Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 311 din 13 iunie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (3), art. 8 - 12 si art. 20 - 26 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative

Augustin Zegrean - presedinte

Valer Dorneanu - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Daniel Marius Morar - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Mona-Maria Pivniceru - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea în sedinta publica a reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (3), art. 8 - 12 si art. 20 - 26 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, exceptie ridicata de Constantin Barbu în Dosarul nr. 1.189/57/2012 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 247D/2013.

La apelul nominal, se prezinta, pentru Agentia Nationala de Integritate, doamna Ioana Lazar, director general al Directiei generale juridice, relatii publice si comunicare, lipsind autorul exceptiei.

Procedura de citare este legal îndeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra faptului ca autorul exceptiei de neconstitutionalitate a depus o cerere prin care solicita admiterea acesteia.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului partii prezente, doamna Ioana Lazar, care arata ca dispozitiile legale criticate au fost analizate de nenumarate ori de Curtea Constitutionala, solicitând mentinerea jurisprudentei si respingerea exceptiei ca neîntemeiata.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 26 martie 2013, pronuntata în Dosarul nr. 1.189/57/2012, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 8 - 12 si art. 20 - 26 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative.

Exceptia a fost ridicata de Constantin Barbu într-o cauza având ca obiect solutionarea cererii de anulare a unui raport de evaluare emis de Agentia Nationala de Integritate, potrivit dispozitiilor legale în vigoare, prin care s-a constatat starea sa de incompatibilitate.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esenta, ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale întrucât reiau o solutie legislativa declarata neconstitutionala prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 415 din 14 aprilie 2010. Legiuitorul a ignorat decizia Curtii Constitutionale prevazând competenta Agentiei Nationale de Integritate de a efectua activitati de evaluare a declaratiilor de avere, a datelor, a informatiilor si a modificarilor patrimoniale intervenite, a intereselor si a incompatibilitatilor pentru persoanele prevazute de Legea nr. 176/2010.

Cum întelesul notiunii de a evalua este practic identic cu cel al notiunii de a cerceta si de a constata, iar semantica verbului "a evalua" este mult mai energica, fiind sinonima cu a determina, a fixa, a hotarî, acest aspect constituie per se violarea prevederilor art. 148 alin. (2) din Constitutie.

Autorul exceptiei mai arata ca se încalca pe plan constitutional si prevederile art. 1 alin. (3) si (4), art. 23 alin. (11), art. 44 alin. (8) si (9), art. 124 alin. (2) si art. 126 alin. (2) din Legea fundamentala, având în vedere regulile de procedura prevazute de Legea nr. 176/2010 si mai ales solutiile pe care le poate adopta Agentia. Astfel, aceasta are competenta de a identifica si de a considera elemente în sensul existentei unei incompatibilitati si de a emite un raport prin care evalueaza elementele de incompatibilitate. Acest raport ce ramâne definitiv cu privire la starea de incompatibilitate în ipoteza în care nu este atacat de persoana evaluata produce efecte juridice în sensul stabilirii definitive a incompatibilitatii.

Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal considera ca prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. În punctul de vedere al Guvernului, se arata ca activitatea de evaluare efectuata de inspectorii de integritate din cadrul Agentiei se desfasoara cu privire la situatia averii existente pe durata exercitarii demnitatilor si functiilor publice, respectiv a declaratiilor de avere, a datelor si informatiilor privind averea, precum si a modificarilor patrimoniale intervenite, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor persoanelor care fac obiectul prezentei legi, conform prevederilor acesteia, care se completeaza cu dispozitiile actelor normative în vigoare.

Guvernul apreciaza ca este respectat principiul constitutional privind separatia puterilor în stat, deoarece raportul de evaluare întocmit de inspectorul de integritate poate fi contestat la instanta competenta, conform procedurii prevazute de lege, acest raport neproducând efecte juridice pâna la data ramânerii definitive si irevocabile a hotarârii instantei de judecata.

Prin urmare, functia jurisdictionala presupune instituirea puterii organului de jurisdictie de a solutiona, prin hotarâre cu autoritate de lucru judecat, un conflict cu privire la existenta ori întinderea unor drepturi subiective, de a constata o situatie juridica, de a dispune, în conditiile legii, o eventuala masura restrictiva de drepturi, iar raportat la aceste aspecte, Agentia Nationala de Integritate nu desfasoara o activitate de jurisdictie, deoarece nu solutioneaza cazuri litigioase, nu pronunta hotarâri cu autoritate de lucru judecat, procedura de evaluare neidentificându-se cu principiile care guverneaza procedura jurisdictionala.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Acesta arata ca prin Deciziile nr. 1.606 din 15 decembrie 2011, nr. 663 din 26 iunie 2012 si nr. 29 din 5 februarie 2013, Curtea Constitutionala a retinut ca prevederile din Legea nr. 176/2010 nu mai conserva viciul de neconstitutionalitate constatat de Curte prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 si care privea art. 1 - 9 din Legea nr. 144/2007 privind competenta Agentiei Nationale de Integritate de a efectua si întocmi acte de cercetare si de constatare referitoare la verificarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor. Agentia Nationala de Integritate desfasoara doar o activitate de evaluare a declaratiilor de avere, a datelor, a informatiilor si a modificarilor patrimoniale intervenite, a intereselor si a incompatibilitatilor pentru persoanele prevazute de lege, fara a desfasura o activitate de judecata, în sensul celor constatate de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010. Agentia Nationala de Integritate nu desfasoara o activitate de jurisdictie, ci una administrativa.

Avocatul Poporului arata ca aceasta activitate se realizeaza si din oficiu în cadrul unei proceduri lipsite de publicitate, oralitate si contradictorialitate, iar în competenta sa nu intra solutionarea unor cazuri litigioase sau sanctionarea încalcarilor legii.

Totodata, Agentia Nationala de Integritate nu pronunta hotarâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmeste rapoarte care se concretizeaza în evaluari ale unor fapte ori situatii cu semnificatie juridica a caror finalitate confera dreptul de sesizare a instantelor de judecata sau, dupa caz, a altor autoritati si institutii competente în vederea dispunerii masurilor prevazute de lege.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, concluziile partii prezente, raportul întocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse de autorul exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (3), art. 8 - 12 si art. 20 - 26 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010.

Prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 stabilesc competenta Agentiei Nationale de Integritate de a desfasura activitatea de evaluare a declaratiilor de avere, a datelor, a informatiilor si a modificarilor patrimoniale intervenite, a intereselor si a incompatibilitatilor pentru persoanele prevazute de lege; art. 8 - 10 contin dispozitii generale cu privire la scopul Agentiei Nationale de Integritate, desfasurarea activitatii de catre inspectorii de integritate, precum si la îndeplinirea, de catre Agentie, a activitatii de evaluare, din oficiu sau la sesizarea oricarei persoane fizice sau juridice; art. 20 - 26 privesc evaluarea conflictelor de interese si a incompatibilitatilor.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (4) referitor la principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat, art. 23 alin. (11) referitor la prezumtia de nevinovatie, art. 44 alin. (8) si (9) referitor la garantarea si ocrotirea proprietatii private si prezumtia de liceitate a averii, precum si la conditiile în care se pot confisca anumite bunuri, art. 124 alin. (2) referitor la înfaptuirea justitiei, art. 126 alin. (2) referitor la stabilirea competentei instantelor judecatoresti si a procedurii de judecata prin lege, art. 147 alin. (1) si (4) privind efectele si obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale, precum si art. 148 alin. (2) referitor la obligativitatea aducerii la îndeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii la Uniunea Europeana, precum si a celorlalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca s-a mai pronuntat asupra dispozitiilor art. 1 alin. (3), art. 10, art. 12 alin. (1) si (2), art. 13 - 19 si ale art. 20 - 26, prin Decizia nr. 663 din 26 iunie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 21 august 2012, Decizia nr. 1.606 din 15 decembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2012, si Decizia nr. 1.042 din 11 decembrie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 8 februarie 2013, prin raportare la critici similare, constatând ca sunt constitutionale.

Astfel, Curtea a statuat ca Agentia desfasoara doar o activitate de evaluare a declaratiilor de avere, a datelor, a informatiilor si a modificarilor patrimoniale intervenite, a intereselor si a incompatibilitatilor pentru persoanele prevazute de lege, fara a desfasura o activitate de judecata, în sensul celor constatate de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010, referitoare la dispozitiile Legii nr. 144/2007.

Curtea a mai constatat ca functia jurisdictionala se caracterizeaza prin instituirea puterii organului de jurisdictie de a spune dreptul, de a solutiona printr-o hotarâre învestita cu puterea lucrului judecat un conflict cu privire la întinderea unor drepturi subiective si de a dispune, în conditiile legii, masuri restrictive. Aceasta functie se circumscrie activitatii jurisdictionale propriu-zise, care se exercita numai la cerere în cadrul unei proceduri formale caracterizate prin publicitate, contradictorialitate si oralitate.

Prin urmare, având în vedere aceste elemente, Curtea a constatat ca Agentia Nationala de Integritate nu desfasoara o activitate de jurisdictie, ci una administrativa, având în vedere ca se realizeaza si din oficiu în cadrul unei proceduri lipsite de publicitate, oralitate si contradictorialitate, si deoarece în competenta sa nu intra solutionarea unor cazuri litigioase si nici sanctionarea încalcarilor de lege. Totodata, Agentia Nationala de Integritate nu pronunta hotarâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmeste rapoarte care se concretizeaza în evaluari ale unor fapte ori situatii cu semnificatie juridica a caror finalitate confera dreptul de sesizare a instantelor de judecata sau, dupa caz, a altor autoritati si institutii competente în vederea dispunerii masurilor prevazute de lege.

Totodata, Curtea a constatat ca, din perspectiva criticilor formulate, exceptia este neîntemeiata, deoarece fundamentarea acestora s-a facut uzând de principii care nu sunt aplicabile acestei materii. Astfel, prezumtia de nevinovatie este un principiu susceptibil de opozabilitate numai în materie penala. De asemenea, nu poate fi primita nici critica referitoare la compararea raportului de evaluare întocmit de inspectorul de integritate cu rechizitoriul, deoarece acest din urma act produce efecte juridice fata de un cetatean învinuit/inculpat într-o cauza, legitimând luarea unui set de masuri restrictive. În plus, spre deosebire de actul emis de procuror, raportul inspectorului de integritate poate fi contestat în instanta.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa duca la reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele deciziei mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata, inclusiv în privinta prevederilor art. 8 - 9, art. 11 si art. 12 alin. (3) - (6).

În ceea ce priveste dispozitiile art. 148 alin. (2) din Constitutie, Curtea constata ca acestea nu au incidenta în prezenta cauza, ipoteza normativa a textelor criticate neprivind aplicarea cu prioritate a dreptului Uniunii Europene.

 

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Constantin Barbu în Dosarul nr. 1.189/57/2012 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile art. 1 alin. (3), art. 8 - 12 si art. 20 - 26 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia de contencios administrativ si fiscal si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 13 iunie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf