Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 301 din 13 iunie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (4), art. 4 si art. 5 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (1^1) - (5) din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

Augustin Zegrean - presedinte

Valer Dorneanu - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Daniel Marius Morar - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Mona-Maria Pivniceru - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Cristina Catalina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (4), art. 4 si art. 5 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (1^1) - (5) din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Ioan Oarsa în Dosarul nr. 4.447/30/2012 al Tribunalului Timis - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 60D/2013.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Presedintele dispune sa se faca apelul si în Dosarul nr. 142D/2013 având ca obiect o exceptie de neconstitutionalitate identica, exceptie ridicata de Livia Oarsa în Dosarul nr. 4.445/30/2012 al Tribunalului Timis - Sectia I civila.

La apelul nominal, se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Curtea, având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele sus-mentionate, din oficiu, pune în discutie conexarea Dosarului nr. 142D/2013 la Dosarul nr. 60D/2013.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu masura conexarii.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 142D/2013 la Dosarul nr. 60D/2013, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, aratând ca solutiile pronuntate de instantele de judecata, referitoare la cererile formulate, nu constituie un arbitraj cu caracter politic, ci sunt rezultatul unui silogism judiciar a carui concluzie rezulta din analiza temeiurilor cuprinse atât în hotarârea de condamnare, cât si în art. 1 alin. (3) din Legea nr. 221/2009.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 16 ianuarie 2013 si Decizia civila nr. 201 din 12 februarie 2013, pronuntate în dosarele nr. 4.447/30/2012 si nr. 4.445/30/2012/a1, Tribunalul Timis - Sectia I civila si Curtea de Apel Timisoara - Sectia I civila au sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (4), art. 4 si art. 5 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (1^1) - (5) din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Ioan Oarsa si Livia Oarsa în fata Tribunalului Timis - Sectia I civila, în cauze având ca obiect acordarea de despagubiri în temeiul Legii nr. 221/2009.

Exceptia ridicata de Livia Oarsa a fost respinsa ca inadmisibila de catre Tribunalul Timis - Sectia I civila, prin Încheierea de sedinta din data de 14 decembrie 2012, încheiere împotriva careia a fost declarat recurs în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. Prin Decizia civila nr. 201 din 12 februarie 2013, Curtea de Apel Timisoara - Sectia I civila a admis recursul si a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (4), art. 4 si art. 5 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (1^1) - (5) din Legea nr. 221/2009.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca dispozitiile de lege criticate aduc atingere textelor constitutionale invocate, deoarece reglementeaza o procedura contencioasa, precum si un arbitraj cu caracter politic, realizat de instantele de judecata, de natura sa aduca atingere independentei judecatorilor, încalcându-se astfel regimul incompatibilitatilor pe care legea le prevede pentru acestia.

Tribunalul Timis - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. Instanta nu savârseste prin aprecierea si verificarea la care o obliga art. 1 alin. (4) din Legea nr. 221/2009 un act politic din moment ce caracterul politic al unei fapte este deja instituit prin lege, în spetele supuse judecatii realizându-se o transpunere a datelor de speta la prevederile legale. Constatarea scopului prevazut de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 214/1999 reprezinta rezultatul aprecierii probatoriului administrat, instanta doar constatând caracterul politic, si nu caracterizându-l ori definindu-l ca atare.

Curtea de Apel Timisoara - Sectia I civila apreciaza ca inexistenta interesului procesual al partii în ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate nu se regaseste între cauzele de inadmisibilitate ce pot fi retinute de instanta de judecata, potrivit art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992, astfel încât aceasta nu poate fi constatata decât de catre Curtea Constitutionala.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, deoarece instantele de judecata nu sunt chemate sa aprecieze discretionar asupra caracterului politic al masurilor administrative si condamnarilor penale avute în vedere de Legea nr. 221/2009 si nici nu exprima o opinie politica prin hotarârile pronuntate, ci doar constata daca într-un caz concret fapta pentru care a intervenit masura administrativa sau condamnarea a urmarit sau nu scopurile enumerate expres si limitativ de catre legiuitor.

Avocatul Poporului apreciaza ca textele de lege criticate sunt constitutionale, întrucât competenta si procedura de solutionare de catre autoritatea judecatoreasca, reglementate prin Legea nr. 221/2009, nu conduc automat la considerarea activitatii instantei de judecata ca fiind politizata, si, prin urmare, nu sunt de natura sa aduca atingere independentei justitiei. Instanta este libera sa aprecieze asupra incidentei prevederilor Legii nr. 221/2009, în functie de particularitatile fiecarui caz în parte, fara ca activitatea de înfaptuire a actului de justitie sa fie influentata în vreun fel, principiul separatiei puterilor în stat fiind pe deplin respectat. Prin urmare, constatarea caracterului politic al condamnarilor prevazute la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 221/2009 reflecta rezultatul aprecierii probelor administrate, instanta de judecata caracterizându-l ca atare. În plus, hotarârile instantelor de judecata sunt pronuntate în cadrul jurisdictiei specifice activitatii judecatoresti, iar textele de lege criticate nu exclud accesul liber la justitie, ci reglementeaza, în realitate, o masura reparatorie si regimul juridic al acesteia. Aceste hotarâri pot fi atacate în justitie de catre cei interesati, în conditiile prevazute de lege. Mai mult, art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege, precum si art. 129, care prevede ca, împotriva hotarârilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, în conditiile legii, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competentei si procedurii de judecata, inclusiv a conditiilor de exercitare a cailor de atac. Prin urmare, textele de lege criticate reprezinta expresia aplicarii dispozitiilor constitutionale invocate mai sus.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl formeaza prevederile art. 1 alin. (4), art. 4 si art. 5 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (1^1) - (5) din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare, dispozitii care au urmatorul cuprins:

- Art. 1 alin. (4): "Caracterul politic al condamnarilor prevazute la alin. (3) se constata de instanta judecatoreasca, în conditiile prevazute la art. 4.";

- Art. 4: "(1) Persoanele condamnate penal în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru alte fapte decât cele prevazute la art. 1 alin. (2) pot solicita instantei de judecata sa constate caracterul politic al condamnarii lor, potrivit art. 1 alin. (3). Cererea poate fi introdusa si dupa decesul persoanei, de orice persoana fizica sau juridica interesata ori, din oficiu, de parchetul de pe lânga tribunalul în circumscriptia caruia domiciliaza persoana interesata.

(2) Persoanele care au facut obiectul unor masuri administrative, altele decât cele prevazute la art. 3, pot, de asemenea, solicita instantei de judecata sa constate caracterul politic al acestora. Prevederile art. 1 alin. (3) se aplica în mod corespunzator.

(3) Instanta de judecata este obligata sa ia toate masurile pentru obtinerea sau, dupa caz, reconstituirea dosarului în care a fost pronuntata hotarârea de condamnare, inclusiv prin solicitarea punctului de vedere al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din România.

(4) Cererea este imprescriptibila, fiind scutita de taxa de timbru, iar competenta de solutionare apartine tribunalului, sectia civila, în circumscriptia caruia domiciliaza persoana interesata. Cererea se judeca în contradictoriu cu statul, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.

(5) Judecarea acestor cereri se face cu participarea obligatorie a procurorului.

(6) Hotarârea pronuntata potrivit alin. (4) este supusa recursului, care este de competenta curtii de apel.";

- Art. 5 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (1^1) - (5): "(1) Orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia pâna la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instantei prevazute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la: [...]

b) acordarea de despagubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotarâre de condamnare sau ca efect al masurii administrative, daca bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obtinut despagubiri prin echivalent în conditiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) repunerea în drepturi, în cazul în care prin hotarârea judecatoreasca de condamnare s-a dispus decaderea din drepturi sau degradarea militara.

(1^1) La stabilirea cuantumului despagubirilor prevazute la alin. (1), instanta judecatoreasca va lua în considerare, fara a se limita la acestea, durata pedepsei privative de libertate, perioada de timp scursa de la condamnare si consecintele negative produse în plan fizic, psihic si social, precum si masurile reparatorii deja acordate în temeiul Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, republicat, si al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitatii de luptator în rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infractiuni savârsite din motive politice, persoanelor împotriva carora au fost dispuse, din motive politice, masuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de împotrivire cu arme si de rasturnare prin forta a regimului comunist instaurat în România, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 568/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Hotarârile judecatoresti pronuntate în temeiul prevederilor alin. (1) lit. a) si b) sunt supuse recursului, care este de competenta curtii de apel, si sunt puse în executare de Ministerul Finantelor Publice, prin directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

(3) Cererile prevazute la alin. (1) sunt scutite de taxa de timbru.

(4) Prezenta lege se aplica si persoanelor carora le-au fost recunoscute drepturile prevazute de Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanelor carora li s-a recunoscut calitatea de luptator în rezistenta anticomunista, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 214/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 568/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, în masura în care se încadreaza în prevederile art. 1, 3 si 4, precum si persoanelor care au fost condamnate prin hotarâri judecatoresti pentru savârsirea de infractiuni la care face referire prezenta lege si care au obtinut desfiintarea, anularea sau casarea hotarârilor de condamnare, ca urmare a exercitarii cailor extraordinare de atac, pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi, cu conditia sa nu fi beneficiat de drepturile prevazute la alin. (1) lit. a), b) sau c).

(5) Acordarea de despagubiri în conditiile prevazute la alin. (1) lit. b) atrage încetarea de drept a procedurilor de solutionare a notificarilor depuse potrivit Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau Legii nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare."

Curtea observa ca prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 au fost declarate neconstitutionale prin deciziile nr. 1.354 din 20 octombrie 2010, nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 si nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010.

Autorul exceptiei sustine ca aceste texte de lege încalca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) - (5) privind caracterul statului român, principiul separatiei puterilor în stat si al suprematiei Constitutiei si legilor; art. 2 alin. (2) referitor la exercitarea suveranitatii; art. 8 alin. (2) privind constituirea si rolul partidelor politice; art. 9 referitor la constituirea si rolul sindicatelor; art. 11 privind dreptul international si dreptul intern; art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului; art. 21 alin. (1) - (3) privind accesul liber la justitie; art. 40 alin. (3) referitor la incompatibilitatile anumitor profesii cu calitatea de membru al unui partid politic; art. 44 alin. (1), (2), (4) si (6) privind garantarea dreptului de proprietate privata si a creantelor asupra statului, interzicerea nationalizarii sau a oricaror alte masuri de trecere silita în proprietate publica a unor bunuri, bazate pe criterii discriminatorii; art. 53 referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati; art. 124 alin. (3) privind independenta judecatorilor; art. 125 alin. (3) privind incompatibilitatile functiei de judecator; art. 126 alin. (5) teza întâi referitor la interzicerea înfiintarii instantelor extraordinare; art. 144 si art. 145 referitoare la incompatibilitatile, independenta si inamovibilitatea judecatorilor Curtii Constitutionale, precum si art. 148 alin. (2) si (4) privind aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea observa ca textele de lege criticate sunt cuprinse în Legea nr. 221/2009, act normativ adoptat de Parlament, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constitutie, pe care instantele de judecata îl interpreteaza si aplica potrivit competentelor acestora stabilite prin art. 124 alin. (1) si art. 126 alin. (3) din Constitutie.

Astfel, Curtea observa ca, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 221/2009, "constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusa printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva, pronuntata în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte savârsite înainte de data de 6 martie 1945 sau dupa aceasta data si care au avut drept scop împotrivirea fata de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945". Pornind de la aceste prevederi instantele trebuie sa constate caracterul politic al condamnarilor prevazute de art. 1 alin. (3) potrivit caruia constituie condamnare cu caracter politic si condamnarea pronuntata în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru orice alte fapte prevazute de legea penala daca prin savârsirea acestora s-a urmarit unul dintre scopurile prevazute la art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 214/1999.

Mai mult, Curtea observa ca, potrivit art. 3 coroborat cu art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009, constituie masuri administrative cu caracter politic orice masuri luate de organele fostei militii sau securitati având ca obiect dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unitati si colonii de munca, stabilirea de loc de munca obligatoriu si ca persoanele care au facut obiectul unor masuri administrative, altele decât cele prevazute expres la art. 3, pot, de asemenea, solicita instantei de judecata sa constate caracterul politic al acestora.

Or, pentru a respecta obligatiile pe care le au, potrivit Legii nr. 221/2009, instantele de judecata trebuie, atunci când este necesar, sa verifice situatia de fapt a celor ce adreseaza o cerere întemeiata pe prevederile Legii nr. 221/2009, administrând în acest sens probele necesare.

Asa fiind, Curtea retine ca activitatea de interpretare si aplicare a unei legi adoptate de Parlament, precum si administrarea probelor care sa duca la solutionarea procesului nu au semnificatia unui "arbitraj cu caracter politic" realizat de catre instantele judecatoresti, ci a înfaptuirii actului de justitie, astfel încât nu poate fi retinuta încalcarea textelor constitutionale invocate, reglementarile criticate fiind în deplin acord cu principiul înfaptuirii justitiei, în mod unic, impartial si egal, de catre judecatori independenti, astfel cum prevede art. 124 din Legea fundamentala.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Ioan Oarsa si Livia Oarsa în dosarele nr. 4.447/30/2012 si nr. 4.445/30/2012 ale Tribunalului Timis - Sectia I civila si constata ca dispozitiile art. 1 alin. (4), art. 4 si art. 5 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (1^1) - (5) din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, sunt constitutionale în raport de criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Tribunalului Timis - Sectia I civila si Curtii de Apel Timisoara - Sectia I civila si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 13 iunie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Cristina Catalina Turcu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf