Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 289 din 23 mai 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Cristina Toma - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de Ioan Piticar si Rodica Piticar în Dosarul nr. 16.689/302/2012 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civila si care constituie obiectul Dosarului nr. 138D/2013 al Curtii Constitutionale.

La apelul nominal raspunde personal autorul exceptiei, Ioan Piticar. Lipsesc celelalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul autorului exceptiei, care solicita admiterea exceptiei, pentru motivele invocate în fata instantei de judecata, sens în care depune note scrise la dosar în numele sau si al autorului Rodica Piticar.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, respectiv deciziile nr. 42/2005 si nr. 1.562/2011.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 21 februarie 2013, pronuntata în Dosarul nr. 16.689/302/2012, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de Ioan Piticar si Rodica Piticar într-o cauza ce are ca obiect o contestatie la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca dispozitiile de lege criticate contravin principiului separatiei puterilor în stat, prin atribuirea de atributii/competente pur fiscale puterii judecatoresti. Considera ca instrumentul taxelor, folosit de judecatorii instantelor în dorinta de blocare a consumatorilor justitiabili la accesul neîngradit la instanta, este neconstitutional.

Mai arata ca între puterea legiuitoare si puterea judecatoreasca exista un conflict constitutional de natura judiciara, generat de refuzul repetitiv al judecatorilor în aplicarea legii, cu vatamarea intereselor judiciare ale consumatorilor, prin respingerea ca netimbrata a actiunii, dar si a intereselor financiare ale acestora, prin îmbogatirea fara just temei a bugetului de stat.

Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, critica autorilor având în vedere, în realitate, modalitatea în care sunt interpretate si aplicate dispozitiile de lege criticate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, sens în care arata ca cetatenii sunt obligati sa contribuie prin impozite si taxe, stabilite în conditiile legii, pentru cheltuielile publice ocazionate de realizarea actului de justitie. În acelasi timp, determinarea de catre instanta a valorii taxei judiciare de timbru nu semnifica exercitarea de catre aceasta a unor activitati fiscale de administrare si colectare a taxelor judiciare de timbru, ci îndeplinirea unei atributii conexe înfaptuirii justitiei.

Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 18 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997 sunt constitutionale. Arata în acest sens ca normele legale privind cuantumul taxelor judiciare si regulile de procedura în materia contestarii acestuia sunt instituite de legiuitor în conditiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, fara a constitui o imixtiune în sfera atributiilor fiscale. Invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv deciziile nr. 594/2006, nr. 808/2009, nr. 1.668/2009 si nr. 832/2012.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezinta prevederile art. 18 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004, cu urmatorul cuprins: "(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de catre instanta de judecata sau, dupa caz, de Ministerul Justitiei.

(2) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeasi instanta, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicarii sumei datorate.

(3) Cererea se solutioneaza în camera de consiliu de un alt complet, fara citarea partilor, prin încheiere irevocabila".

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (4) privind separatia si echilibrul puterilor.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 42 din 27 ianuarie 2005, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 10 martie 2005, aceasta a statuat ca nu poate fi retinuta critica referitoare la încalcarea principiului separatiei puterilor, argumentata pe baza unei pretinse imixtiuni a instantelor de judecata în activitatea de legiferare. Curtea a apreciat o astfel de sustinere ca fiind "cel putin hazardata daca se are în vedere ca ceea ce se considera a fi, în aceasta materie, un viciu de constitutionalitate se subsumeaza competentei generale a instantelor judecatoresti de aplicare a legii la situatii concrete. Or, asa fiind, daca s-ar accepta sustinerea autorului exceptiei, s-ar putea conchide ca activitatea puterii judecatoresti constituie o imixtiune în actul de legiferare si, pe cale de consecinta, o încalcare a principiului separatiei puterilor. În realitate, reglementarea în cauza, în concordanta cu reglementarea de drept comun, consacrând competenta instantelor judecatoresti în termenii în care o face, departe de a contraveni principiului separatiei puterilor, îi da expresie".

De asemenea, prin Decizia nr. 177 din 8 mai 2003, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 27 mai 2003, Curtea a retinut ca, "în cadrul mecanismului statului, functia de restabilire a ordinii de drept, care se realizeaza de catre autoritatea judecatoreasca, este de fapt un serviciu public ale carui costuri sunt suportate de la bugetul de stat". Astfel, este firesc ca justitiabilii sa contribuie la acoperirea cheltuielilor ocazionate de realizarea actului de justitie, pentru apararea drepturilor si intereselor pe care acestia le invoca în fata instantelor judecatoresti.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

În ceea ce priveste refuzul repetitiv al judecatorilor în aplicarea legii, invocat de autorul exceptiei, acest aspect excedeaza controlului Curtii Constitutionale. În conformitate cu dispozitiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta "asigura controlul constitutionalitatii legilor, a tratatelor internationale, a regulamentelor Parlamentului si a ordonantelor Guvernului", iar nu si aplicarea si interpretarea legii de catre instantele de judecata.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Ioan Piticar si Rodica Piticar în Dosarul nr. 16.689/302/2012 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civila si constata ca dispozitiile art. 18 alin. (1) - (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti - Sectia a II-a civila si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 23 mai 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Cristina Toma
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf