Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 299 din 23 mai 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24, art. 35 si art. 42 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adoptiei

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24, art. 35 si art. 42 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adoptiei, exceptie ridicata de Florin Sandulescu si Alina Sandulescu în Dosarul nr. 4.369/109/2012 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia I civila. Exceptia formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 229D/2013.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 28 martie 2013, pronuntata în Dosarul nr. 4.369/109/2012, Curtea de Apel Pitesti - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor "art. 24, art. 35 si art. 42 din Legea nr. 273/2004, asa cum a fost modificata si republicata ulterior". Exceptia a fost ridicata de Florin Sandulescu si Alina Sandulescu într-o cauza având ca obiect "încuviintare adoptie".

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca textele de lege criticate aduc atingere principiilor consacrate de Conventia europeana revizuita în materia adoptiei de copii, care se refera la interesul superior al minorului de a i se asigura un mediu stabil si armonios, precum si la interesul de a reglementa dispozitii mai favorabile pentru copilul adoptat. De asemenea, acestia apreciaza ca sunt încalcate si principiile consacrate de Conventia de la Haga asupra protectiei copiilor si cooperarii în materia adoptiei internationale, referitoare la faptul ca minorul trebuie sa creasca într-un mediu familial, de fericire, iubire si de întelegere, si ca fiecare stat semnatar trebuie sa ia, cu prioritate, masuri corespunzatoare pentru a permite mentinerea copilului în familia sa de origine.

În fapt, arata ca, fiind membrii apropiati ai minorei (tatal firesc al acesteia este fratele unuia dintre autorii exceptiei), ar trebui sa îi confere prioritate efectiva la încuviintarea adoptiei minorei, nu doar o prioritate formala, concretizata prin aceea de a i se permite adoptia prin introducerea cererii de încuviintare direct la instanta competenta, fara a mai parcurge procedura necesara obtinerii atestatului de familie adoptatoare. Raportat la textele de lege criticate, autorii exceptiei considera ca procedura de obtinere a atestatului de familie adoptatoare este un impediment la adoptie si chiar o împiedicare a copilului de a creste într-un mediu deja stabilit si bine cunoscut minorei, având în vedere relatiile de rudenie cu minora.

Acestia sustin ca exceptiile de la încuviintarea adoptiei sunt, în mod nejustificat, mult prea limitativ prevazute de Legea nr. 273/2004, fapt care, de asemenea, încalca interesul superior al minorului, precum si principiile consacrate de conventiile europene.

Curtea de Apel Pitesti - Sectia I civila si-a exprimat opinia în sensul ca prevederile de lege criticate, respectiv art. 24, art. 35 si art. 42 din Legea nr. 273/2004, sunt imperative si reprezinta niste conditii prealabile adresarii instantei de judecata, iar aceste dispozitii legale nu contravin în niciun fel principiilor constitutionale si conventionale invocate. Astfel, instanta apreciaza ca solutia legislativa prevazuta în cuprinsul articolelor mai sus mentionate este justificata de necesitatea desfasurarii în mod legal a procedurilor de adoptie în toate etapele sale, cu asigurarea tuturor garantiilor, inclusiv a celor procedurale, prin respectarea interesului copilului si a dreptului la viata intima familiala si privata.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. În acest sens, arata ca prevederile legale supuse controlului de constitutionalitate nu numai ca nu încalca normele constitutionale invocate de autorii exceptiei, ci, mai mult, acestea dau expresie principiilor consacrate de Conventia de la Haga asupra protectiei copiilor si cooperarii în materia adoptiei internationale si de catre Conventia europeana revizuita în materia adoptiei de copii.

Avocatul Poporului considera ca prevederile art. 24, art. 35 si art. 42 din Legea nr. 273/2004 sunt constitutionale. În plus, criticile formulate de autorii exceptiei nu vizeaza continutul textelor de lege, ci omisiunea acestora cu privire la rudele apropiate minorului adoptat.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si art. 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 24, art. 35 si art. 42 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adoptiei, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 19 aprilie 2012. Prevederile legale criticate au urmatorul cuprins:

- Art. 24: "Obtinerea atestatului nu este necesara în urmatoarele cazuri:

a) pentru adoptia persoanei care a dobândit capacitate deplina de exercitiu;

b) pentru adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv.";

- Art. 35: "Dispozitiile prezentei sectiuni nu sunt aplicabile în cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv si în cazul adoptiei persoanei care a dobândit capacitate deplina de exercitiu.";

- Art. 42: "(1) Încredintarea în vederea adoptiei nu este necesara în urmatoarele cazuri:

a) pentru adoptia persoanei care a dobândit capacitate deplina de exercitiu;

b) pentru adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv;

c) pentru adoptia copilului pentru care a fost deschisa procedura adoptiei interne si acesta se afla în plasament la unul dintre sotii familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel putin 2 ani;

d) pentru adoptia copilului de catre tutorele sau, daca au trecut cel putin 2 ani de la data instituirii tutelei.

(2) În situatiile prevazute la alin. (1) lit. a) si b) persoana sau familia care doreste sa adopte va putea solicita în mod direct instantei judecatoresti încuviintarea adoptiei, în conditiile prezentei legi."

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate invoca încalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, prin raportare atât la principiile consacrate de Conventia europeana revizuita în materia adoptiei de copii - adoptata la Strasbourg la 27 noiembrie 2008, si anume art. 4 referitor la încuviintarea adoptiei si art. 18 care prevede ca statele parti au în continuare posibilitatea de a adopta dispozitii mai favorabile pentru copilul adoptat, cât si la reglementarile consacrate în Conventia de la Haga din 29 mai 1993 asupra protectiei copiilor si cooperarii în materia adoptiei internationale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca nu pot fi primite criticile formulate de autorii acesteia, pentru urmatoarele considerente:

În jurisprudenta sa în materie, concretizata prin Decizia nr. 434 din 21 octombrie 2004, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 24 ianuarie 2005 si Decizia nr. 369 din 20 martie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008, Curtea a retinut ca, în sistemul juridic românesc, "adoptia este conceputa ca o institutie în interesul exclusiv al copilului, prin care între copil si adoptator se stabilesc raporturi de rudenie civila, astfel încât copilul adoptat intra în familia adoptatorului ca un copil firesc al acestuia". De asemenea, Curtea a constatat ca "adoptia este, în egala masura, o operatiune juridica si o masura de protectie a copilului, având caracterul unui act juridic complex, valabil prin îndeplinirea conditiilor de fond, inclusiv prin exprimarea consimtamântului de catre parintii firesti si prin lipsa impedimentelor la adoptie, fiind în acelasi timp si o masura de protectie a copilului, ce rezulta din reglementarile internationale în materie, la care România este parte".

Curtea retine ca, în materia adoptiei, cadrul juridic a fost revizuit, în sensul redefinirii notiunilor de adoptie interna si adoptie internationala, acordându-se prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse si altor persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie pentru o perioada de minimum 6 luni, în masura în care acest lucru nu contravine interesului sau superior.

Pentru efectuarea adoptiei, este necesar consimtamântul parintilor firesti ori, dupa caz, al tutorelui copilului ai carui parinti firesti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pusi sub interdictie, în conditiile legii. Daca parintii refuza în mod abuziv sa-si dea acordul cu privire la adoptia copilului lor, instanta de judecata va decide cu privire la acest aspect. În mod exceptional, instanta de tutela poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptie, daca se dovedeste, cu orice mijloc de proba, ca refuzul este abuziv, instanta apreciind daca adoptia este în interesul superior al copilului, tinând seama si de opinia acestuia, data în conditiile legii.

Curtea constata ca, prin Legea nr. 273/2004, legiuitorul a impus o anumita procedura a carei finalitate este adoptia copilului, procedura ce cuprinde doua faze: una administrativa, care presupune interventia anumitor organe administrative cu atributii specifice, si anume, Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului si Oficiul Român pentru Adoptii, care urmaresc ca, prin adoptie, sa se realizeze interesul superior al adoptatului; si una judiciara, în care instanta competenta sa încuviinteze cererea de adoptie este cea în a carei raza teritoriala se gaseste domiciliul adoptatului, cu exceptia situatiei în care nu se poate determina domiciliul acestuia, caz în care competenta revine Tribunalului Municipiului Bucuresti.

Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare reprezinta procesul prin care se realizeaza identificarea abilitatilor parentale, se analizeaza îndeplinirea garantiilor morale si a conditiilor materiale ale acestora, precum si pregatirea lor pentru asumarea, în cunostinta de cauza, a rolului de parinti. În cazul unui rezultat favorabil al evaluarii, directia va elibera atestatul de persoana sau familie apta sa adopte, atestatul reprezentând documentul care certifica îndeplinirea tuturor exigentelor legale prevazute de art. 16 din Legea nr. 273/2004.

Prevederile Legii nr. 273/2004 sunt imperative, încuviintarea adoptiei neputând fi dispusa decât în masura în care aceasta procedura este parcursa în integralitatea sa, ori daca sunt incidente situatiile de exceptie prevazute de lege. Accesul persoanei adoptatoare direct în instanta pentru încuviintarea adoptiei, ca exceptie de la regula, este permisa doar în cazul adoptiei minorului de catre sotul parintelui firesc sau adoptativ si al adoptiei majorului, situatie în care, potrivit art. 24 din actul normativ mai sus mentionat, nu este nevoie de obtinerea atestatului.

În aceste conditii, Curtea constata ca limitarea de catre legiuitor a persoanelor pentru care nu este necesara obtinerea atestatului si care pot introduce direct în instanta cererea de încuviintare a adoptiei nu reprezinta "un impediment la adoptie", ci, dimpotriva, are în vedere respectarea, în mod obligatoriu, a anumitor principii în cursul procedurii adoptiei, precum: principiul interesului superior al copilului, principiul cresterii si educarii copilului într-un mediu familial sau principiul continuitatii în educarea copilului, tinându-se seama de originea sa etnica, culturala si lingvistica.

De altfel, în jurisprudenta sa, Curtea a statuat ca exercitarea unui drept de catre titularul sau nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigente, de natura a preveni eventualele abuzuri. Asa fiind, Curtea constata ca solutia legislativa criticata din Legea nr. 273/2004 este justificata de necesitatea desfasurarii procedurilor de adoptie, în toate etapele sale, cu asigurarea tuturor garantiilor, inclusiv a celor procedurale, pentru respectarea interesului copilului si a dreptului la viata intima, familiala si privata.

 

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24, art. 35 si art. 42 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adoptiei, exceptie ridicata de Florin Sandulescu si Alina Sandulescu în Dosarul nr. 4.369/109/2012 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia I civila.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Curtii de Apel Pitesti - Sectia I civila si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 23 mai 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf