Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 283 din 23 mai 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Daniela-Ramona Maritiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Societatea Comerciala Recon - S.A. din Timisoara în Dosarul nr. 5.078/1/2011 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 65D/2013.

La apelul nominal raspunde reprezentantul partilor Jaszenovics Eva Elisabeta, Jaszenovics Irina, Laszlo Ildiko-Iren, Jaszenovics Laura-Maria, Jaszenovics Csaba Imre, Jaszenovics Botond Laszlo, Jaszenovics Terezia, Vormair Istvan, Szasz Krisztina si Butiurca Susana, doamna avocat Szakacs Ildiko, cu delegatie depusa la dosar, lipsind celelalte parti si autoarea exceptiei de neconstitutionalitate.

Procedura de citare este legal îndeplinita. Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul partilor prezente solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibila, aratând, pe de o parte, ca motivarea exceptiei trebuia depusa la instanta de judecata care a sesizat Curtea Constitutionala, în cadrul termenului de 15 zile pe care partile îl au la dispozitie pentru depunerea motivelor de recurs, astfel cum prevede art. 303 alin. (2) din Codul de procedura civila din 1865. Pe de alta parte, arata ca motivarea exceptiei de neconstitutionalitate nu are legatura cu obiectul cauzei, nefiind îndeplinita conditia prevazuta în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiata, aratând ca textul de lege criticat nu încalca principiile constitutionale ale egalitatii în fata legii sau accesului liber la justitie, dat fiind faptul ca legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit pentru situatii juridice care difera în mod obiectiv, iar pe de alta parte, accesul liber la justitie nu presupune si gratuitatea acestuia.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 22 noiembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 5.078/1/2011, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Societatea Comerciala Recon - S.A. din Timisoara într-o cauza având ca obiect solutionarea cererii privind restituirea în natura a unui imobil-constructie, întemeiata pe dispozitiile Legii nr. 10/2001.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textul de lege criticat, reglementând acordarea de masuri reparatorii prin echivalent, pentru imobilele-constructii care fac obiectul notificarilor formulate potrivit procedurilor prevazute la cap. III din Legea nr. 10/2001, carora le-au fost adaugate, pe orizontala sau pe verticala, noi corpuri a caror arie desfasurata însumeaza peste 100% din aria desfasurata initial, instituie o inegalitate în drepturi între fostii proprietari care revendica aceasta categorie de imobile, pe de o parte, si chiriasii mentionati în art. 48 din acelasi act normativ, care au dreptul la despagubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinatia de locuinta prin îmbunatatirile necesare si utile. De asemenea, se arata ca textul de lege criticat încalca dispozitiile constitutionale referitoare la accesul liber la justitie, deoarece prevede taxe de timbru "exorbitante" pentru recuperarea prejudiciilor suferite de autorul exceptiei în situatia admiterii actiunii având ca obiect restituirea în natura a imobilului în cauza.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila arata ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. În acest sens, apreciaza ca textul de lege criticat nu contine prevederi contrare principiului egalitatii în drepturi si nici dreptului de proprietate privata, deoarece se aplica uniform pentru toate subiectele de drept care se afla în situatia stabilita de ipoteza normei legale si nu instituie privilegii sau discriminari pe criterii arbitrare. Textul de lege criticat nu contravine nici dispozitiilor art. 21 din Constitutie, dat fiind faptul ca accesul liber la justitie nu presupune gratuitate, fiind echitabil ca o parte din cheltuielile ocazionate de realizarea serviciului public al justitiei sa fie suportate de justitiabili, prin plata taxelor de timbru, cu atât mai mult cu cât, pentru garantarea accesului egal la justitie, exista posibilitatea obtinerii scutirii totale sau partiale de plata taxelor judiciare de timbru sau esalonarea acesteia, în conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civila.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. În acest sens, se arata ca Legea nr. 10/2001 este o lege speciala în materia revendicarii imobiliare, prin care legiuitorul a urmarit sa evite perpetuarea starii de incertitudine în ceea ce priveste situatia juridica a imobilelor preluate în mod abuziv, cu sau fara titlu valabil, de catre stat sau de catre alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Instituirea unor reguli speciale, cum sunt cele cuprinse în textul de lege criticat, nu echivaleaza cu favorizarea detinatorilor de astfel de imobile, în detrimentul chiriasilor care au adus un spor de valoare imobilului, întrucât aceste reguli speciale asigura egalitatea cetatenilor în utilizarea lor. Principiul egalitatii nu înseamna uniformitate, asa încât, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Se mai arata ca prevederile legale criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 21, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materia taxelor judiciare de timbru.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezinta prevederile 19 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit carora: "(1) În situatia imobilelor-constructii care fac obiectul notificarilor formulate potrivit procedurilor prevazute la cap. III si carora le-au fost adaugate, pe orizontala si/sau verticala, în raport cu forma initiala, noi corpuri a caror arie desfasurata însumeaza peste 100% din aria desfasurata initial si daca partile nu convin altfel, fostilor proprietari li se acorda sau, dupa caz, propun masuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de catre entitatea învestita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei îndreptatite, sau despagubiri acordate în conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

(2) În situatia imobilelor-constructii care fac obiectul notificarilor formulate potrivit procedurilor prevazute la cap. III si carora le-au fost adaugate, pe orizontala si/sau verticala, în raport cu forma initiala, corpuri suplimentare de sine statatoare, fostilor proprietari sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, li se restituie, în natura, suprafata detinuta în proprietate la data trecerii în proprietatea statului.

(3) Detinatorul suprafetei adaugate imobilului preluat are drept de preemtiune la cumpararea suprafetei restituite fostului proprietar sau, dupa caz, mostenitorului acestuia, dispozitiile art. 17 fiind aplicabile în aceste situatii indiferent de calitatea detinatorului.

(4) Noul proprietar al suprafetei restituite în proprietate potrivit alin. (2) are un drept de preemtiune la cumpararea suprafetei adaugate imobilului dupa trecerea acestuia în proprietatea statului, dispozitiile art. 17 alin. (2) si (3) fiind aplicabile în mod corespunzator."

În opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi si art. 21 alin. (1) si (2) referitoare la accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

Legea nr. 10/2001 este o lege speciala în materia revendicarii imobiliare, prin care legiuitorul a urmarit sa evite perpetuarea starii de incertitudine în ceea ce priveste situatia juridica a imobilelor preluate în mod abuziv, cu sau fara titlu valabil, de catre stat sau de catre alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. În acest scop a fost instituita, prin art. 22 si urmatoarele din lege, o procedura administrativa ce are ca scop restituirea în natura a imobilelor - terenuri sau constructii - de catre persoana juridica detinatoare, prin decizie sau dispozitie motivata a organelor sale de conducere. În acest sens este si jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale, spre exemplu deciziile nr. 388 din 9 mai 2006, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 12 iunie 2006, nr. 533 din 13 mai 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 14 iulie 2008, nr. 1.105 din 8 septembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 27 octombrie 2009, sau nr. 1.615 din 16 decembrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 18 martie 2011.

Prevederile art. 19 din Legea nr. 10/2001, text de lege criticat în prezenta cauza, reglementeaza, între categoriile de imobile care pot fi revendicate, si pe acelea carora le-au fost adaugate, de catre detinatorii actuali sau anteriori, pe orizontala si/sau verticala, în raport cu forma initiala, noi corpuri a caror arie desfasurata însumeaza peste 100% din aria initiala, în privinta carora, în lipsa unei întelegeri contrare între persoana îndreptatita si persoana notificata, legiuitorul a optat pentru solutia acordarii de masuri reparatorii prin echivalent.

Pe de alta parte, prevederile art. 48 din acelasi act normativ se refera la dreptul chiriasilor de a obtine despagubiri pentru sporul de valoare adus imobilelor restituite fostilor proprietari, prin îmbunatatirile necesare si utile, solutie în acord cu dreptul comun în materia raspunderii vânzatorului pentru evictiune, reglementata în prezent prin dispozitiile art. 1701 din noul Cod civil.

Curtea constata, asadar, ca destinatarii celor doua norme legale în discutie, respectiv art. 19 si art. 48 din Legea nr. 10/2001, se afla în situatii juridice care difera în mod obiectiv, astfel încât si tratamentul juridic instituit nu poate fi decât diferit. În sensul jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, principiul egalitatii în fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, în functie de scopul urmarit, nu sunt diferite.

În ceea ce priveste sustinerea potrivit careia textul de lege criticat încalca dispozitiile constitutionale referitoare la accesul liber la justitie, deoarece prevede taxe de timbru "exorbitante" pentru recuperarea prejudiciilor suferite de autorul exceptiei în situatia admiterii actiunii având ca obiect restituirea în natura a imobilului în cauza, Curtea constata ca, dimpotriva, dispozitiile art. 19 din Legea nr. 10/2001 nu se refera la reglementarea taxelor de timbru, astfel încât aceste sustineri sunt neîntemeiate.

Pe de alta parte, Curtea constata ca plata taxelor judiciare de timbru pentru actiunile în justitie, inclusiv a acelora prin care s-ar tinde la recuperarea prejudiciilor suferite de detinatorii imobilelor care au fost restituite în natura fostilor proprietari, nu constituie obiect al prezentei exceptii de neconstitutionalitate, astfel încât sustinerile autorului exceptiei nu pot fi retinute.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Societatea Comerciala Recon - S.A. din Timisoara în Dosarul nr. 5.078/1/2011 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia I civila si constata ca prevederile art. 19 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia I civila si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 23 mai 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Daniela-Ramona Maritiu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf