin decizia mentionata, Curtea de la Strasbourg a preluat, astfel, rationamentul Curtii Constitutionale, statuând ca masura de reducere a pensiilor de serviciu este prevazuta de lege (paragrafele 18 si 42) si constituie o modalitate de a echilibra bugetul si de a corecta diferentele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproportionate (paragraful 44)."

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât considerentele, cât si solutiile deciziilor mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

În ceea ce priveste criticile referitoare la încalcarea art. 124 alin. (3) privind independenta judecatorilor si art. 126 alin. (1) privind realizarea justitiei prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti, Curtea constata ca si acestea sunt neîntemeiate, deoarece eliminarea pensiei de serviciu a personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea nu încalca principiul independentei judecatorilor, în componenta sa institutionala, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea neavând un statut constitutional similar magistratilor.

Având în vedere toate acestea, Curtea constata ca nu poate retine nici pretinsa încalcare a dispozitiilor art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, privind statul de drept si, respectiv, obligativitatea respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor. Asa cum a retinut si Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin Decizia din 7 februarie 2012, sus-mentionata, statele parti la Conventie se bucura de o marja de apreciere destul de mare atunci când este vorba de reglementarea politicii lor sociale (paragraful 41) si ca reforma sistemului de pensii a avut la baza ratiuni obiective prezentate la adoptarea Legii nr. 119/2010, si anume contextul social actual si corectarea inegalitatilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 42).

În final, Curtea constata ca dispozitiile art. 1 alin. (4) din Constitutie referitoare la principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat nu au legatura cu reglementarea criticata.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Maria Ricinschi în Dosarul nr. 3.921/103/2011 al Curtii de Apel Bacau - Sectia I civila si constata ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor si ale Legii nr. 109/2012 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Curtii de Apel Bacau - Sectia I civila si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 18 iunie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf