Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 29 din 5 februarie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) si art. 14 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Valentina Barbateanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) si art. 14 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, exceptie ridicata de Vasea Aurelian Soric în Dosarul nr. 329/32/2011* al Curtii de Apel Brasov - Sectia de contencios administrativ si fiscal si care constituie obiectul Dosarului nr. 1.083D/2012 al Curtii Constitutionale.

La apelul nominal raspunde, personal, autorul exceptiei. De asemenea, raspunde, pentru partea Agentia Nationala pentru Integritate, doamna Ioana Lazar, în calitate de director al Directiei juridice, control, relatii publice si comunicare, având delegatie depusa la dosar. Se constata lipsa celorlalti parti, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul partilor prezente.

Autorul exceptiei arata ca, fata de opinia exprimata de Curtea de Apel Brasov - Sectia de contencios administrativ si fiscal în cuprinsul încheierii de sesizare a Curtii Constitutionale, a transmis la dosar precizari scrise prin care a înteles sa aduca unele clarificari cu privire la motivarea exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens, arata ca exceptia este admisibila, întrucât nu deduce neconstitutionalitatea textelor de lege criticate din modalitatea de interpretare a acestora de catre instanta de judecata. Solicita Curtii Constitutionale ca, tinând seama si precizarile de mentionate, sa admita exceptia de neconstitutionalitate, sustinând, în esenta, ca prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 contravin dispozitiilor art. 44 din Constitutie, întrucât perioada avuta în vedere pentru evaluarea averii de catre inspectorii Agentiei Nationale pentru Integritate este exclusiv cea în care persoana verificata exercita o functie sau demnitate publica. În ceea ce priveste prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, arata ca, în opinia sa, acestea sunt neconstitutionale, întrucât permit doar în mod formal informarea persoanei vizate cu privire la existenta unor diferente semnificative între modificarile intervenite în avere pe durata exercitarii demnitatilor si functiilor publice si veniturile realizate în aceeasi perioada.

Reprezentantul Agentiei Nationale pentru Integritate solicita respingerea, ca neîntemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate. Precizeaza ca nu este afectat dreptul de proprietate privata al persoanei verificate pentru perioada desfasurarii functiei sau demnitatii publice, diferentele fiind stabilite prin comparare cu datele înscrise în declaratia asumata si depusa de persoana în cauza la accederea în respectiva functie publica. Referitor la pretinsa informare formala criticata de autorul exceptiei, arata ca persoana vizata de activitatea de evaluare desfasurata de inspectorii de integritate are posibilitatea sa se prezinte chiar însotita de un avocat pentru a prezenta un punct de vedere cu privire la cele constatate. În plus, mentioneaza faptul ca, potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, actele întocmite de inspectorul de integritate pe baza datelor sau informatiilor care nu sunt publice, fara invitarea si informarea persoanei vizate, sunt lovite de nulitate absoluta. De asemenea, precizeaza ca evaluarea averii este realizata de Agentia Nationala de Integritate, dar controlul averii este efectuat de comisia de cercetare a averilor prevazuta în Legea nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici. Depune si note scrise în sustinerea celor prezentate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neîntemeiata, considerând ca textele de lege ce formeaza obiectul acesteia sunt în concordanta cu dispozitiile din Legea fundamentala invocate de autorul exceptiei. Arata ca prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 nu sunt de natura sa nesocoteasca dispozitiile constitutionale care garanteaza dreptul de proprietate privata, precizând ca bunurile dobândite anterior accederii în functia sau demnitatea publica vor putea fi avute în vedere la evaluarea averii în masura în care au fost înscrise în declaratia de avere initiala. Apreciaza ca nici prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 nu sunt neconstitutionale, un argument în acest sens regasindu-se chiar în dispozitiile alin. (4) al aceluiasi articol, care prevad ca persoana care face obiectul evaluarii are dreptul de a fi asistata sau reprezentata de avocat si are dreptul de a prezenta orice probe, date ori informatii pe care le considera necesare.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Încheierea din 31 mai 2012, pronuntata în Dosarul nr. 329/32/2011*, Curtea de Apel Brasov - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) si art. 14 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, exceptie ridicata de Vasea Aurelian Soric într-un litigiu de contencios administrativ având ca obiect solutionarea sesizarii formulate de Comisia de cercetare a averilor de pe lânga Curtea de Apel Bacau.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 contravin dispozitiilor constitutionale care garanteaza dreptul de proprietate privata, limiteaza analiza pe care o face inspectorul de integritate, iar mai apoi Comisia de cercetare a averilor si instanta de contencios administrativ, "exclusiv" la intervalul de timp în care persoana evaluata a exercitat functii ori demnitati publice. Arata ca, prin aplicarea textului de lege criticat, se încalca prevederile art. 44 alin. (1) din Constitutie, prin aceea ca nu se recunoaste dreptul de proprietate asupra unor bunuri detinute înaintea perioadei de exercitare a functiei publice, asa cum sunt, de exemplu, veniturile obtinute din vânzarea unor proprietati sau din salarii. Precizeaza, sub acest aspect, ca, în ordonanta emisa de Comisia de cercetare a averilor de pe lânga Curtea de Apel Bacau, s-a consemnat faptul ca nu s-au luat în calcul anumite venituri, întrucât au fost anterioare datei de începere a perioadei de verificare. Sustine ca se contravine garantarii dreptului fundamental la proprietate, întrucât nu are dreptul de a folosi proprietatea asupra unor bunuri dobândite în conditii legale înainte de exercitarea functiei sau a demnitatii publice pentru a justifica o parte din provenienta averii detinute la data declansarii evaluarii sau controlului.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, autorul exceptiei arata ca nu rezulta din acestea obligatia inspectorului de integritate de a informa persoana în cauza asupra cuantumului si modului în care au fost constatate diferentele semnificative între avere si veniturile realizate la care acesta se refera. De aceea, autorul exceptiei sustine ca este privat de dreptul de a formula un punct de vedere argumentat. Arata ca se încalca si art. 31 alin. (1) si (2) din Constitutie privind dreptul la informatie ca urmare a neinformarii corecte asupra cuantumului si modului de stabilire a existentei diferentelor semnificative, în contradictie cu textul constitutional privind "informarea corecta" asupra "unor probleme de interes personal". Sustine ca se creeaza astfel premisele înaintarii unor rapoarte de evaluare netemeinice, care încarca în mod inutil rolul instantelor si vatama persoana vizata, care este fortata sa participe la un proces civil în care trebuie sa argumenteze ceea ce prevederea legala criticata i-a restrictionat în faza de evaluare efectuata de Agentia Nationala de Integritate. Arata ca scopul textului de lege criticat s-a dorit a fi de garantare a dreptului la o informare corecta, însa, din cauza limitarii pe care o introduce prin acceptarea unei informari formale, îl face incompatibil cu prevederile constitutionale ale art. 31 alin. (1) si (2).

Curtea de Apel Brasov - Sectia de contencios administrativ si fiscal opineaza în sensul respingerii exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens, arata ca persoana cercetata a motivat-o prin invocarea unor opinii subiective referitoare la interpretarea celor doua texte de lege criticate, raportându-se la propria persoana, respectiv la propria cauza aflata pe rolul instantei.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciaza ca criticile aduse de autorul exceptiei prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 vizeaza modul de interpretare si aplicare a acestora, ceea ce nu reprezinta o problema de constitutionalitate. În ce priveste dispozitiile art. 14 alin. (2) din aceeasi lege, arata ca îsi mentine punctul de vedere exprimat în Dosarul Curtii Constitutionale nr. 1.528D/2011. Cu acel prilej, a observat ca, prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010, instanta de contencios constitutional a constatat ca o serie de articole cuprinse în Legea nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, între care si art. 14 lit. c), d), e) si f), sunt neconstitutionale, întrucât anumite activitati desfasurate de inspectorii de integritate au caracter jurisdictional. În continuare, în acelasi punct de vedere, a retinut ca, printr-o decizie ulterioara, Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010, Curtea Constitutionala a statuat ca este neconstitutionala adoptarea de catre legiuitor a unor norme contrare celor hotarâte într-o decizie a Curtii Constitutionale, prin care se tinde la pastrarea solutiilor legislative afectate de vicii de constitutionalitate. Avocatul Poporului a conchis ca dispozitiile de lege supuse controlului de constitutionalitate sunt neconstitutionale în masura în care mentin solutiile legislative care au fost constatate, prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 si Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010, ca fiind în contradictie cu prevederile Legii fundamentale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, precum si notele si precizarile scrise depuse de acestea, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 11 alin. (2) si art. 14 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, al caror continut este urmatorul:

- Art. 11 alin. (2): "Activitatea ce se efectueaza pe durata prevazuta la alin. (1) consta în evaluarea declaratiei de avere, a datelor si a informatiilor privind averea existenta, precum si a modificarilor patrimoniale intervenite, a conflictelor de interese sau a incompatibilitatilor, exclusiv pentru perioada exercitarii functiilor sau demnitatilor publice".

Potrivit alin. (1) al art. 11 din Legea nr. 176/2010, la care face referire textul de lege reprodus, "Activitatea de evaluare a declaratiei de avere, a datelor si a informatiilor privind averea existenta, precum si a modificarilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitarii functiilor ori demnitatilor publice, precum si cea de evaluare a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor se efectueaza atât pe durata exercitarii functiilor ori demnitatilor publice, cât si în decursul a 3 ani dupa încetarea acestora".

- Art. 14 alin. (1): "(1) Daca din activitatea de evaluare rezulta ca exista diferente semnificative, în sensul prevederilor art. 18, inspectorul de integritate informeaza despre aceasta persoana în cauza si are obligatia de a o invita pentru a prezenta un punct de vedere".

Art. 18 stabileste întelesul pe care Legea nr. 176/2010 îl da acestor "diferente semnificative", si anume diferenta mai mare de 10.000 de euro sau echivalentul în lei al acestei sume între modificarile intervenite în avere pe durata exercitarii demnitatilor si functiilor publice si veniturile realizate în aceeasi perioada.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin prevederilor din Legea fundamentala cuprinse în art. 31 alin. (1) si (2) privind dreptul la informatie si art. 44 alin. (1) care garanteaza dreptul de proprietate privata. În ceea ce priveste invocarea art. 31 alin. (1) si (2), se observa ca, în realitate, autorul si-a raportat critica art. 14 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 doar la dispozitiile art. 31 alin. (2) din Constitutie care prevad ca autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra problemelor de interes personal.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

I. Mentiunea din cuprinsul prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, în sensul ca evaluarea declaratiei de avere, a datelor si a informatiilor privind averea existenta, precum si a modificarilor patrimoniale intervenite se realizeaza exclusiv pentru perioada exercitarii functiilor sau demnitatilor publice, se înscrie în logica reglementarii. Astfel, din perspectiva scopului legii, declarat în chiar titlul acesteia, respectiv asigurarea integritatii în exercitarea functiilor si demnitatilor publice, este lipsita de interes verificarea averilor sau a fluctuatiilor pe care acestea le sufera pe perioada anterioara exercitarii functiei sau demnitatii publice de catre o anumita persoana. Este, în acelasi timp, evident însa ca, pentru a evalua variatiile averii functionarului public sau a demnitarului pe perioada exercitarii functiei, inspectorul de integritate va trebui sa faca o comparatie din care sa rezulte eventualele diferente. Or, în acest demers, va porni inevitabil de la averea pe care persoana vizata o avea la momentul preluarii functiei sau demnitatii publice si pe care aceasta a declarat-o la acel moment initial, informatiile înscrise în declaratia de avere data pe propria raspundere depusa cu acel prilej constituind reperul la care inspectorul de integritate se va raporta în activitatea de evaluare a modificarilor intervenite în averea persoanei verificate.

În acest context, nu poate fi retinuta critica autorului exceptiei de neconstitutionalitate referitoare la pretinsa încalcare a art. 44 alin. (1) din Constitutie, deoarece prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 nu pun în discutie dreptul de proprietate privata al persoanei verificate asupra bunurilor mobile sau imobile, corporale sau incorporale dobândite anterior preluarii functiei respective, astfel cum persoana în cauza le-a declarat la momentul preluarii functiei, potrivit obligatiei legale ce îi revenea în acest sens.

II. În ceea ce priveste prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Curtea retine urmatoarele aspecte:

1. În punctul sau de vedere cu privire la prezenta exceptie de neconstitutionalitate, Avocatul Poporului a apreciat ca dispozitiile de lege supuse controlului de constitutionalitate sunt neconstitutionale în masura în care mentin solutiile legislative care au fost constatate, prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 si Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010, ca fiind în contradictie cu prevederile Legii fundamentale.

Prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010, Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor cap. I "Dispozitii generale" (art. 1 - 9) din Legea nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate si a constatat ca acestea sunt neconstitutionale în masura în care prevad competenta Agentiei Nationale de Integritate de a efectua si întocmi acte de cercetare si de constatare referitoare la verificarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor.

Prevederile actualului art. 14 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 îsi gaseau un corespondent în cele ale art. 5 si, mai ales, art. 5 alin. (3) din Legea nr. 144/2007, care aveau urmatoarea redactare:

- Art. 5: "(1) În termen de 30 de zile de la primirea sesizarii, inspectorul de integritate desemnat de conducerea Agentiei, potrivit legii, efectueaza verificarea prealabila a documentelor depuse prin sesizare, inclusiv declaratia de avere si declaratia de interese ale persoanei în cauza.

(2) Inspectorul de integritate desemnat procedeaza la verificarea sesizarii, a declaratiilor de avere prezentate si compara datele din sesizare cu cele din declaratiile de avere. În situatia în care rezulta ca persoana verificata în perioada supusa controlului a dobândit si alte bunuri decât cele înscrise în declaratia de avere sau se constata neconcordante vadite, inspectorul de integritate solicita persoanei în cauza informatii si dovezi suplimentare.

(3) Daca în urma compararii datelor din declaratii, respectiv a analizarii documentelor suplimentare primite, inspectorul de integritate constata ca exista o diferenta vadita între averea dobândita pe parcursul exercitarii functiei si veniturile realizate în aceeasi perioada, acesta procedeaza dupa cum urmeaza:

a) verifica daca diferenta vadita este justificata. În cazul în care inspectorul de integritate constata ca diferenta nu este justificata, sesizeaza instanta competenta pentru stabilirea partii de avere dobândita sau a bunului determinat dobândit cu caracter nejustificat, a carui confiscare o solicita;

b) sesizeaza organele fiscale, în situatia în care se constata încalcarea legislatiei fiscale;

c) suspenda verificarea si sesizeaza organele de urmarire penala, în situatia în care se constata existenta unor probe sau indicii temeinice privind savârsirea unor fapte penale."

Prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 nu mai conserva viciul de neconstitutionalitate constatat de Curte prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 referitor la art. 1 - 9 din Legea nr. 144/2007 (deci inclusiv art. 5), în sensul ca acestea sunt neconstitutionale în masura în care prevad competenta Agentiei Nationale de Integritate de a efectua si întocmi acte de cercetare si de constatare referitoare la verificarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor.

De altfel, prin Decizia nr. 136 din 1 februarie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 24 martie 2011, examinând exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 144/2007, Curtea a apreciat ca solutia legislativa consacrata de acest text de lege nu a fost preluata de Legea nr. 176/2010, dupa ce a facut o comparatie cu prevederile art. 14 din Legea nr. 176/2010. De aceea, Curtea a respins ca devenita inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 144/2007.

Prin urmare, Curtea constata ca textul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 poate fi examinat pe fond prin raportare la criticile formulate în cauza de fata.

2. Autorul exceptiei critica art. 14 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 pe motiv ca din acesta nu ar rezulta obligatia inspectorului de integritate de a informa persoana vizata asupra cuantumului si modului în care au fost constatate diferentele semnificative între avere si veniturile realizate, ceea ce ar reprezenta o încalcare a dreptului de a fi corect informat asupra problemelor de interes personal, potrivit art. 31 alin. (2) din Constitutie.

Examinând textul de lege criticat, Curtea constata ca aceasta critica nu este întemeiata. Astfel, informarea persoanei vizate asupra existentei unor "diferente semnificative" este acoperitoare într-o masura rezonabila în ce priveste dreptul consacrat prin art. 31 alin. (2) din Constitutie. De asemenea, nici sustinerea autorului exceptiei în sensul ca nu ar putea sa prezinte un punct de vedere argumentat nu poate fi retinuta. Aceasta, deoarece diferentele respective nu ar putea sa provina decât din neconcordanta dintre informatiile înscrise în declaratiile de avere completate si depuse la diferite intervale de timp, pe parcursul exercitarii functiei, de catre persoana verificata. Or, în principiu, aceasta cunoaste exact continutul declaratiilor sale, astfel ca poate sa explice mentiunile din cuprinsul acestora. De altfel, din prevederile legii în sensul ca inspectorul de integritate are obligatia de a invita persoana verificata pentru a prezenta un punct de vedere nu se întelege ca aceasta se limiteaza la o singura prezentare a persoanei verificate, ci, aflând care sunt informatiile pe care trebuie sa le clarifice, aceasta va putea sa revina cu date si lamuriri suplimentare. Relevante sub acest aspect sunt, de asemenea, si prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, care prevad ca persoana care face obiectul evaluarii are dreptul de a fi asistata sau reprezentata de avocat si are dreptul de a prezenta orice probe, date ori informatii pe care le considera necesare, dar si cele ale art. 16 alin. (1) si (2) din aceeasi lege, potrivit carora, pentru lamurirea tuturor aspectelor privind diferentele semnificative, poate fi efectuata o expertiza extrajudiciara, potrivit legii, cu acordul persoanei a carei avere este supusa evaluarii, aceasta având dreptul sa-si aleaga un expert asistent.

Curtea observa, totodata, ca activitatea concreta desfasurata de inspectorii de integritate, modalitatea concreta în care acestia înteleg sa efectueze activitatea de evaluare a averilor persoanelor care exercita functii sau demnitati publice nu poate fi cenzurata de instanta de contencios constitutional, eventualele abuzuri sau posibila interpretare ori aplicare incorecta a prevederilor legale corespunzatoare urmând sa fie constatate si sanctionate de instanta de judecata competenta.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) si art. 14 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, exceptie ridicata de Vasea Aurelian Soric în Dosarul nr. 329/32/2011* al Curtii de Apel Brasov - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 5 februarie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Valentina Barbateanu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf