Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 300 din 13 iunie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii

Augustin Zegrean - presedinte

Valer Dorneanu - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Daniel Marius Morar - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Mona-Maria Pivniceru - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Simina Gagu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, exceptie ridicata de Constantin Guta în Dosarul nr. 5.464/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 50D/2013.

La apelul nominal raspunde, pentru partea Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, consilierul juridic Mihai Ionescu, cu delegatie depusa la dosar. Lipseste autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 137D/2013, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicata de Mihai Ghita în Dosarul nr. 10.547/2/2010 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal raspunde, pentru partea Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, consilierul juridic Mihai Ionescu, cu delegatie depusa la dosar. Lipseste autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra cauzei si arata ca autorul exceptiei, Mihai Ghita, a transmis la dosarul cauzei note scrise prin care solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost prezentata si dezvoltata.

Având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii este de acord cu masura conexarii cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 137D/2013 la Dosarul nr. 50D/2013, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, ca neîntemeiata, sens în care invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, spre exemplu deciziile nr. 815 din 19 mai 2009 si nr. 1.502 din 10 noiembrie 2009. Sustine ca instanta de contencios administrativ nu realizeaza o verificare a temeiniciei si legalitatii unor acte de comandament militar, ci o analiza a materialului probator al cauzei, în vederea solutionarii actiunii în constatarea calitatii de lucrator/colaborator al Securitatii. Totodata, nu poate fi retinuta sustinerea potrivit careia Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii se subroga în drepturile persoanei vatamate, deoarece aceasta are posibilitatea de a formula cerere de interventie în procesul întemeiat pe Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008. În fine, sustine ca actul normativ criticat nu instituie nicio diferenta de tratament juridic între persoane aflate în situatii identice. Depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, sens în care invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, spre exemplu deciziile nr. 608 din 12 mai 2011 si nr. 219 din 13 martie 2012. Precizeaza ca aducerea la cunostinta publicului a calitatii de lucrator/colaborator al Securitatii nu afecteaza dreptul la viata privata, de vreme ce aceasta calitate este stabilita de o instanta judecatoreasca, în cadrul unui proces desfasurat în conditii de echitate. În acest sens, evoca Opinia nr. 694/2012 adoptata de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia) în cadrul celei de-a 93-a sedinte plenare, din 14 - 15 decembrie 2012.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

 

Prin Sentinta civila nr. 6.719 din 26 noiembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 5.464/2/2012, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.

Exceptia a fost ridicata de Constantin Guta într-o cauza având ca obiect o actiune în constatare întemeiata pe Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008.

Prin Încheierea din 31 ianuarie 2013, pronuntata în Dosarul nr. 10.547/2/2010, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.

Exceptia a fost ridicata de Mihai Ghita, cu prilejul solutionarii recursului împotriva Sentintei nr. 4.655 din 5 iulie 2011, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal într-o cauza având ca obiect o actiune în constatare întemeiata pe Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esenta, ca actul normativ criticat încalca dreptul la integritate psihica al oricarui angajat al fostei Securitati, asupra caruia se exercita permanent o tortura psihica mentala, acesta fiind intimidat si culpabilizat pentru ca ar fi savârsit "acte de teroare împotriva cetatenilor tarii, drepturilor si libertatilor lor fundamentale". Tortura mentala este concretizata în inducerea ideii prezumtiei de vinovatie pentru toti lucratorii fostei Securitati, ca urmare a apartenentei la aceasta structura.

De asemenea, sustin ca actiunea introdusa de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii vizeaza responsabilizarea persoanei vizate pentru simpla participare la activitatea fostelor servicii de informatii, fara a stabili vreo forma de vinovatie care sa atraga limitari sau încalcari ale drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Pe de alta parte, este încalcat dreptul la propria imagine, deoarece actul normativ criticat prevede "consemnarea publica" a persoanelor care au desfasurat o activitate în interesul apararii securitatii statului si "darea publicitatii" informatiilor si documentelor cu privire la activitatea fostei Securitati. Consemnarea publica a unei persoane pentru faptul ca a fost lucrator al Securitatii are multe consecinte, precum stigmatizarea sociala, crearea si mentinerea unei stari permanente de confuzie si temeri, constituind o încalcare a dreptului la propria imagine, în conditiile în care acea persoana nu are calitatea de demnitar sau functionar public. Este invocata, în acest sens, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (Hotarârea din 8 iulie 1986, pronuntata în Cauza Lingens împotriva Austriei).

Totodata, criticile de neconstitutionalitate vizeaza faptul ca instantele de contencios administrativ nu pot avea competenta materiala de a se pronunta asupra unor aspecte sau fapte ce tin de regulamentele sau comandamentele militare specifice. Sunt invocate, în acest sens, dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit carora actele de comandament cu caracter militar nu pot fi atacate în contenciosul administrativ. În acelasi timp, exceptia de necompetenta materiala a instantei de contencios administrativ rezulta si din faptul ca este chemata sa se pronunte asupra unor fapte de natura penala, infractiuni.

Totodata, prin introducerea unei actiuni în constatare, fara a avea o legitimare procesuala activa, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii se subroga în dreptul cetateanului vatamat de a avea acces liber la justitie pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Astfel, prin art. 8 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 se realizeaza o extindere nepermisa a sferei titularilor dreptului de acces liber la justitie, dincolo de limitele sale constitutionale. Cu alte cuvinte, prevederile legale criticate convertesc dreptul de acces liber la justitie într-o obligatie.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, retinând ca actul normativ criticat nu aduce atingere integritatii psihice sau dreptului la propria imagine, întrucât o atare atingere ar presupune, prin definitie, un act ilegal, concret, iar nu un act de reglementare, deci o norma juridica ideala si abstracta.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, retinând ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 opereaza o modificare substantiala a regimului juridic aplicabil persoanelor constatate ca fiind lucratoare ale Securitatii.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. Precizeaza ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a realizat o reconfigurare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ca autoritate administrativa autonoma, ale carei acte privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii sunt supuse controlului instantelor judecatoresti. Totodata, prevederile de lege criticate nu instituie niciun privilegiu si nicio discriminare pe considerente arbitrare si nu contravin art. 15 alin. (2) din Constitutie. De asemenea, departe de a fi o reglementare în materie penala, actul normativ criticat are ca scop cunoasterea istoriei recente, cunoastere ce constituie o prioritate pentru societatea româneasca, motiv pentru care administrarea si valorificarea istorica a arhivelor fostei Securitati, precum si a documentelor cu privire la reprimarea de catre Securitate a actiunilor în favoarea democratiei sunt necesare într-o Românie europeana.

Arata, totodata, ca procedura instituita prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 raspunde, în ansamblul sau, cerintelor constitutionale, dar si celor din jurisprudenta în materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului, revenind instantei judecatoresti rolul de a aprecia cu privire la existenta sau inexistenta calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 nu supune controlului judecatoresc acte de comandament militar, ci urmareste, în legatura cu toate persoanele care au obligatia de a face declaratia prevazuta de lege, stabilirea existentei sau inexistentei calitatii de lucrator/colaborator al Securitatii.

Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 137D/2013, considera ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 si ale art. 1 alin. (1), art. 2 lit. a), art. 4 alin. (4), art. 8 si art. 11 din acest act normativ sunt constitutionale, sens în care invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, de exemplu, deciziile nr. 608 din 12 mai 2011, nr. 219 din 13 martie 2012, nr. 592 din 5 iunie 2012, nr. 672 din 26 iunie 2012 si nr. 1.085 din 18 decembrie 2012. Apreciaza ca legitimarea procesuala a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de a introduce actiunea în constatare izvoraste din însesi prevederile legale care reglementeaza activitatea de deconspirare a Securitatii, si se justifica prin interesul general al societatii în actualul context istoric, iar controlul legalitatii sau temeiniciei unor acte de comandament cu caracter militar excedeaza cadrului normativ al ordonantei de urgenta criticate. În Dosarul nr. 50D/2013, Avocatul Poporului nu a comunicat punctul sau de vedere.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, notele scrise depuse la dosare de autorul exceptiei, Mihai Ghita, si de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293/2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitatii legii, cu exceptia legii penale si contraventionale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) si (2) privind accesul liber la justitie, art. 22 alin. (1) si (2) privind dreptul la integritate fizica si psihica, art. 30 alin. (6) potrivit caruia "Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine", art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica si art. 126 alin. (6) privind controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ. De asemenea, din motivarea formulata de autorii exceptiei de neconstitutionalitate rezulta si sustinerile privind pretinsa încalcare a dispozitiilor din Constitutie cuprinse în art. 23 alin. (11) privind prezumtia de nevinovatie si art. 26 privind viata intima, familiala si privata.

1. Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a constatat ca sintagmele "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii" cuprinse în art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstitutionale. În aceste conditii, Curtea constata ca, în cauza de fata, sunt incidente dispozitiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit carora "Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale". Retinând ca acest caz de inadmisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate a intervenit anterior sesizarii Curtii, exceptia cu acest obiect urmeaza sa fie respinsa ca inadmisibila.

2. Totodata, Curtea retine ca celelalte prevederi de lege criticate au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate exercitat din perspectiva unor critici de neconstitutionalitate asemanatoare.

Astfel, Curtea a statuat, ca apreciere generala, ca, fata de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste, constatata ca fiind neconstitutionala prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substantiala a regimului juridic aplicabil persoanelor în legatura cu care s-a constatat ca sunt colaboratori sau lucratori ai Securitatii. În acest sens, în acord cu jurisprudenta sa, Curtea retine ca actul normativ criticat urmareste exclusiv deconspirarea prin consemnarea publica a acestor persoane si nu contine, per se, reglementari privind angajarea, în aceste cazuri, a raspunderii juridice si politice (a se vedea Decizia nr. 815 din 19 mai 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, si Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009).

De asemenea, Curtea a constatat ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 dau expresie optiunii legiuitorului, reprezentând o consacrare la nivel legislativ a dreptului fundamental la informatie în ceea ce priveste existenta sau inexistenta calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia.

Sub acest aspect, Curtea a retinut ca exigentele unei vieti democratice, asa cum transpar ele din ansamblul reglementarilor legale, impun ca persoanele vizate de prevederile legale criticate sa poata fi identificate si cunoscute de opinia publica (a se vedea Decizia nr. 980 din 25 iunie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 17 august 2009).

În aceeasi ordine de idei, retinând ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a realizat o reconfigurare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ca autoritate administrativa autonoma, lipsita de atributii jurisdictionale, ale carei acte privind accesul la dosar si deconspirarea Securitatii sunt supuse controlului instantelor judecatoresti, Curtea a constatat ca reglementarile supuse controlului de constitutionalitate implica garantii adecvate si suficiente pentru evitarea oricaror ingerinte arbitrare.

Astfel, competenta de a se pronunta asupra calitatii unei persoane de lucrator sau colaborator al Securitatii apartine unei instante judecatoresti, autoritate independenta si impartiala, îndrituita sa solutioneze o actiune în constatare, cu respectarea principiilor de oralitate, contradictorialitate, publicitate si a dreptului la aparare, partile interesate având, deopotriva, posibilitatea de a uza de garantiile prevazute de legea procesual civila pentru a-si sustine pozitia asupra problemelor de fapt si de drept. În plus, orice persoana pentru care Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti a constatat calitatea de lucrator sau colaborator al Securitatii are posibilitatea de a solicita, pe calea recursului, exercitat în conditiile legii, controlul hotarârii judecatoresti pronuntate de instanta de fond (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 912 din 1 noiembrie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 13 decembrie 2012).

În legatura cu critica de neconstitutionalitate sustinuta din perspectiva stabilirii competentei instantelor de contencios administrativ de a se pronunta asupra unor acte de comandament cu caracter militar, Curtea a constatat ca prevederile legale criticate nu reglementeaza controlul judecatoresc al unor astfel de acte. Controlul legalitatii sau temeiniciei acestora excedeaza cadrului normativ al ordonantei de urgenta criticate, obiectul de reglementare al acesteia fiind în mod univoc mentionat, si anume "accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii" (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 219 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 24 aprilie 2012).

De asemenea, Curtea nu a retinut nici critica referitoare la pretinsa încalcare a principiului liberului acces la justitie ca urmare a subrogarii Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii în dreptul cetateanului care se considera vatamat prin actiunile abuzive ale unor lucratori din fosta Securitate de a avea acces liber la justitie pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

Astfel cum a statuat Curtea în jurisprudenta sa, prevederile art. 1 alin. (7) si (8) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 sunt edificatoare în acest sens, conferind persoanei, subiect al unui dosar din care rezulta ca a fost urmarita de Securitate, precum si, dupa caz, sotului supravietuitor si rudelor pâna la gradul al patrulea, inclusiv ale persoanei decedate ori mostenitorilor sai testamentari, dreptul de a afla identitatea lucratorilor Securitatii si a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informatii la completarea dosarului si, de asemenea, de a solicita verificarea calitatii de lucrator al Securitatii pentru ofiterii sau subofiterii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Din cuprinsul acestor dispozitii legale, se desprinde concluzia potrivit careia Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii actioneaza inclusiv la cererea persoanelor îndreptatite, astfel ca nu se pune problema nesocotirii dreptului acestora de liber acces la justitie (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 608 din 12 mai 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 21 iulie 2011).

Totodata, legitimarea procesuala a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de a introduce cererea în constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii izvoraste din însesi prevederile legale care reglementeaza activitatea de deconspirare a Securitatii si se justifica prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea româneasca îl manifesta fata de consemnarea publica a celor care au fost lucratori sau colaboratori ai Securitatii. De altfel, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca actiunile promovate de Consiliu nu tind la obtinerea unei condamnari judiciare, consecinta acestora rezumându-se la simpla aducere la cunostinta publica a solutiilor pronuntate de instantele judecatoresti în actiunile în constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011).

Totodata, Curtea a constatat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabila tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei (a se vedea Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).

Distinct de acestea, Curtea a retinut ca aprecierea, în concret, a întrunirii cumulative a conditiilor prevazute de lege pentru constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii revine în exclusivitate instantei judecatoresti, asemenea aspecte reprezentând, asadar, probleme ce tin de interpretarea si aplicarea legii, care excedeaza competentei Curtii Constitutionale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 21 martie 2013).

Având în vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin deciziile mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

În final, Curtea constata ca celelalte dispozitii constitutionale invocate nu au relevanta pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

1. Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, în privinta sintagmelor "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii", exceptie ridicata de Constantin Guta în Dosarul nr. 5.464/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si de Mihai Ghita în Dosarul nr. 10.547/2/2010 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de aceiasi autori în aceleasi dosare ale acelorasi instante judecatoresti si constata ca celelalte prevederi ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 13 iunie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf