*) A se vedea opinia separata de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. e), art. 4 si art. 5 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. h) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si ale art. 12 alin. (2) din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Florea Ghimis si Ecaterina Ivancescu în Dosarul nr. 49.961/3/2010 (numar în format vechi 1.147/2012) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.325D/2012.

La apelul nominal raspunde personal autorul exceptiei, Florea Ghimis, asistat de avocatul Viorel Anghel, precum si autorul exceptiei Ecaterina Ivancescu, reprezentat de acelasi avocat, cu împuterniciri avocatiale depuse la dosar. Lipseste partea Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.435D/2012, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicata de Victoria Tandareanu, Tudor Titu Prelipceanu, Ion Socrate Stanescu, Eugen Stanila, Ion Mazâlu, Ana Tîra, Alexandra Alexe, Maria Cristina Sever, Elena Sasca, Daniele Pahontu, Dumitra Diaconu, Rodica Maria Fat, Gheorghe Titirisca, Constantin Bratu, Elena Manta, Paula Apatean, Gheorghe Popescu si Victor Niculescu în Dosarul nr. 49.801/3/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Aparatorul autorilor exceptiei si reprezentantul Ministerului Public arata ca sunt de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.435D/2012 la Dosarul nr. 1.325D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul aparatorului autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, care solicita admiterea acesteia în ceea ce-i priveste pe functionarii publici parlamentari. În acest sens, arata ca se creeaza o discriminare între, pe de-o parte, magistrati si consilieri ai Curtii de Conturi care beneficiaza în continuare de pensii de serviciu si, pe de alta parte, functionarii publici parlamentari, care, desi sunt asimilati magistratilor, prin Legea nr. 7/1996 si Legea nr. 303/2004, nu beneficiaza de acest tip de pensie. Totodata, arata ca temeiul dreptului la pensie speciala al magistratilor nu decurge din Constitutie, ci din acquis-ul comunitar. De asemenea, arata ca, prin Decizia nr. 29/2011, Înalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca Legea nr. 119/2010 contine neclaritati si dispozitii interpretabile. Depune concluzii scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 44/2012 si nr. 486/2012. Totodata, arata ca nu exista similitudine între categoria functionarilor publici parlamentari si consilierii Curtii de Conturi, având în vedere ca numai acestia din urma au statut de rang constitutional.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

 

Prin încheierile din 8 iunie 2012 si din 7 iunie 2012, pronuntate în dosarele nr. 49.961/3/2010 (numar format vechi 1.147/2012) si nr. 49.801/3/2010, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale si Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale au sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. e), art. 4 si art. 5 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. h) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si ale art. 12 alin. (2) din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de recurentii reclamanti Florea Ghimis si Ecaterina Ivancescu si de recurentii reclamanti Victoria Tandareanu, Tudor Titu Prelipceanu, Ion Socrate Stanescu, Eugen Stanila, Ion Mazâlu, Ana Tîra, Alexandra Alexe, Maria Cristina Sever, Elena Sasca, Daniele Pahontu, Dumitra Diaconu, Rodica Maria Fat, Gheorghe Titirisca, Constantin Bratu, Elena Manta, Paula Apatean, Gheorghe Popescu si Victor Niculescu în cauze având ca obiect solutionarea contestatiilor la decizii de pensionare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1), art. 44, 47 si 53 din Legea fundamentala.

În acest sens arata ca, prin actele normative criticate, pentru functionarii publici parlamentari pensionati prevazuti la art. 1 lit. e) din Legea nr. 119/2010, beneficiari ai dreptului la pensie de serviciu - drept câstigat în temeiul art. 47 din Constitutie si potrivit legii speciale aplicabile, Legea nr. 7/2006 - s-a dispus, în mod discriminatoriu, recalcularea/revizuirea dreptului la pensia de serviciu, dobândit la încheierea carierei profesionale, de asa natura încât a condus la nerespectarea principiului egalitatii în drepturi a cetatenilor si a principiului nediscriminarii.

În esenta, mai arata ca dispozitiile de lege criticate creeaza o vadita discriminare între functionarii publici parlamentari si magistrati, întrucât numai magistratii beneficiaza de pensie de serviciu motivat de faptul ca sunt supusi unor incompatibilitati, în conditiile în care Statutul profesional al functionarului public parlamentar prevede si în sarcina functionarilor publici parlamentari anumite incompatibilitati. Astfel, statutul profesional al functionarului public parlamentar este similar statutului magistratului. Invoca în acest sens Decizia nr. 2.409/2007 a Curtii Constitutionale din Germania si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii Constitutionale.

De asemenea, sustin ca, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, limitarea nejustificata a unui drept recunoscut, cum ar fi o pensie speciala, drept nesocotit ulterior fara a exista o justificare rezonabila pentru o asemenea îngradire, constituie o privare de proprietate în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si o discriminare în sensul art. 14 din aceeasi Conventie.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, asa cum a constatat Curtea Constitutionala în jurisprudenta sa.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale si-a exprimat opinia în sensul ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, întrucât nu se poate pune semnul egalitatii între magistrati si functionarii publici parlamentari, diferentele de statut rezultând din modul de accedere în cele doua functii, din drepturile si obligatiile reglementate de lege pentru fiecare, din întinderea interdictiilor si incompatibilitatilor etc.

În privinta pretinsului tratament discriminator fata de categoriile profesionale enumerate la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010, instanta retine ca nici în aceasta situatie legea nu acorda tratament diferentiat în situatii identice. Astfel, în privinta persoanelor prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010, contributia la bugetul asigurarilor sociale a fost achitata de stat, astfel ca nu se poate sustine ca în privinta acestora nu se respecta principiul contributivitatii.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, sens în care invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 lit. e), art. 4 si art. 5 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, ale art. 196 lit. h) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, si ale art. 12 alin. (2) din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.

Dispozitiile criticate din Legea nr. 119/2010 au urmatorul cuprins:

- Art. 1 lit. e): "Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii în întelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare [...]: e) pensiile de serviciu ale functionarilor publici parlamentari;";

- Art. 4: "Recalcularea pensiilor prevazute la art. 1 se realizeaza de catre institutiile în evidenta carora se afla persoanele beneficiare, dupa cum urmeaza:

a) într-o perioada de 5 luni de la data intrarii în vigoare a hotarârii Guvernului prevazute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b);

b) într-o perioada de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a hotarârii Guvernului prevazute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. c) - h).

(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileste în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si se plateste de la data de întâi a lunii urmatoare expirarii perioadei de recalculare prevazute la alin. (1) lit. a) sau b), dupa caz.";

- Art. 5 alin. (3): "La cuantumul pensiilor prevazute la art. 1 lit. a) sau b), stabilite ca urmare a procesului de recalculare, se aplica prevederile art. 11 teza a III-a din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare."

Art. 196 lit. h) din Legea nr. 263/2010 are urmatorul cuprins: "La data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga: [...] h) art. 74 - 77, 80, 81 si 96 din Legea nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009;".

Art. 12 alin. (2) din Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011, are urmatorul continut: "Pentru perioada 1 aprilie 2001 - 31 iulie 2007, punctajelor anuale aferente persoanelor care au avut calitatea de cadru militar în activitate, politist sau functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor nu li se aplica plafonarea prevazuta la alin. (1)."

Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile de lege criticate încalca prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privata, art. 47 privind nivelul de trai si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. Totodata, sunt invocate dispozitiile art. 14 privind interzicerea discriminarii din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si art. 1 privind protectia proprietatii din Primul Protocol aditional la Conventie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, a statuat în sensul constitutionalitatii dispozitiilor Legii nr. 119/2010 în raport cu critici similare cu cele formulate în prezenta cauza.

Astfel, prin Decizia nr. 871/2010, Curtea a statuat, în esenta, ca "pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea speciala". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, "tine de politica statului în domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia".

Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie speciala "nu poate fi considerata ca instituind o obligatie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câstigat reprezentând doar prestatiile deja realizate pâna la intrarea în vigoare a noii reglementari si asupra carora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încalcarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie. [...] Conformându-se dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, textele de lege criticate afecteaza pensiile speciale doar pe viitor si numai în ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie si vârsta eligibila, nu sunt afectate de noile reglementari. De asemenea, Legea privind instituirea unor masuri în domeniul pensiilor nu se rasfrânge asupra prestatiilor deja obtinute anterior intrarii sale în vigoare, care constituie facta praeterita".

Cu acelasi prilej, Curtea a statuat ca "partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi încadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, în notiunea de <>, ea reprezinta totusi, din aceasta perspectiva, un drept câstigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pâna la data intrarii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii".

Analizând conformitatea prevederilor de lege criticate cu dispozitiile art. 53 din Constitutie raportate la dreptul la pensie si dreptul la un nivel de trai decent, Curtea a constatat, prin prisma celor statuate mai sus, ca "aceste dispozitii constitutionale sunt lipsite de relevanta, întrucât dreptul la pensie vizeaza pensia obtinuta în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constitutional la pensie speciala, deci la suplimentul financiar acordat de stat."

Prin Decizia nr. 44 din 24 ianuarie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 9 martie 2012, Curtea Constitutionala a retinut ca si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, spre exemplu, în hotarârile din 8 decembrie 2009 si din 31 mai 2011, pronuntate în cauzele Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, respectiv Maggio si altii împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudenta sa cu privire la faptul ca drepturile decurgând din sistemul de asigurari sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul aditional la Conventie, dar acest lucru nu înseamna ca implica un drept la dobândirea proprietatii sau la o pensie într-un anumit cuantum (a se vedea, în acelasi sens, si hotarârile din 12 octombrie 2004 si 28 septembrie 2004, pronuntate în cauzele Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, paragraful 39, respectiv Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 35). Reducerea sau încetarea platii unui anumit cuantum al beneficiului acordat poate constitui o interventie în privinta bunului ce trebuie justificata (Maggio si altii împotriva Italiei, paragraful 58). Curtea a aratat ca sistemul de securitate sociala este expresia solidaritatii societatii în raport cu membrii sai vulnerabili (Maggio si altii împotriva Italiei, paragraful 61), aspect esential pe care Curtea de la Strasbourg l-a luat în seama atunci când a analizat daca restrângerea adusa implica o sarcina individuala excesiva. Curtea a mai aratat ca statele au o marja larga de apreciere atunci când reglementeaza sistemul de pensii (paragraful 63) si ca scaderea cuantumului pensiei cu aproape 50% nu este de natura sa stirbeasca esenta dreptului la pensie, reclamantul fiind deci obligat sa suporte o scadere rezonabila si proportionala (paragrafele 62 si 63). Nu în ultimul rând, din paragraful 63 al hotarârii reiese ca o reducere a cuantumului pensiei în vederea egalizarii unor stari de fapt existente este de dorit, respectiv acordarea unui cuantum al pensiei în functie de contributiile varsate, si nu în functie de cuantumul concret al salariului (sistem contributiv versus sistem retributiv); în aceste conditii, pierderea partiala a unei parti din pensie nu este o sarcina individuala excesiva (paragraful 63). În acelasi sens este si Hotarârea din 25 octombrie 2011, pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului în Cauza Valkov si altii împotriva Bulgariei, paragraful 97.

Curtea a mai constatat ca eliminarea pensiilor de serviciu reglementata de Legea nr. 119/2010 nu a reprezentat o sarcina individuala excesiva, aceasta sarcina fiind suportata de cvasimajoritatea personalului angajat în domeniul public care beneficia de astfel de pensii în egala masura. Ajustarea dictata de principiul contributivitatii nu numai ca elimina un beneficiu suplimentar acordat unor angajati ai statului, dar îi integreaza pe cvasimajoritatea acestora într-un sistem unic de pensii publice. Totodata, conform jurisprudentei Curtii, dreptul la pensie nu este afectat decât atunci când este redusa pensia contributiva; or, în cauza de fata, nu se pune o atare problema, pensia contributiva nefiind în niciun fel afectata sau restrânsa.

De asemenea, cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plata nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezinta un bun numai în masura în care acesta a devenit exigibil.

Curtea, prin deciziile amintite, a mai retinut ca dispozitiile procedurale cuprinse în art. 3 si art. 4 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 119/2010 nu încalca cu nimic art. 15 alin. (2), art. 44 alin. (1) sau art. 47 din Constitutie, ele reprezentând prevederi de natura tehnica, legiuitorul fiind îndrituit sa stabileasca atât termenele în interiorul carora autoritatile publice sa duca la îndeplinire operatiunea de recalculare a pensiilor, cât si modalitatea concreta de calcul al noilor pensii, prin trimiterea generala pe care o face la principiile fostei Legi nr. 19/2000 - în prezent, trimiterea, desigur, vizeaza Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Prin aceeasi Decizie nr. 44 din 24 ianuarie 2012, Curtea, având în vedere ca autorul exceptiei de neconstitutionalitate a detinut calitatea de functionar public parlamentar si, în consecinta, a beneficiat de o pensie de serviciu în considerarea acestei calitati, a retinut ca functionarii publici parlamentari nu reclama un tratament juridic identic cu cel al magistratilor în privinta pensiei de serviciu, acestia nebeneficiind, în mod cumulativ, de o consacrare constitutionala si de garantii de independenta specifice magistratilor.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât considerentele, cât si solutiile deciziilor mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate referitoare la discriminarea creata între functionarii publici parlamentari si consilierii de conturi - în privinta carora, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor si art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt neconstitutionale în masura în care se aplica si consilierilor de conturi -, Curtea constata ca si aceasta este neîntemeiata, deoarece functionarul public parlamentar nu are statut constitutional, în sensul celor retinute prin Decizia nr. 873/2010, referitoare la pensiile de serviciu ale magistratilor, si prin Decizia nr. 297/2012, referitoare la pensiile de serviciu ale consilierilor de conturi.

Referitor la criticile de neconstitutionalitate aduse Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011, Curtea, prin Decizia nr. 486 din 10 mai 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2012, a constatat ca acestea sunt neîntemeiate, deoarece acest act normativ cuprinde dispozitii de natura procedurala prin care statul reglementeaza procedura recalcularii pensiilor si modul de calcul al drepturilor de pensie, tinând cont de specificul situatiilor categoriilor socioprofesionale în cauza.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. e), art. 4 si art. 5 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. h) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si ale art. 12 alin. (2) din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Florea Ghimis si Ecaterina Ivancescu în Dosarul nr. 49.961/3/2010 (numar în format vechi 1.147/2012) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale si de Victoria Tandareanu, Tudor Titu Prelipceanu, Ion Socrate Stanescu, Eugen Stanila, Ion Mazâlu, Ana Tîra, Alexandra Alexe, Maria Cristina Sever, Elena Sasca, Daniele Pahontu, Dumitra Diaconu, Rodica Maria Fat, Gheorghe Titirisca, Constantin Bratu, Elena Manta, Paula Apatean, Gheorghe Popescu si Victor Niculescu în Dosarul nr. 49.801/3/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 17 ianuarie 2013.