Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 306 din 13 iunie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar si a Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar

Augustin Zegrean - presedinte

Valer Dorneanu - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Daniel Marius Morar - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Mona-Maria Pivniceru - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Simina Gagu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. II art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare în domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare în domeniul bugetar, aprobata prin Legea nr. 283/2011, exceptie ridicata de Gheorghe Constantin Radulescu în Dosarul nr. 905/118/2012 al Tribunalului Constanta - Sectia contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 155D/2013.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, sens în care invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, spre exemplu deciziile nr. 1.009 din 27 noiembrie 2012 si nr. 1.046 din 11 decembrie 2012.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Sentinta civila nr. 2.350 din 22 iunie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 905/118/2012, Tribunalul Constanta - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare în domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare în domeniul bugetar, aprobata prin Legea nr. 283/2011.

Exceptia a fost ridicata de Gheorghe Constantin Radulescu într-o cauza având ca obiect o actiune în anularea unui act administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca prevederile de lege potrivit carora în anul 2012 nu se mai acorda indemnizatiile prevazute la art. 4 alin. (4) din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 aduc atingere unor drepturi subiective si creeaza un prejudiciu direct persoanei beneficiare, cât si familiei acesteia, care depinde de sustinerea sa financiara. Dreptul de a beneficia de indemnizatia lunara nu poate fi retras, atât timp cât beneficiarul acestuia îsi pastreaza titlul de Luptator Remarcat pentru Fapte deosebite în Revolutia din decembrie 1989, recunoscuta în temeiul legii. Se încalca, astfel, dreptul la libera circulatie, dreptul la viata intima, familiala si privata, accesul la cultura, dreptul la ocrotirea sanatatii, libertatea economica si nivelul de trai.

De asemenea, autorul sustine ca Legea nr. 283/2011, prin care a fost aprobata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010, este afectata de un "viciu de forma", deoarece, asa cum rezulta din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, aceasta a fost semnata de o persoana care, la acea data, nu detinea functia de presedinte al Senatului.

Tribunalul Constanta - Sectia contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, sens în care invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.576 din 7 decembrie 2011.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, deoarece acordarea de indemnizatii reparatorii persoanelor cu merite în victoria Revolutiei române din decembrie 1989 nu constituie o obligatie pentru legiuitor si poate fi restrânsa, neputându-se vorbi despre un drept fundamental la acordarea acestor indemnizatii. Invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.046 din 11 decembrie 2012. În ceea ce priveste invocarea faptului ca proiectul Legii de aprobare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 nu ar fi fost semnat de presedintele Senatului, apreciaza ca acest motiv nu este întemeiat, deoarece, conform informatiilor publicate pe site-ul Senatului României, proiectul - înregistrat la Senat sub nr. L641/14.09.2010 - a fost adoptat de aceasta Camera la data de 15 iunie 2011, data la care functia de presedinte al Senatului era detinuta de domnul senator Mircea-Dan Geoana.

Avocatul Poporului considera ca prevederile art. II art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt constitutionale, sens în care arata ca exercitarea de legiuitor a dreptului de a suspenda acordarea anumitor beneficii, pe o perioada determinata, nu este de natura a afecta drepturile prevazute de art. 25, 26, 33, 34, 45 si 47 din Constitutie. Invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 1.009 din 27 noiembrie 2012 si nr. 1.576 din 7 decembrie 2011. Referitor la critica extrinseca de neconstitutionalitate a Legii nr. 283/2011, Avocatul Poporului considera ca aceasta este neîntemeiata, deoarece, la data adoptarii proiectului acestei legi de catre Senat - 15 iunie 2011, distincta de data publicarii sale în Monitorul Oficial al României - 14 decembrie 2011, functia de presedinte al Senatului era detinuta de domnul Mircea-Dan Geoana.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, sub aspect intrinsec, prevederile art. II art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare în domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare în domeniul bugetar, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, ordonanta de urgenta aprobata, cu modificari si completari, prin Legea nr. 283/2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. De asemenea, astfel cum rezulta din considerentele actului de sesizare si din motivarea formulata de autorul exceptiei, Curtea retine, ca obiect al exceptiei, sub aspect extrinsec, si Legea nr. 283/2011, în ansamblul sau.

Prevederile de lege criticate au urmatorul continut: "Pentru anul 2012 se aproba instituirea unor masuri financiare în domeniul bugetar, dupa cum urmeaza: [...]

Art. 18

În anul 2012, indemnizatiile prevazute la art. 4 alin. (4) din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se acorda."

Curtea retine ca, potrivit art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, prevederile de lege criticate se aplica în mod corespunzator si în anul 2013.

Dispozitiile art. 4 alin. (4) din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, la care fac trimitere prevederile de lege criticate, au urmatorul cuprins: "De o indemnizatie lunara reparatorie, calculata prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiaza si persoanele care au obtinut titlurile prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai daca au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. De aceleasi drepturi si în aceleasi conditii beneficiaza copiii eroilor-martiri, indiferent de vârsta, daca nu sunt încadrati în nicio forma de învatamânt ori nu realizeaza venituri din motive neimputabile lor", iar cele ale art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 prevad urmatoarele: "Pentru cinstirea memoriei celor care si-au jertfit viata si în semn de gratitudine fata de cei care au luptat pentru victoria Revolutiei române din decembrie 1989, se instituie urmatoarele titluri:

[...]

b) Luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989:

[...]

3. Luptator Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14 - 25 decembrie 1989, au mobilizat si au condus grupuri sau multimi de oameni, au construit si au mentinut baricade împotriva fortelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanta vitala pentru rezistenta regimului totalitar si le-au aparat pâna la data judecarii dictatorului, în localitatile unde au luptat pentru victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si celor care au avut actiuni dovedite împotriva regimului si însemnelor comunismului între 14 - 22 decembrie 1989;".

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse în art. 25 privind dreptul la libera circulatie, art. 26 referitor la viata intima, familiala si privata, art. 33 referitor la accesul la cultura, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sanatatii, art. 45 privind libertatea economica si art. 47 referitor la nivelul de trai. De asemenea, din motivarea exceptiei rezulta si sustinerea încalcarii art. 61 din Constitutie privind rolul si structura Parlamentului.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca prevederile art. II art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate exercitat prin prisma unor critici similare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.009 din 27 noiembrie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 30 ianuarie 2013, Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, Decizia nr. 1.046 din 11 decembrie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 20 februarie 2013, si Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013).

Cu acele prilejuri, Curtea a retinut ca reglementarea de lege criticata stabileste ca, temporar, nu se mai acorda indemnizatiile prevazute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. De aceste indemnizatii, calculate prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea asigurarilor sociale de stat, beneficiau persoanele care au obtinut titlul de Luptator Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revolutiei Române din Decembrie 1989, numai daca acestea aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. De asemenea, de aceasta indemnizatie beneficiau si copiii eroilor-martiri, indiferent de vârsta, daca nu erau încadrati în nicio forma de învatamânt ori nu realizau venituri din motive neimputabile lor.

Totodata, Curtea a constatat ca, desi temeiul moral al acordarii acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunostinta pentru cei care, prin jertfa si contributia proprii, au condus la caderea regimului comunist si la instaurarea democratiei, este incontestabil, acesta nu constituie totusi, potrivit Constitutiei, o obligatie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenta unui drept fundamental la obtinerea unor indemnizatii în virtutea calitatii de Luptator Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revolutiei Române din Decembrie 1989. Asadar, legiuitorul are deplina competenta de a stabili conditiile si criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentala.

Referitor la critica de neconstitutionalitate raportata la dispozitiile art. 47 din Constitutie, Curtea a constatat ca prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constitutional la un nivel de trai decent, ci mai degraba ca instituind un set de masuri de adaptare la conditiile economico-sociale existente.

În acest context, Curtea a retinut ca legiuitorul este liber sa aleaga, în functie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmarite si de necesitatea îndeplinirii si a altor obligatii ale statului consacrate deopotriva la nivel constitutional, care sunt masurile prin care va asigura cetatenilor un nivel de trai decent si sa stabileasca conditiile si limitele acordarii lor.

Totodata, Curtea a constatat ca dispozitiile constitutionale ale art. 25 privind dreptul la libera circulatie, art. 26 referitor la viata intima, familiala si privata, art. 33 referitor la accesul la cultura, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sanatatii si art. 45 privind libertatea economica nu sunt incidente în cauza, prevederile de lege criticate nereglementând aspecte ale acestor drepturi fundamentale.

Având în vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin deciziile mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

În fine, cât priveste sustinerile referitoare la pretinsa nerespectare a procedurilor parlamentare privind semnatura unuia dintre reprezentantii legali ai emitentului actului, Curtea nu poate retine critica de neconstitutionalitate a Legii nr. 283/2011, formulata sub aspect extrinsec, în raport de art. 61 din Constitutie. Din urmarirea procesului legislativ desfasurat în cauza, rezulta ca proiectul de lege a fost adoptat de Senat la data de 15 iunie 2011, data la care functia de presedinte al Senatului era detinuta de domnul senator Mircea-Dan Geoana, al carui mandat a încetat la 23 noiembrie 2011, potrivit Hotarârii Senatului nr. 53/2011 privind constatarea încetarii de drept a statutului de membru al Biroului permanent si presedinte al Senatului al domnului senator Mircea-Dan Geoana, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 23 noiembrie 2011. De altfel, sustinerile autorului pleaca de la premisa gresita, în cauza, a punerii semnului egalitatii între data adoptarii proiectului de lege de catre Senat si data publicarii Legii nr. 283/2011 în Monitorul Oficial al României.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Gheorghe Constantin Radulescu în Dosarul nr. 905/118/2012 al Tribunalului Constanta - Sectia contencios administrativ si fiscal si constata ca prevederile art. II art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare în domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare în domeniul bugetar si ale Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare în domeniul bugetar sunt constitutionale în raport de criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Tribunalului Constanta - Sectia contencios administrativ si fiscal si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 13 iunie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf