Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 305 din 13 iunie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

Augustin Zegrean - presedinte

Valer Dorneanu - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Daniel Marius Morar - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Mona-Maria Pivniceru - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Simina Gagu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, exceptie ridicata de Elena Cruceanu în Dosarul nr. 71.359/3/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 128D/2013.

La apelul nominal raspunde, pentru partea Agentia Nationala de Integritate, directorul general al Directiei Generale Juridica, Relatii Publice si Comunicare, Ioana Lazar, cu delegatie depusa la dosar. Lipseste autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentatului Agentiei Nationale de Integritate, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, sens în care arata ca principiul consfintit la art. 16 din Constitutie nu se opune ca o lege sa instituie conditii corespunzatoare domeniului pe care îl reglementeaza, pentru buna functionare a acestuia. În cazul de fata, legiuitorul a urmarit o mai buna exercitare a functiilor si demnitatilor publice, prin apararea unor principii morale la care sa se raporteze societatea la un moment dat. De asemenea, prevederile de lege criticate reprezinta o aplicare a dispozitiilor art. 16 alin. (3) din Constitutie, potrivit caruia ocuparea functiilor si demnitatilor publice are loc în conditiile legii. În acelasi timp, nu este îngradit dreptul la munca, deoarece activitatea alesilor locali trebuie sa se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea crearii cadrului legal de functionare a acestora.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, sens în care invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.076 din 14 iulie 2011. Precizeaza ca regimul special instituit de legiuitor în ceea ce priveste exercitarea functiilor si demnitatilor publice implica instituirea unor incompatibilitati si interdictii pentru prevenirea si asigurarea suprematiei interesului public.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 6 februarie 2013, pronuntata în Dosarul nr. 71.359/3/2011, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

Exceptia a fost ridicata de Elena Cruceanu într-o cauza având ca obiect o actiune în anularea unui act administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca prevederile de lege criticate îngradesc accesul liber la munca si încalca dreptul de a fi egal cu ceilalti în ceea ce priveste accesul la munca si libertatea de a alege munca pe care doreste sa o presteze consilierul local sau judetean având functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor ori alte functii de conducere, precum si calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitati administrativ-teritoriale. În plus, sustine ca textul de lege criticat îngradeste dreptul la munca pe considerente pur subiective, fara nicio legatura cu specializarea persoanei, ci numai în raport de calitatea de ruda de gradul I sau de sot al unui ales local.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal considera ca prevederile art. 90 alin. (1) si (2) din Legea nr. 161/2003 nu sunt contrare dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), deoarece nu sunt discriminatorii si se aplica tuturor celor vizati. Subliniaza ca functiile publice pot fi ocupate doar "în conditiile legii", potrivit art. 16 alin. (3) din Constitutie, astfel încât Legea nr. 161/2003 a instituit incompatibilitatile apreciate de legiuitor ca necesare pentru evitarea conflictelor de interese. De asemenea, incompatibilitatea reglementata de art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 nu are ca efect îngradirea alegerii profesiei sau a locului de munca, din moment ce activitatea consilierului local sau judetean trebuie sa se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea crearii cadrului legal de exercitare a acestor functii publice.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, deoarece prevederile legale criticate care instituie o interdictie pentru anumite categorii de persoane care detin functii elective de a încheia contracte cu autoritatile administratiei publice din care acestea fac parte sunt menite a preveni aparitia unor conflicte de interese si a asigura impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei, cât si suprematia interesului public, fara a încalca art. 41 din Constitutie. De asemenea, prevederile de lege criticate nu contin norme discriminatorii, aplicându-se în mod egal tuturor celor vizati de ipoteza lor. În concordanta cu normele constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (3), legiuitorul a detaliat la nivel de lege anumite incompatibilitati, considerate, în mod justificat, de natura sa conduca la un conflict de interese.

Avocatul Poporului considera ca prevederile art. 90 din Legea nr. 161/2003 sunt constitutionale, sens în care arata ca acestea nu încalca egalitatea în drepturi a cetatenilor, ci se aplica în mod egal tuturor celor vizati de ipoteza normei legale, constituind o masura pentru asigurarea transparentei în exercitarea functiilor publice si în mediul de afaceri, precum si pentru prevenirea si combaterea coruptiei. Arata ca textul de lege criticat da expresie art. 16 alin. (3) din Constitutie, potrivit caruia functiile si demnitatile publice pot fi ocupate în conditiile legii. De asemenea, prevederile de lege criticate nu încalca art. 41 alin. (1) din Constitutie, ci dau expresie principiilor care stau la baza prevenirii conflictelor de interese ale alesilor locali, astfel cum acestea rezulta din art. 71 din Legea nr. 161/2003: impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public. Invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.076 din 14 iulie 2011.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, având urmatorul cuprins: "(1) Consilierii locali si consilierii judeteni care au functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor ori alte functii de conducere, precum si calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitati administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestari de servicii, de executare de lucrari, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte, cu institutiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judetean respectiv ori cu societatile comerciale înfiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica si în cazul în care functiile sau calitatile respective sunt detinute de sotul sau rudele de gradul I ale alesului local."

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi si art. 41 alin. (1) privind dreptul la munca.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca prevederile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate exercitat prin prisma unor critici similare (a se vedea Decizia nr. 1.076 din 14 iulie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 26 august 2011).

Cu acel prilej, Curtea a constatat ca sustinerile referitoare la încalcarea dreptului la munca sunt neîntemeiate, deoarece, potrivit art. 41 din Constitutie, dreptul la munca nu poate fi îngradit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera. Prin instituirea incompatibilitatii prevazute de textul de lege criticat nu se îngradeste alegerea profesiei detinute anterior alegerii într-o functie publica de autoritate, deoarece activitatea alesilor locali trebuie sa se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea crearii cadrului legal de functionare a acestora.

Curtea a constatat ca incompatibilitatea consilierilor locali si judeteni care au functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor ori alte functii de conducere, precum si calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitati administrativ-teritoriale de a încheia contracte comerciale de prestari de servicii, de executare de lucrari, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte, cu institutiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judetean respectiv ori cu societatile comerciale înfiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective a fost instituita de legiuitor tinând cont de necesitatea prevenirii conflictelor de interese ale alesilor locali. Astfel, prevederile de lege criticate dau expresie principiilor care stau la baza acestei preveniri, si anume: impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public, astfel cum rezulta din prevederile art. 71 din Legea nr. 161/2003.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1), Curtea a constatat ca si aceasta este neîntemeiata, deoarece, pe de-o parte, prevederile de lege criticate nu contin norme discriminatorii, fiind aplicabile în mod egal tuturor celor vizati de ipoteza lor, iar, pe de alta parte, potrivit art. 16 alin. (3) din Constitutie, functiile si demnitatile publice pot fi ocupate doar "în conditiile legii". Or, Legea nr. 161/2003, având ca scop asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, a instituit anumite incompatibilitati pe care legiuitorul, în mod justificat, le-a considerat ca putând conduce la un conflict de interese.

Având în vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin decizia mentionata îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

Distinct de acestea, Curtea constata ca, departe de a fi contrara dispozitiilor constitutionale privind egalitatea cetatenilor în fata legii si a autoritatilor publice si dreptul la munca, extinderea incompatibilitatii prevazute de art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu privire la sotul si rudele de gradul I ale alesului local, exprima, de asemenea, preocuparea legiuitorului de a înlatura orice suspiciuni de partialitate în exercitarea functiilor si demnitatilor publice si în mediul de afaceri, servind astfel la promovarea încrederii pe care alesii locali trebuie sa o inspire publicului într-o societate democratica.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Elena Cruceanu în Dosarul nr. 71.359/3/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si constata ca prevederile art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 13 iunie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf