Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 304 din 13 iunie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

Augustin Zegrean - presedinte

Valer Dorneanu - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Daniel Marius Morar - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Mona-Maria Pivniceru - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Simina Gagu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, exceptie ridicata de Valeriu Enciu în Dosarul nr. 45.308/3/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 127D/2013.

La apelul nominal raspunde, pentru partea Agentia Nationala de Integritate, directorul general al Directiei Generale Juridice, Relatii Publice si Comunicare, Ioana Lazar, cu delegatie depusa la dosar. Lipseste autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentatului Agentiei Nationale de Integritate, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, sens în care arata ca principiul consfintit la art. 16 din Constitutie nu se opune ca o lege sa instituie conditii corespunzatoare domeniului pe care îl reglementeaza, pentru buna functionare a acestuia. În cazul de fata, instituind anumite incompatibilitati, legiuitorul a urmarit o mai buna exercitare a functiilor si demnitatilor publice prin apararea unor principii morale la care sa se raporteze societatea la un moment dat. De asemenea, prevederile de lege criticate nu încalca art. 53 din Constitutie, deoarece nu s-a retinut restrângerea exercitiului vreunui drept sau al vreunei libertati fundamentale. Depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, sens în care precizeaza ca instituirea unor incompatibilitati are o justificare obiectiva, fiind destinata asigurarii impartialitatii în exercitarea functiilor si demnitatilor publice si prevenirii coruptiei. În sustinerea argumentelor de constitutionalitate a solutiei legislative criticate, invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 225 din 15 februarie 2011.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 21 ianuarie 2013, pronuntata în Dosarul nr. 45.308/3/2011, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

Exceptia a fost ridicata de Valeriu Enciu într-o cauza având ca obiect o actiune în "anularea unui act administrativ".

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca prevederile de lege criticate creeaza o inegalitate nejustificata si o discriminare evidenta între majoritatea cetatenilor români, pe de o parte, si persoanele care ocupa functii de cadre didactice sau alte functii în cadrul unor asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale, pe de alta parte, în sensul ca persoanelor din prima categorie le este restrâns dreptul de a exercita functia de primar ori viceprimar atât timp cât desfasoara o activitate remunerata, în timp ce persoanele din a doua categorie nu cad sub incidenta limitarii dreptului de a ocupa aceste functii publice. Or, ratiunea pentru care legiuitorul a restrâns dreptul de a exercita functia de primar sau viceprimar în situatia în care titularul acestor functii desfasoara si o alta activitate remunerata se regaseste atât în situatia în care veniturile sunt obtinute ca urmare a ocuparii unei functii didactice ori a unei functii în cadrul unor asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale, cât si în situatia în care veniturile sunt realizate ca urmare a desfasurarii unei alte activitati remunerate.

De asemenea, autorul sustine ca prevederile de lege criticate instituie o restrângere a dreptului cetatenilor de a ocupa o functie publica, restrângere la baza careia nu se afla niciunul dintre motivele prevazute limitativ de art. 53 alin. (1) din Constitutie.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, întrucât prevederile de lege criticate nu aduc atingere dispozitiilor art. 53 alin. (1) din Constitutie. Instanta judecatoreasca apreciaza ca este respectat principiul proportionalitatii care trebuie sa existe în ceea ce priveste transparenta administratiei publice si interesele persoanelor fizice care ocupa functii publice.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 este neîntemeiata, deoarece prevederile legale criticate care instituie o incompatibilitate pentru anumite categorii de persoane care detin functii elective sunt conforme cu dispozitiile art. 53 din Constitutie si nu contin norme discriminatorii, aplicându-se în mod egal tuturor celor vizati de ipoteza lor. În concordanta cu normele constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (3), legiuitorul a detaliat la nivel de lege anumite incompatibilitati, considerate, în mod justificat, de natura sa conduca la un conflict de interese.

Avocatul Poporului considera ca prevederile art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 sunt constitutionale, sens în care arata ca incompatibilitatea functiei de primar cu anumite functii publice sau activitati remunerate nu este o conditie de eligibilitate, iar înlaturarea acestei incompatibilitati depinde de vointa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele doua functii incompatibile. Incompatibilitatea stabilita prin normele legale criticate nu are ca efect discriminarea, ci reprezinta o masura necesara pentru asigurarea transparentei în exercitarea functiilor publice, precum si pentru prevenirea si combaterea coruptiei, în vederea garantarii exercitarii cu impartialitate a functiilor publice. De asemenea, considera ca dispozitiile art. 53 alin. (1) din Constitutie nu sunt încalcate si ca sustinerile referitoare la pretinsa încalcare a principiului proportionalitatii sunt lipsite de obiect.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de partea Agentia Nationala de Integritate, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, având urmatorul cuprins: "Functia de primar si viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean este incompatibila cu:

[...]

k) orice alte functii publice sau activitati remunerate, în tara sau în strainatate, cu exceptia functiei de cadru didactic sau a functiilor în cadrul unor asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale."

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse în art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea în drepturi si art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca normele supuse controlului de constitutionalitate instituie una dintre incompatibilitatile specifice functiilor publice de primar si viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean si stabileste, totodata, exceptia de la aceasta. Astfel, functiile mentionate sunt incompatibile cu orice alte functii publice ori activitati remunerate, în tara sau în strainatate, si sunt compatibile cu functia de cadru didactic ori cu functiile în cadrul unor asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale.

Referitor la invocarea încalcarii dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, Curtea reitereaza ca, potrivit jurisprudentei sale constante, principiul egalitatii nu înseamna uniformitate, astfel ca, daca unor situatii egale trebuie sa le corespunda un tratament egal, la situatii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încalcarea principiului egalitatii si nediscriminarii are loc atunci când se aplica un tratament diferentiat unor cazuri egale, fara a exista o motivare obiectiva si rezonabila (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.006 din 27 noiembrie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 1 februarie 2013).

În acelasi timp, Curtea retine ca, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, instituirea unor incompatibilitati pentru functii publice elective nu contravine prevederilor Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Hotarârea din 15 iunie 2006, pronuntata în Cauza Lykourezos împotriva Greciei, paragraful 51).

În aceste conditii, Curtea constata ca, prin prisma naturii functiilor publice de primar si viceprimar, statutul juridic al persoanelor vizate de ipoteza normei criticate este, în mod obiectiv, diferit si, de aceea, tratamentul juridic diferit este pe deplin justificat.

De altfel, pretinsa inegalitate invocata de autorul exceptiei între persoanele care ocupa functii de cadre didactice ori functii în cadrul unor asociatii, fundatii sau altor organizatii neguvernamentale, în cazul carora exista compatibilitatea cu functia de primar si viceprimar si cele care exercita orice alte functii publice ori activitati remunerate, în cazul carora exista incompatibilitatea cu functia de primar si viceprimar, are la baza, în realitate, deosebiri ce decurg din specificul atributiilor corespunzatoare acestor categorii functii. Astfel, Curtea retine ca statutul de cadru didactic ori de membru al unor asociatii, fundatii sau altor organizatii neguvernamentale nu pune în discutie, sub niciun aspect, afectarea neutralitatii, impartialitatii si integritatii specifice functiilor publice de primar ori viceprimar si nu este de natura sa determine o stare de subordonare juridica ori sa impuna reguli ce ar putea constitui obstacole în îndeplinirea acestor functii publice.

Pe cale de consecinta, Curtea constata ca, în cauza, principiul egalitatii în drepturi nu este încalcat.

Mai mult, Curtea constata ca prevederile de lege criticate dau expresie dispozitiilor art. 16 alin. (3) din Constitutie, potrivit carora functiile si demnitatile publice pot fi ocupate doar "în conditiile legii". Astfel, Legea nr. 161/2003, având ca scop asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, a instituit, printre regulile si conditiile specifice de exercitare a mandatului, si anumite incompatibilitati tinând cont de necesitatea asigurarii îndeplinirii cu neutralitate, de catre persoanele care exercita o functie publica de autoritate, a atributiilor ce le revin, în deplina concordanta cu principiile impartialitatii, integritatii, transparentei deciziei si suprematiei interesului public prevazute de art. 71 din legea mentionata.

În fine, referitor la critica de neconstitutionalitate raportata la art. 53 alin. (1) din Constitutie, Curtea constata ca stabilirea cazului de incompatibilitate nu constituie, în realitate, o restrângere a exercitiului unor drepturi sau libertati, ci o garantie de natura sa confere o autoritate morala de necontestat persoanelor care exercita functiile de primar, viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean, prin asigurarea impartialitatii, protejarea interesului social si evitarea conflictului de interese.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Valeriu Enciu în Dosarul nr. 45.308/3/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si constata ca prevederile art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 13 iunie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf